KorAP: Find »[drukola/base=învăța & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...2643 >

66,066 matches

Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921

27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Carmen MUȘAT-COMAN, "Cum s-a făcut de nu mi-am bătut copilul", Editura Cununi de stele, București, noiembrie 2011, 144 pagini. www.edituracununidestele.ro „Uite încă o deșteaptă care s-a apucat să ne învețe cum să ne creștem copiii”, veți spune, iar eu o să vă contrazic. Unu: nu sunt deloc deșteaptă, ba aș putea spune că din contră (câteodată). Doi: de învățat nu vă învăț nimic și nici nu mi-am propus. Pentru că tot

CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_cum_s_a_facut_de_nu_mi_am_batut_copilul_carmen_musat_coman_1327653297.html [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
încă o deșteaptă care s-a apucat să ne învețe cum să ne creștem copiii”, veți spune, iar eu o să vă contrazic. Unu: nu sunt deloc deșteaptă, ba aș putea spune că din contră (câteodată). Doi: de învățat nu vă învăț nimic și nici nu mi-am propus. Pentru că tot ce găsiți în cartea aceasta știți deja. Ați mai uitat, pe ici, pe colo, prin părțile esențiale, și atunci să-mi permiteți să vă reamintesc. O voi face însă cu blândețe

CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_cum_s_a_facut_de_nu_mi_am_batut_copilul_carmen_musat_coman_1327653297.html [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
târziu că am scris o carte și nici pe aia corect gramatical. Măcar reproșul acesta să nu mi se facă, fiindcă se vor găsi destui să spună că uite, nici măcar nu e specialistă în psihologie și ne dă nouă sfaturi, învață oul găina etc. Ce pun eu aici pe hârtie sunt gânduri. Despre relațiile părinte-copil, părinte-sistem educațional (grădiniță, școală), părinte-părinte, copil-copil. Unele au fost așternute pe hârtie mai demult, prin anii 2000-2002, și au fost găzduite de revista „Femeia”, la rubrica

CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_cum_s_a_facut_de_nu_mi_am_batut_copilul_carmen_musat_coman_1327653297.html [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
înțeleaptă, însă mă străduiesc. Și îi dedic fiicei mele Ana această carte, nu pentru că datorită ei am bătut toate parcurile din București, am trecut pragul grădinițelor și școlilor, dând nas în nas cu toate situațiile descrise, ci pentru că datorită ei învăț, în fiecare zi, să fiu un părinte mulțumit. Carmen MUȘAT-COMAN ------------------------------------------------------ Carmen MUȘAT-COMAN, s-a născut în 1964 și locuiește în București de la 20 de ani, lăsând liniștea pădurii pentru agitația citadină. Speră ca într-o zi să refacă traseul în

CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_cum_s_a_facut_de_nu_mi_am_batut_copilul_carmen_musat_coman_1327653297.html [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
am bătut copilul”, abordează relațiile dintre părinți și copii, părinți și sistemul educațional. O carte din gânduri. Autoarea nu dă lecții, nu dă sfaturi, ci vă reamintește; descrie, trăiește situațiile în care se află, la un moment dat, un părinte. Învață, în fiecare zi, să fie un părinte mulțumit. - vezi și În loc de prefață, postfață și alte note. Referință Bibliografică: Carmen MUȘAT-COMAN - CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL / Carmen Mușat Coman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392

CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_cum_s_a_facut_de_nu_mi_am_batut_copilul_carmen_musat_coman_1327653297.html [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
Corola-blog/BlogPost/360885_a_362214

Am fost și am rămas un om simplu, plecat nu de la opincă, ci de la copilul desculț, care de la Sfântul Gheorghe și până la Ziua Crucii umblam desculț și eram foarte fericit că piciorul nu-mi era încorsetat de nimic. Carte am învățat mai mult iarna, dar ceea ce învățam odată nu mai uitam. Nu aveam toate cărțile, dar când le găseam le citeam și le țineam minte. Regret că nu am ținut un jurnal, căci acum după trecerea anilor, mi se pare că

DRAGĂ CITITORULE 2001 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Drag_cititorule_2001.html [Corola-blog/BlogPost/360885_a_362214]
om simplu, plecat nu de la opincă, ci de la copilul desculț, care de la Sfântul Gheorghe și până la Ziua Crucii umblam desculț și eram foarte fericit că piciorul nu-mi era încorsetat de nimic. Carte am învățat mai mult iarna, dar ceea ce învățam odată nu mai uitam. Nu aveam toate cărțile, dar când le găseam le citeam și le țineam minte. Regret că nu am ținut un jurnal, căci acum după trecerea anilor, mi se pare că tot ce aș scrie nu ar

DRAGĂ CITITORULE 2001 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Drag_cititorule_2001.html [Corola-blog/BlogPost/360885_a_362214]
să citești mult, trebuie să cauți mereu și poate vei reuși. Nu vă feriți să scrieți, căci scrisul rămâne un document. Tu cititorule, gândește-te că propria ta conștiință îți va fi întotdeauna judecătorul suprem. Sigur, cei care m-au învățat carte nu mai sunt. Le păstrez o veșnică recunoștință, căci adevăratul mormânt se află în sufletul fiecăruia dintre noi. Citind ceea ce am scris, veți găsi părți din mine și regret că nu am reușit să vă dau mai mult. Personal

DRAGĂ CITITORULE 2001 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Drag_cititorule_2001.html [Corola-blog/BlogPost/360885_a_362214]
Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226

minte luminată ce încerca să vadă dincolo de noi, viața. Era că o rugăciune în noapte pentru noi care trudeam în <> să. O voce puternică, un suflet cald, o modestie neînțeleasa decât la schiturile din munți. Parcă începusem din nou să învăț să merg, să văd, să citesc. Se crease o armonie a clipei care este unică. Eram mereu elevă în fața dascălului gata să beau din apa fântânii plină de înțelepciune. Dragostea de neam, de țară și de loc mi le puteam

UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140

ivește ocazia. - Vreți să vă împing? - De ce să împingeți, că n-am chef de joacă?! Am pus capul în jos și am plecat. În altă zi am fost gata să calc un agent de circulație și tot nu m-am învățat minte. Veneam de pe Calea Griviței, am făcut dreapta pe Victoriei, în fața mea două mașini care se pregăteau să oprească la zebră, pietonii pe trotuar se pregăteau și ei să traverseze, numai că eu am făcut semn cu luminile să nu traverseze

NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_27_ion_untaru_1348806033.html [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
Corola-blog/BlogPost/338146_a_339475

spune tipului respectuos că n-are voie copilul acolo, la care inculpatul îi răspunde că numa' un pic să-l vadă pe văr'su și se întoarce. Din ăștia ar trebui escortați în secunda doi la vestiar și afară. Să învețe ce-s regulile”. Catacadi „Bun. Azi am fost la Therme în ideea că a trecut primul weekend și e în timpul săptămânii. Am omis că elevii au avut liber din cauza zăpezii. Totuși, nu pot spune că a fost exagerat de aglomerat

Therme București. Principala nemulțumire a românilor la o săptămână de la deschiderea centrului de wellness by https://republica.ro/therme-bucurec-ti-principala-nemulc-umire-a-romanilor-la-o-saptamana-de-la-deschiderea-centrului-de-wellness [Corola-blog/BlogPost/338146_a_339475]
Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650

continentul Nord American se sărbătorește cu mare fast “Columbus Day” - ziua când se presupune că a ajuns Cristofor Columb pentru prima dată în Lumea Nouă. În cazul altor personalități marcante ale lumii lucrurile stau mult mai rău: La scoala am învățat că astronomul, matematicianul și fizicianul Galileo Galilei a inventat telescopul. Însă nu el ar trebui să-și culeagă laurii pentru această invenție, ci Dutchman Hans Lippershey. În 1608, Lippershey a creat primul telescop și a încercat să iși patenteze invenția

DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_la_cine_au_furat_ideile_marii_inventatori_ai_lumii_.html [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
Corola-blog/BlogPost/381808_a_383137

-ți pierde timpul făcând rod doar pentru plăcerea de a-l avea dacă nu te poți bucura, împărțindu-l cu cei dragi. Îngrijește-ți de suflet, de liniștea lui, singura avere care-i trebuie nu este materială! Caută iubirea și învață s-o păstrezi dăruind-o! E tot ce contează... Am obosit repetând aceleași cuvinte mă simt ca o ciocănitoare lovind într-un lemn încuiat încercând să-i smulgă viermele ce-l roade pe interior slăbind-ul... M-ai adus într-

E TOAMNĂ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1444287088.html [Corola-blog/BlogPost/381808_a_383137]
Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409

Doamne-ajută” au fost zadarnice. Cred că-și luase gândul să mai caute. De fapt, mai rămăseseră doar vreo zece-douăsprezece zile până la sfârșitul anului școlar. A renunțat și ne-a lăsat de capul nostru. Mai venea dimineața, verifica ce am mai învățat, ne mai amenința...”trebuie să învățați carte, mă!” (ce să învățăm?) și...pleca. Șmecheri, toți vâram capul în cărți, bălmăjam din buze, dar cu ochiul la ușă, pe fereastră și urechea ciulită, până auzeam pe vreo unul care se întorcea

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-și luase gândul să mai caute. De fapt, mai rămăseseră doar vreo zece-douăsprezece zile până la sfârșitul anului școlar. A renunțat și ne-a lăsat de capul nostru. Mai venea dimineața, verifica ce am mai învățat, ne mai amenința...”trebuie să învățați carte, mă!” (ce să învățăm?) și...pleca. Șmecheri, toți vâram capul în cărți, bălmăjam din buze, dar cu ochiul la ușă, pe fereastră și urechea ciulită, până auzeam pe vreo unul care se întorcea de pe coridor. - Gata, mă, l-am

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
caute. De fapt, mai rămăseseră doar vreo zece-douăsprezece zile până la sfârșitul anului școlar. A renunțat și ne-a lăsat de capul nostru. Mai venea dimineața, verifica ce am mai învățat, ne mai amenința...”trebuie să învățați carte, mă!” (ce să învățăm?) și...pleca. Șmecheri, toți vâram capul în cărți, bălmăjam din buze, dar cu ochiul la ușă, pe fereastră și urechea ciulită, până auzeam pe vreo unul care se întorcea de pe coridor. - Gata, mă, l-am văzut cum a plecat pe

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
domnitor, ce a lăsat bun sau rău pentru țara sa în anii de domnie. De la dânsul țin minte, de exemplu, ce a lăsat Alexandru cel Bun pentru administrația Moldovei, pentru ortodoxia neamului și pentru gospodărirea țării. De fapt, asta ne învăța: să înțelegem ce moștenim de la străbuni, bune sau rele și împrejurările în care au înfăptuit „moștenirile” respective, ca să le înțelegem rostul domniei lor. Și acele lecții nu durau mai mult de cincisprezece-douăzeci de minute. Apoi ne lăsa și pleca să

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
date în acea zi și dacă am obținut noi cunoștințe. Prin această verificare, ne fixa definitiv în minte cele predate la începutul zilei, chiar dacă „învățarea” noastră se făcuse în mai puțin de jumătate de oră. Și pot afirma că întotdeauna învățam temeinic în acest sistem original de predare, deși... nu pot spune că nu ne mai jucam când eram lăsați singuri în clasă. Dar, când știam că ne verifică ce am învățat... Mi-aduc aminte de o astfel de lecție originală

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
de jumătate de oră. Și pot afirma că întotdeauna învățam temeinic în acest sistem original de predare, deși... nu pot spune că nu ne mai jucam când eram lăsați singuri în clasă. Dar, când știam că ne verifică ce am învățat... Mi-aduc aminte de o astfel de lecție originală la geografie. Întrucât în ziua respectivă domnul Arsu avusese de rezolvat probleme administrative, a venit la clasă abia în ultima oră. Prilej de tărbacă și hârjoneală, dar acum aveam experiența strujanului

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
oră. Prilej de tărbacă și hârjoneală, dar acum aveam experiența strujanului părintelui Băluță. În permanență doi colegi supravegheau curtea și strada. Astfel că, atunci când a intrat în clasă gâfâind, toți eram cu nasul în cărți, mimând silința noastră de a învăța buchiile lor pe de rost. A exclamat încântat: „ce copii cuminți și silitori!”. Zâmbind satisfăcut, ne-a spus: - Mâinile la spate și fiți atenți la ce scriu pe tablă! Vă închipuiți că ne-a stârnit curiozitatea. Eram numai ochi și

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
toate țările și locurile sale importante. Când am dat bacalaureatul, la geografie, trebuia să arătăm rapid pe harta Europei unele locuri, râuri, orașe, munți cu sumare descrieri. Fără modestie, am uimit examinatorul, care m-a întrebat cu ce profesor am învățat eu geografie. - În clasele primare, i-am răspuns, de la învățătorul meu, domnul Arsu. L-am supărat rău pe profesor, dar... apucase să-mi dea nota maximă și felicitările. Totuși, la ascultare era îngăduitor cu noi, cu aprecieri ponderate pentru cei

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
noi în natură. Nu lecții teoretice de biologie sau geografie. Școala avea un lot în folosință, de unu-două hectare, care era cultivat și lucrat cu ajutorul elevilor. De la culturile tehnice (ricin, bumbac), până la legume. Domnul Arsu se străduia să ne învețe de mici meseria de agricultor. Să știm cum se seamănă, cum se sapă, se prășește sau se plivește, mă rog, toate acele munci obositoare și plicticoase, solicitate de plantele care ne hrănesc și ne îmbracă. Așa erau concepțiile în vremurile

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
mă rog, toate acele munci obositoare și plicticoase, solicitate de plantele care ne hrănesc și ne îmbracă. Așa erau concepțiile în vremurile acelea. Copilul trebuia să-și însușească experiența milenară a țăranilor români în cultivarea plantelor. Mai trebuia să ne învățăm cu greul acestor munci de când eram mici. Să ne obișnuim și să știm să folosim acele unelte folosite de atâta vreme: sapa, cazmaua, lopata, toporul, chiar târnăcopul. Da...chiar târnăcopul! Mult mai târziu, peste vreo patruzeci de ani, am participat

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
este greu, mă!). Când am luat târnăcopul și au văzut colegii cum lucrez cu el, m-au întrebat mirați: - Unde-ai mai lucrat, colega? Ai fost miner, sau ai făcut armata la CFR? - Nu, stimați colegi, le-am răspuns, am învățat să lucrez cu târnăcopul în clasele primare. De atunci știu să muncesc. Așa că...feriți-vă! Însă, în acei ani îl uram pe domnul Arsu că ne punea să muncim. Nu atât la muncile grele, cât, mai ales la cele migăloase

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
o primăvară ne-a dus (numai băieții) la lotul școlii de cultivat legume. I se spunea „la Cișmele”, pentru că era în apropierea locului de unde izvora un pârâu. Ni se dăduseră greble, săpăligi și o traistă mare de arpagic. - Astăzi, copii, învățăm să semănăm orceag, cum i se spune arpagicului pe la noi! După ce ne-a prezentat câteva date teoretice despre semănatul orceagului (perioadă optimă de semănat, mod de executare, perioadă de creștere, lucrări de întreținere, recoltare), ne-a împărțit în echipe câte

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]