64,920 matches
-
Dabija, în loc să scadă, sporesc. Vinul îl bea tot din cana de lut roșie. La ospețe, gândul său se îndreaptă spre nevoiași. Neculce mai notează: Acest domnu avea obicei, când șede la masă și vide niscaiva oameni săraci dvorând prin ogradă, învăța de lua câte două, trii blide de bucate din masa lui și pâine și vin și le trimitea acelor oameni din ogradă, de mânca acei oameni. Ce i-a lipsit politicii și oricărei ideologii până în zilele noastre este mila, este
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
Călătorie în Italia, Goethe vorbea despre timpul german si cel italian. Cum ați defini timpul dv., cel american? Cred că timpul american izbucnește în momente de activitate constantă destul de frenetică. Același lucru se repetă de multe ori, pentru că oamenii nu învață prea mult din experiențele lor. Nu vor să se gîndească la trecut, așa că trăiesc într-un fel de prezent continuu, dar nu un prezent ce evoluează treptat, după cum am spus, ci în salturi. Noi sîntem mult mai orientați către viitor
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
face o analiză steiniană pe Derrida. Este adevărat - cei mai buni critici sînt ei înșiși scriitori. Mă gîndesc la începutul secolului douăzeci, la Pound și Eliot - oricît ne-am ciondăni cu ei, au stabilit standarde care au funcționat decenii, au învățat generații întregi ce este poezia și așa mai departe. Virginia Woolf a fost și ea un mare critic în multe privințe. Poeții-critici care nu sînt în totalitate sistematici nu sînt neapărat buni teoreticieni, dar, chiar și așa, unii dintre cei
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
germana literară, pentru că familia sa de burghezi înstăriți le-a oferit copiilor o educație atentă), iar cultura în care s-a format nu e una românească (personajul principal de sorginte autobiografică spune la un moment dat că a început să învețe româna la nouă ani și atunci primele cuvinte au fost "nu știu românește"). în consecință, atmosfera cărții nu e nici pe departe patetic românească așa cum ne-a obișnuit istoria literaturii noastre să căutăm la scriitorii ardeleni. Dar acest autor care
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
de către oricine. A trece de la 24 la 32 de pagini nu este, în sine, foarte complicat. Dar a pagina diferit revista, cu ilustrații, cu altă orînduire a textului, cu alt fel de colontitluri etc., creează destule probleme. Desigur, multe se învață din mers. Tehnoredactarea primului număr nou ne-a ținut pînă la cinci dimineața. A celui de-al doilea doar pînă puțin după miezul nopții. Cînd scriu editorialul de față, nu știu cît ne va lua numărul al treilea, dar cu
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
Barbu Cioculescu Mic școlar silitor, edificat asupra calamităților matematicii, învățam tocmai pe dinafară, după metodologia vremii, tabla înmulțirii, în plin efort integrator și cu sincopă la 3x3. Un coleg dintr-o clasă mai mare mă informă că suferința mea nu e singulară în univers: negrii adorm numărând până la trei. De
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
al loviturilor de teatru, Makine își pune eroul în fața unei noi aventuri: salvând viața unui general rănit și devenind șoferul acestuia, Alexei ajunge în casa generalului, a cărui fiică, elevă la un liceu de muzică, are capriciul de a-l învăța pe "neșcolitul" șofer un cîntecel simplu, la pian: "Soldățelul de plumb". La logodna acesteia cu fiul colonelului de securitate care începuse cercetările asupra adevăratei identități a lui Alexei, orgoliul sau poate subconștientul "capului schimbat" îl fac să se demaște prin
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
liberul arbitru - "termen asociat cu credința că alegera individuală sau voința nu avea nici o valoare pe piața comercială...", muzica rock - "sunetul rocilor vechi" etc.). În această nouă epocă, Platon - care va fi din nou alungat din cetate - avertizează: dacă nu învățăm să ne îndoim, și epoca noastră o să dispară. Cartea lui Ackroyd, bijuterie de înțelepciune, umor, moralitate, satiră, creatoare poate a unui nou gen, pe care, calchiind SF, l-aș numi "philosophy-fiction", este una dintre cele mai entuziasmante apariții ale ultimilor
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
lipsa de inocență a lumii, a oricărei lumi. Scriitorul, Caragiale în speță, e cu totul lipsit de ingenuitatea geniului dezordonat, e un ins care își gîndește propria carieră, care forțează limite și, de ce nu, manipulează un public pe care a învățat să-l cunoască ca nimeni altul. Acesta este clasicul văzut de Florin Manolescu. Nici tragic, nici persiflant, nici sentimental - adică nu așa cum și-l disputau criticii în general și așa cum și astăzi e discutat Caragiale, de parcă omul ar fi în
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
chiar devitalizați. Pentru dvs. moartea nu e ca pentru ceilalți, un somn, ci un dulce mister, un mod de a fi, nu un incident implacabil. Există o viață în moarte, o viață după moarte, viața și moartea se împletesc. îl învățați pe lector curajul de a vedea dincolo. Lecția lui Peter Ackroyd este trecerea hotarului, trecerea tuturor hotarelor. E acesta un mesaj premeditat, ori e doar vorba de o înclinare firească sensibilității dvs.? Intenționați să călăuziți sensibilitatea lectorului ori îi lăsați
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
Dacă ar fi avut posibilitatea s-o linșeze, curierul n-ar fi stat pe gânduri. "Uite ce se întâmplă când le dăm voie arabilor să ne invadeze țara, a spus. De condus o mașină cum trebuie nu sunt capabili să învețe, în schimb ne bombardează țara..." În America a crescut xenofobia. Care a fost atitudinea autorităților? Sunt unii care încearcă să profite de pe urma fricii noastre. Se spune tot timpul că după atentate lumea s-a schimbat definitiv. Mi-ar face plăcere
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
de timp, în care supraviețuiesc colegi pierduți de mult din vedere și zile voioase de vacanță. La o petrecere cu oameni din generația mea, pe care nu-i prea cunoșteam și mă simțeam stingheră, cineva a propus să cîntăm cîntece învățate la cor, în copilăria noastră - Sulico, Imnul FMTD, Valurile Amurului, Azi e zi de sărbătoare, Am cravata mea... Ar fi trebuit poate să le detestăm, dar ne-am simțit cu toții bine și foarte apropiați, fiindcă acele cîntece chiar făcuseră parte
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15502_a_16827]
-
acesta este sentimentul care, atunci cînd este resuscitat, acuză pentru totdeauna Securitatea. O acuză indiferent de conținut: cu cît informația turnătorului sau convorbirea telefonică înregistrată sînt mai neînsemnate, cu atît aparatul Securității este mai terifiant. încă o dată, această carte ne învață să nu credem în ficțiunea documentelor, să nu ne lăsăm hipnotizați de conținut, ci să recuperăm un sentiment al terorii pe care românii l-au cam dat ui-tării. Nu e nevoie de informații de tip "secret de stat" pentru readucerea
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
de a fonda acolo un institut de studii aprofundate, după modelul Colegiului Wissenschafts din Berlin. Ungurii știu să te flateze chiar atunci cînd te critică: sub masca autoironiei, interlocutorul meu încerca să mă avertizeze că mai am încă multe de învățat despre istoria Ungariei și a vecinilor săi înainte de a mă angaja în aventura întemeierii de instituții. La Budapesta am avut și alte întrevederi în care umorul și ironia au jucat un rol mai puțin important. Discutînd cu ministrul Culturii despre
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
rafinament, carte, Radu Anton Roman. S-a pus verde. Mai bine! Nu e frumos să intru în vorbă cu necunoscuți. Poate oamenii erau supărați că n-a ieșit băiat, ci fată. Amîn dialogul pentru cîțiva ani. Pînă atunci termin de învățat pe dinafară și cartea lui RAR. Și nu mă cramponez de muzeu. Sînt atîtea librării în București, în țară... O zi bună Telefonul sună insistent. N-am chef să ridic, să fac conversație, să rîd chiar dacă nu îmi vine. Nu
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
cu Occidentul. Felul în care ea scrie despre etnologie însă e oarecum derutant și îi va irita probabil pe etnologii "serioși". Metoda ei pare să fie mai puțin o metodă și mai mult o stare, iar cei care vor să învețe ceva despre această știință vor fi dezamăgiți. Autoarea urăște cărțile de tipul "cutare disciplină pe înțelesul oricui" și crede că acestea creează semidocți, printr-un fel de "turism cognitiv" în care se angajează medici și arhitecți în goană după cultură
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
procedat ca un filosof adevărat. S-ar fi compromis mai puțin cu acuzația, bunăoară, de "aberantă" adusă criticii pe care H.R.P. o face votului universal capabil a produce și pogromuri. Există limite ale votului, date de existența drepturilor individuale", ne învață dl Miroiu. Să zicem și noi ca eroul caragialian: dar la 1933 în Germania? dar la... Dl Miroiu a uitat că și Hitler, și Horia Sima au ajuns la putere prin votul liber al unor cetățeni liberi. Să trecem! Finețurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
mașină străveche era că ea participase și la "revolusie", la Odesa... Așa și declara: Când veneam revolusion, plecam la Ibraila și luam Mița..." că o lua pe Mița de nevastă, adică, o brăileancă de-alea... nu mai spun... și care învățase repede armenește... Cică-l iubea tare pe armean, fiindcă în tinerețe ea fusese "damă" la un stabiliment din orașul faimos din stânga Dunării. Iar Garabet știa... Nu auzisem, încă, de Romeo și Julieta, fiind prea mic. Dar aveam înaintea mea perechea
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
sau Tocilescu. Am legat-o cîndva de lumea pictorilor impresioniști: Cam în același timp, burghezia occidentală și aceea românească au deprins manierele elegante și au descoperit "repaosul dominical" și Five O'clock, comediile, stațiunile, excursiile, trenurile de plăcere, balurile. Au învățat să se ia după modă, îndeosebi franceză, să-și franțuzească vocabularul și numele de familie. Impresioniștii au surprins admirabil și în culori plăcute această lume a epocii frumoase, care, de la Paris la București și de la Viena la Budapesta, era perfect
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
tot așa un iubitor de artă poate vizita o expoziție sau poate vedea un spectacol pentru ca după aceea să stea de vorbă și să bea o bere cu însuși protagonistul, alunecînd firesc prin tot acest circuit. În acest loc oamenii învață să se cunoască, să se asculte, să se privească, să comunice, să simtă o personalitate. Timpul pe care îl trăim a adus cu sine alienarea ființei, a fracturat dialogul, ne-a împins în monologuri și lumi paralele, ne izbește de
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
pentru inedit și inopinat, le restituie fragmentar pentru a spori interesul ca să le poată reuni ca întreg. După ocoluri, urmărite cu încetinitorul sau accelerat, în ritm variat, se ajunge la o unitate. Vreau prin urmare să afirm că autorul a învățat harnic lecția romanului realist clasic și a sondajului psihologic pînă la discontinuitatea tipologiilor și ruperea coerenței caracterului, pe filiera Dostoievski, Proust, Faulkner. Astfel e preparată concomitent decolarea cu nimic stridentă spre legendă, enigmă și bizar, păstrînd cu toate acestea registrul
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
a legilor/ nu este obligatorie" (Respectarea Constituției și a legilor șdupă Constituția României, București, p. 22ț). Cinismul politicianist duce la o burlescă suprapunere a contrariilor: "Prin intermediul tuturor mijloacelor/ de informare în masă/ și, în special, cu ajutorul/ televiziunii,/ trebuie să-l învățăm pe cetățean,/ întocmai ca în țările/ cu regim democratic,/ să iasă din manipulare,/ manipulîndu-l" (Principalul obiectiv al partidelor politice românești). Plecată pe mizeria generală, abulia capătă o ironică justificare: "Am citit tot felul de horoscoape./ De nicăieri nu rezultă/ că
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
au nimic din statura așa-zicînd eroică din romanele generației dinainte. Romanciera care l-a marcat cel mai puternic în această privință pe Holban a fost Hortensia Papadat-Bengescu. în fine, nicăieri nu sînt mai multe ca la el elementele de metaroman, învățate de la Gide. Personajul principal e narator și scriitor totodată. El trăiește gelozia din Ioana, o narează și o scrie. Mai ales de pe la sfîrșitul anilor '60, cînd romanul nostru a redescoperit psihologismul, Holban s-a numărat prin modelele cele mai eficiente
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
decenii: Horia Bernea și Florin Ciubotaru. Știind să controleze cu ușurința și cu firescul unui monumentalist spațiile mari, să armonizeze accentul minuscul cu suprafețele ample, să elibereze dirijat energii cromatice și să tempereze efectul devastator al zonelor vide, ea a învățat repede să-și folosească aceste dexterități într-o altă perspectivă decît aceea, decorativă și impozantă, pe care i-o oferea stricta specializare. Faptul că Bernea și Ciubutaru au interesat-o în mod special nu este chiar întîmplător, indiferent de compatibilitățile
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
Răsărit de soare, un fel de Însemnări/ pentru glorioasele partide,/ o poveste cu guelfi și ghibelini, cu indiferenți, radicali,/ bolșevici și führeri ai Sumerului,/ cu prealuminați duci din Akkad.// Se vorbea acolo și de surparea spiritului în real/ (partidul te-nvață cum să lupți pentru,/ partidul te-nvață cum să plantezi pruni și materie cenușie,/ cum să-ți legi șireturile la pantofi,/ cum să-l execuți, fără menajamente, pe cel ce aruncă noaptea/ chiștocul aprins pe alee), de omul bestie și
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]