337,758 matches
-
o fi vrând el să dobândească un grad didactic atât de tipic, cum e doctoratul? E imposibil ca la secretariatul Universității din București să nu fie afișate cerințele privind lucrările de doctorat. Așa se procedează, legal, în orice instituție de învățământ superior. O știu de la propria mea universitate, unde o vitrină expusă într-un punct de mare vizibilitate conține, în detaliu, normele de redactare a tezelor de doctorat. Sunt specificate inclusiv distanța dintre rânduri și mărimea literei! Un „Care e problema
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
capabili să găsească soluții viabile, nedistingând urechile domniilor lor - fie ei și numiții Mihnea Costoiu, Radu Damian -, sunetele obedienței, marea problemă a micului Institut a fost preluată, în luptă fățișă, de fostul ministru, Ecaterina Andronescu, care rezolvând, pare-se, toată problematica învățământului românesc, și-a ocupat gândirea, multă vreme, cu tactica luptei, ce o avea de desfășurat, aplicând, în final cea mai drastică decizie, punitivă în ochii publicului avizat: desființarea - cu alte cuvinte, distrugerea. Și iată-ne reîntorși la tema cunoscută, mult
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
îndoială - și chiar să contești - sistemul. De pildă, chiar au existat, în anii ’60, niște școli pentru copiii mici, numite Kinderladenbewegungen, un fel de grădinițe alternative, ceea ce arată că există, chiar și la acest nivel, modele diferite de educație și învățămînt - mai „conviviale”, mai „umaniste” decît cele oficiale. Ca să nu mai pomenim de universitățile alternative... - Ce priză au aceste sisteme de învățămînt alternativ în Austria? - Asta mi se pare irelevant la acest nivel al discuției. Ceea ce contează e faptul că un
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
un fel de grădinițe alternative, ceea ce arată că există, chiar și la acest nivel, modele diferite de educație și învățămînt - mai „conviviale”, mai „umaniste” decît cele oficiale. Ca să nu mai pomenim de universitățile alternative... - Ce priză au aceste sisteme de învățămînt alternativ în Austria? - Asta mi se pare irelevant la acest nivel al discuției. Ceea ce contează e faptul că un asemenea fenomen există. Și faptul că oameni diferiți au cerințe diferite. Ca întotdeauna și ca peste tot, unii încearcă să păstreze
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
exprim în termenii lui Ivan Illich, un iezuit mexican foarte influent (care cred că a murit de curînd), unul dintre cei mai importanți critici ai educației moderne, în general. Illich a scris mai multe cărți despre sistemul de educație și învățămînt, despre sistemul medical ș.a.m.d. Dar cartea lui cea mai cunoscută se intitulează Tools for Conviviality (Instrumente ale convivialității). Întrebarea fundamentală de la care pornește Illich este: din ce cauză funcționează atît de prost aceste sisteme? Și consideră că punctul
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
facsimile ale numeroaselor scrieri pe care le-au produs de-a lungul unui secol, al XX-lea. Întemeietorul „dinastiei Ciorăneștilor” este Ion Ciorănescu, învățător de țară, cu o temeinică pregătire în Germania, unde fusese trimis de către ministrul Spiru Haret, reformatorul învățământului românesc modern, căruia i se datorează dezvoltarea rețelelor de școli din România, primele programe didactice coerente și primele manuale alternative. Învățător la Moroeni (Dâmbovița) Ion Ciorănescu, în același timp scrie și publică la „Albina”, „Lamura”, „Tribuna învățătorului”. Pentru calitățile lui
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
din București; concomitent, predă matematicile la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu și la Școala Superioară de Război, alături de profesori celebri, ca N. Iorga, S. Mehedinți, Grigore Moisil. Ca atâția mari universitari (Blaga și chiar Călinescu) a fost dat afară din învățământ de regimul comunist, foarte alergic la ceea ce reprezenta valoare. Ar fi fost de amintit că Nicolae Ciorănescu a avut, în egală măsură, deschidere spre poezie și viață literară, fiind prieten cu Ion Barbu și Alexandru Rosetti. „Cei trei stâlpi de la
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
oralitatea și devorarea în secvențele cu lupi și căpcăuni, în juxtapunerea dezinvoltă a registrelor diferite (uneori eroicul se învecinează cu burlescul, pateticul cu ironicul și zeflemeaua). Joaca și dezinvoltura se regăsesc și în juxtapunerea a două sau mai multe “moralitați” (învățăminte), care, opunîndu-se una alteia, invită la o lectură ne-univocă a poveștii; astfel prima “Moralitate” la Cenușăreasa laudă bunul simț și frumusețea fetei și le propune ca model de urmat, în timp ce “Altă moralitate” a aceleiași povești laudă avantajul de a
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
ziua de apoi. Ceva-ceva coc ei, că demult nu mai fac gesturi gratuite. Se zvonește că un grup ferm și compact de lideri ai universităților de stat pregătesc o micro-lovitură de stat: se spune că ei ar cere modificarea Legii învățământului în așa fel încât actualele funcții de rector să fie înlocuite cu un fel de manager general. Asta pentru ca unii dintre ei, aflați în imposibilitatea de a-și reînnoi mandatul, să poată nestingheriți candida pentru noi și noi runde. Poate
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
emblemă a hibridului, în sinonim mai pitoresc, atenuat și mai curând comic al lui monstruozitate. În publicistica actuală și în mesajele din Internet, termenul apare destul de des apare ca o metaforă adaptabilă contextual la cele mai diverse situații: “Politica și învățământul au născut o struțocămilă” (vlg.sisnet.ro nr. 3948, 2002); “social-liberalism (o struțocămilă care încearcă să concureze recenta deplasare spre liberalism a social-democrației europene)” (meuro.ong.ro); “Simulatorul după care ați clonat această struțocamilă (...) are oare aceleași buguri?” (mbi.com
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
prima oară când realizez că nu e nevoie decât de puțin mai multă atenție pe stradă sau pur și simplu în jurul nostru pentru a lua pulsul a ceea ce ni se întâmplă cu adevărat. O „ureche magică” poate fi plină de învățăminte... N-a trecut foarte mult timp de când o verișoară de câțiva ani a stupefiat familia adunată la o petrecere spunând că ea, când va fi mare, vrea să fie „curvă”. Chestionată serios asupra acestei alegeri, micuța mea verișoară a povestit
Parai, lovele și euroi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13369_a_14694]
-
la difuzare. Pentru că o carte (mă refer la una care să prezinte interes și să nu producă pierderi), ea are nevoie de cumpărători. Cum spuneam, din motivele arătate, ei nu există sau sunt destul de puțini. Dacă Ministerul Culturii, precum și Ministerul Învățământului, consiliile comunale, direcțiile județene etc. vor să facă un act de cultură eficient, ar trebui să subvenționeze bibliotecile (universitare, județene, orășenești, școlare). În felul acesta cartea bună ar fi absorbită, și-ar atinge scopul pentru care a fost scrisă, ar
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
fac o a doua școală. Și depinde doar de ei ce înțeleg din ce li se întîmplă. Ca și în societatea noastră, și în mediile universitare, și în școlile de teatru, oricum mai vulnerabile, lucrurile s-au degradat vizibil, alarmant. Învățămîntul în general este bolnav rău, este viciat de incompetență, de lipsă de responsabilitate, de MODELE. Devine tot mai dificil să acoperi găurile mari cu care vin studenții din liceu, de pildă. Se instalează un decalaj mental, de comunicare, psihologic, se
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
prezint mult mai amănunțit câteva numere de revistă foarte interesante. De pildă... În primul rând să recomand al doilea număr din beTonuri, revista incisivă, inclusiv politic, a studenților bucureșteni (literați, în special) care discută despre alegeri, rock, media, internet, advertising, învățământ, literatură tânără, postmodernism, Teatru tradițional vs. Teatru modern (o dezbatere cu nume "grele" din teatrul românesc), un dialog cu Florin Iaru luat pe chat, fragmente dintr-un incitant roman colectiv al filologilor, pe numele său Rubik, precum și multe alte bunătăți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
Instrucțiunile cu privire la selectarea cărților din fondul bibliotecilor sau Regulamentul privind importul materialelor de presă și editură, clasificarea, păstrarea și folosirea acestora. Urmează, apoteotic, Instrucțiunile nr. 346/ 13 octombrie 1960 privind stabilirea categoriilor fondurilor de cărți din biblioteci, elaborate de Ministerul Învățământului și Culturii, Direcția Generală a Așezămintelor Culturale, prin Fondul de Stat al Cărții, înființat inițial de direcția bibliotecilor și contopit apoi în BCS, cu avizul Direcției de Control și Orientare pentru Administrația Locală de Stat. Simultan se alcătuiesc listele cu
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
studentă, președintă etc.); sînt peste 300 de citate, cu sensul actual, evident, de "ministru femeie". Contextele sînt eventual informale, cuprinzînd formulări mai directe, dar nu neapărat agresive și peiorative: Când iese la pensie ministra Muncii?" (phprebel.org); "actuala ministră a învățămîntului" (asymetria.org); "cele 4 firme ale familiei ministrei Puwak" (crji.org) etc. Termenul poate părea marcat peiorativ, mai ales datorită contextului - "în momentul ăsta cel mai tare mă enervează ministra" (dbrom.ro), dar apariția lui în contexte internaționale îi dovedește
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
prin al său birou de presă, (...) ne trîntește o amenințare" (EZ 3297, 2003, 1). Familiar, într-un forum, apare însă secvența cu ambele substantive feminine: "aș avea și eu câteva cuvinte pentru doamna ministră și pentru celelalte persoane din ministerul învățământului în legătură cu bacalaureatul din 2003" (portal.edu.ro). Ceva mai rară (circa 50 de atestări) și mai clar depreciativă e forma ministresa: "Ministresa e o femeie neputincioasă în fața unui sistem în care se regăsesc toate slăbiciunile societății" (EZ 3353, 2003, 1
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
fi eradicat pe tejghelele unde se comercializează mărar, morcovi, usturoi în funii - a delira crezând că neagra corupție cuibărește politic, înseamnă a răni delicatețea generoșilor care nu ridică mâna împotriva celor ce, drept este, au cauzat o pagubă cât bugetul învățământului, al sănătății, al... Dar au făcut și mult bine. Noi de aici pornim. Și trebuie să le dăm timp să recunoască singuri. Cât privește înlăturarea definitiv profundă a corupției, credem că există o soluție, una singură, dificilă, în răspăr cu
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
mulți absolvenți al Literelor bucureștene, din mai toate generațiile, dar în special cei din generația mea, îi datorează enorm Antoanetei Tănăsescu. Indiferent ce au ales să facă după terminarea studiilor - unii au rămas chiar în facultate, alții au intrat în învățământ, au plecat cu burse, au devenit scriitori, jurnaliști sau copy-right-eri - Antoaneta Tănăsescu a rămas pentru toți un reper intelectual. Din fericire, în ultimii ani, Antoaneta Tănăsescu a publicat susținut și s-au adunat până acum patru cărți dintre care cel
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
mari valori literare autori în fapt inexistenți, cum ar fi "poetul" muncitor din secolul XIX Neculuță ridicat la rangul de valoare universală. Iar pentru perioada contemporană manualele au fost invadate de pseudoscriitori, precum V.Em. Galan, Davidoglu, Dan Deșliu; ministerul învățământului a avut buna inspirație să publice o culegere de texte unde găseam și rezumatele "capodoperelor" realist socialiste Bărăgan, Cetatea de foc, Mitrea Cocor etc.; astfel ne scuteau să ne pierdem timpul citindu-le integral. Istoria a fost falsificată: românii erau
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
culmea progresului democratic realizat de partidul clasei muncitoare, au apărut "studenții bursieri": aceștia erau oameni ai muncii, fruntași în întrecerea socialistă, beneficiind de recomandarea colectivului și a organizației de partid; în consecință, ei aveau prioritate în ocuparea locurilor disponibile în învățământul superior. Treptat lucrurile s-au mai relaxat fără să se schimbe structural. Perioada cea mai liberală, evident conform unităților de măsură socialiste, a fost între 1964 și 1971, revoluția culturală ceaușistă. Dar și în acest interval n-am fost scutiți
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
și omul de încredere al lui Maniu, care în anii șaptezeci a fost arestat și condamnat pentru a fi adnotat și comentat "dușmănos" o carte despre 23 august 1944. Chiar dacă prohibițiile nu mai erau atât de puternice pentru admiterea în învățământul superior, totuși pentru drept, filozofie și istorie, ca să nu mai vorbesc de Academia Ștefan Gheorghiu, adică științele politice, mai întâi trebuia aprobat dosarul. Toată perioada trebuie cercetată în spirit academic. Nici până azi nu s-a realizat nici măcar o schiță
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
radiofonică (un fel de continuare practică a seminarului) - au ajuns la un moment dat să se întrebe care ar fi rostul, scopurile și finalitatea meseriei pe care și-au ales-o. Tinerii muzicologi urmează actualmente aceeași instrucție, același plan de învățământ (în mare) ca și colegii lor compozitori sau dirijori de orchestră. Sarcina dificilă rămâne a găsi drumul unde se îmbină temeinicia analizei de partitură, a studiului teoriei, armoniei, polifoniei, orchestrației etc. cu viziunea intuitivă și cultural-interdisciplinară asupra muzicii. Cât despre
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
drumul unde se îmbină temeinicia analizei de partitură, a studiului teoriei, armoniei, polifoniei, orchestrației etc. cu viziunea intuitivă și cultural-interdisciplinară asupra muzicii. Cât despre meseriile posibile după absolvire, fiecare se va adapta din mers practicilor radiofonice, de televiziune, editoriale, din învățământ sau cercetare. Cum e în alte locuri? În Germania bunăoară, Academia de Muzică și Teatru din München propune cursuri de jurnalism muzical radiofonic, apoi am găsit doar la Karlsruhe un alt curs care oferă o diplomă în "Rundfunk-Musikjournalismus". Studenții (optând
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
de la centru. Cu ce încredere să mai deschid astfel de ziare? Ce să mai sper de la jurnaliștii în al căror cuvânt credeam? Că nu mai există nici un fel de speranță în România? Că talentații editorialiști care țin predici grele de învățăminte etice nu sunt decât niște farsori? Că am greșit firma? Că îmi imaginam că deschid un ziar, dar am dat peste buletinul informativ al unui bordel? Că articolul din chenar, frumos scris, din pagina întâi, e doar biletul de intrare
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]