2,651 matches
-
abordat aceleași teme în alte culturi. E provinciala cantonarea doar în dogmatica creștină. Cu atat mai mult sunt de salutat tinerii care, ca Florina- Rodica Hariga, îndrăznesc să se avânte într-o lume în care nu vor avea decât de învățat, și în care nu îi așteaptă - din păcate - altă răsplată decât autodepăș irea.
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
Chaignet, Filosofia lui Pitagora, trad. din franceză de Gabriel Avram, București, Editura Herald, 2012, 348 pag. În Pitagora fibra pocăitului cu dezgust de lume s-a amestecat cu înclinația savantului pentru extravaganț e abstracte, așa explicîndu-se natura hibridă a unui învățat care cu un ochi trage la aritmetică și cu celălalt la iertarea păcatelor. Învățatul născut în Samos în 570 î. H. nu a scris cu mîna lui nimic, fidel convingerii că literele dăunează memoriei, și toate gîndurile pe care ne-
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
348 pag. În Pitagora fibra pocăitului cu dezgust de lume s-a amestecat cu înclinația savantului pentru extravaganț e abstracte, așa explicîndu-se natura hibridă a unui învățat care cu un ochi trage la aritmetică și cu celălalt la iertarea păcatelor. Învățatul născut în Samos în 570 î. H. nu a scris cu mîna lui nimic, fidel convingerii că literele dăunează memoriei, și toate gîndurile pe care ne-am obișnuit să i le atribuim vin pe filieră epigonică, de la adepții care s-
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
la aproape opt luștri de la dispariția lui Basil Munteanu, nu avem, încă, o carte sau două care să cuprindă epistole trimise de profesorul și istoricul literar. De asemenea, nu s-au publicat numeroasele misive primite de la cărturarii, savanții și erudiții învățați ai Europei, pe care i-a cunoscut și i-a apreciat, așa cum rezultă din mărturiile contemporanilor și ale sale. Epistolele trimise prozatorului Mihai Niculescu (1909-1994) și care se publică, acum, întâia oară, se constituie în câteva pilduitoare mărturii privitoare la
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
3. Nu numai Sinodul de la Calcedon, dar și Sinoadele ecumenice din Constantinopol (680) și Niceea (787), îl arată ca martor al adevăratei credințe. La fel și papii Leon cel Mare și Agato. Apoi, Biserica i-a acordat și titlul de Învățat al ei. Acest titlu de {\footnote 1 Wendy Mayer and Pauline Allen, John Chrysostom, London, 2000, p. VII.} {\footnote 2 A. Vacant, E. Mangenot, É. Amann, Dictionnaire de Théologie Catholique, col. 1198, Paris-VI, Librairie Letouzey et Ané, 87, 1932
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
creștine, ortodoxie strictă și o viață sfântă. Printre aceștia, unii se bucură de o autoritate excepțională. Biserica Ortodoxă are în mod special respect pentru Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz și Sfântul Ioan Hrisostom, pe care îi numește Învățați ecumenici 4. Hrisostom se raliază astfel pleiadei de oameni cu totul deosebiți, luceferi ai Bisericii, ale căror lucrări și virtuți au exercitat o mare influență asupra creștinismului. Unii ca Sfântul Ioan, ca Sfântul Grigorie de Nazianz sau Sfântul Vasile cel
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
1901-1958), descoperit de Gh. Bogdan-Duică și impus, grație meritelor sale, de Sextil Pușcariu, au fost cercetate cu minuție și pasiune de Mircea Curticeanu, care, în anii grei ai comunismului, a restituit, în două tomuri 1, o parte esențială din opera învățatului transilvănean. Aceluiași sagace cercetător, dispărut prematur, i se datorează și un excelent tom epistolar 2, în care adună și adnotează corespondența primită de Ion Breazu de la plurivalentul creator, Lucian Blaga. Tânărul Ion Breazu, la propunerea argumentată a lui Sextil Pușcariu
Începuturile literare ale lui Ion Breazu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5078_a_6403]
-
domnule Cartojan, Sincer vă mulțumesc pentru frumosul volum din Cercetări literare 6, IV, pe care l-am primit cu aleasă bucurie. Aici am vorbit mult de publicațiile pe care le faceți și am cerut, recent, telefonic, unele dintr-însele pentru învățații cărora le-am spus de frumoasele rezultate științifice. Astăzi chiar primesc avizul de la M[inisterul] Propagandei că mi s-au trimis. Mă bucur și le voi expedia curând după sosire. Un alt mare, de tot mare gând, față de d[umnea
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
de aceea în volumele lui speculația precede așezarea informațiilor. Cauza nu stă în pedanteria unui intelectual pentru care mania fișelor e act cotidian, ci în profunzimea unei minți care gîndește în scheme abstracte. Tocmai de aceea Eliade nu are aerul învățatului steril care face galimatie ca scop în sine. Volumul Imagini și simboluri, publicat la Gallimard, în 1952, e un exemplu de cum poate un exeget cu fler să se descurce într-o stufoșenie de teme extravagante, a căror raritate descurajează orice
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
de Avilla. În schimb, în limba lui Eckhart, nu ghicești nimic din ardoarea vreunei emoții: textul curge rece, pe alocuri sec, pe alocuri imnic. O răcoare de laborator logic însoțește atmosfera paginilor, cititorul fiind izbit de pledoaria insistentă pe care învățatul o face actului de înțelegere. De Dumnezeu te apropii înțelegîndu- l, aceasta e ideea lui Eckhart, exigență cu neputință de îndeplinit de un anahoret cu înclinații mistice. Cînd un teolog face apologia intelectului, mintea lui se află la mii de
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
a deschis În primăvara anului 1867 cartea CONVORBIRILOR LITERARE, În care, vreme de 71 ani, s-au așternut bucuriile sau tristețile Românilor de pretutindeni. Foile ei, Înlăcrămate de poeți, Înseninate de istețime a povestirilor ori luminate de gândirea și cercetarea Învățatului, s-au Înmulțit cu adunarea anilor și au crescut cu mărirea numărului de făuritori ai binelui și frumosului până au ajuns comoară a Întregii națiuni. CONVORBIRILE LITERARE au vibrat de grijă pentru soarta românească În lunga și glorioasa domnie a
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
ar fi avut nici o șansă, Finkielkraut răspunde că tocmai nivelul ridicat al cunoștințelor elevului Camus l-a obligat pe faimosul lui profesor, M.Germain, să-i acorde o atenție pe care n-o putea acorda tuturor colegilor lui de clasă. Învățatul se cade să fie dificil, nu în funcție de elevii în dificultate, conchide Finkielkraut. În același număr al revistei e reprodus un discurs consacrat necesității de „Recucerire a limbii franceze” în școală al Hélènei Carrère d’Encausse, secretarul permanent, adică, președintele Academiei
Școala trebuie să fie umanistă, nu umanitară () [Corola-journal/Journalistic/2910_a_4235]
-
de articolele lui Weiss. Datorită unor considerente cum nu se cade să explic aici, mi-a fost dat să primesc vestea morții prietenului meu într-o zi posomorâtă de martie în împrejurări zguduitoare - de la însăși maica prea îndurerată a acestui învățat și erou, aflată, neștiutoare, în trecere prin București. Am ținut să întârzii în prezentarea acestei figuri, în care omul de știință nu cedează pasul decât măreției soldatului, tocmai fiindcă îmi apare dătătoare de măsură și, oarecum, anunciatoare pentru noua formulă
O colaborare necunoscută a lui Ion Barbu by Dan Barbilian () [Corola-journal/Journalistic/3374_a_4699]
-
în țară și în străinătate, în răstimp de cinci decenii și jumătate. Istoricul literar Săluc Horvat este, în același timp, și autorul unei biobibliografii 2 a cărturarului Gheorghe Bulgăr, indispensabil instrument de lucru în ceea ce privește orientarea în opera și biografia eruditului învățat și umanist transilvănean. * [București], 20 mai 1982 Stimate coleg, Vă mulțumesc foarte mult pentru cele trimise. Am citit atent și cu creionul în mână materialul. Ar fi foarte util tuturor, dar revizuit și eliminând repetiții și cercetând scăpările. Faceți retușul
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
care era absolvent al uneia din facultățile de Ecologie, mi-a spus că profesorul Drimer avea obiceiul să-i întrebe pe studenți la examen cum stau cu materia și, la răspunsul lor obișnuit: am învățat, să le recomande ritos: de învățat, să învățați la Manolescu (adică la Litere), la mine, să studiați. Ascultându-l, mi-am dat seama că, în definitiv, Drimer avea în vedere două feluri de a citi, unul de plăcere, nu neapărat foarte atent, altul, cu creionul în
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3027_a_4352]
-
atât din perspectiva contemporanilor, cât, mai ales, din cea a unei lecturi integrale a epistolelor sale. Se știe cu exactitate că Liviu Rusu a stabilit temeinice relații epistolare cu un impresionant număr de oameni de litere, artiști plastici, intelectuali și învățați din Transilvania și din întreaga țară. Revelatoare, sub multiple aspecte sunt epistolele trimise lui Sextil Pușcariu, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Dumitru Popovici, Ion Breazu, Ion Chinezu, Ion Vlasiu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Al. Dima, N.I. Popa, Demostene Botez, Dumitru Păcurariu
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
și Metafizica lui Aristot; pe când banul Brâncoveanu discuta cu puristul Duca în limba lui Tuchidid Apoftegmele lui Hipocrat și Ariometria lui Arhimed și se munceau să izgonească din limba greacă toate cuvintele câte nu erau curat atice, precum unii din învățații noștri caută să curețe de limba română de tot ce nu se termină în -ciune...” Retez citatul aici, pentru a nu cădea într-o irecuperabilă nostalgie. Prefer să rămân cu enervarea că, în școala noastră, latina a ajuns un obiect
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
oară, relevă convingător excelentele relații existente între cei doi cărturari care manifestau aceeași pasiune pentru cunoașterea trecutului literar și cultural al unora dintre confrații lor. Emanoil Bucuța se confesează, în unele epistole, sincer, direct și fără nici o ezitare, așteptând de la învățatul nemțean, mai experimentat, un semn, o aprobare, o infirmare sau o nouă privire. Epistolele trimise, în 1944, lui G.T. Kirileanu conțin stări de neliniște care prevestesc, de fapt, ceea ce va urma curând: anularea tuturor valorilor autentice ale acestui neam atât
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
trebuie să creadă opinia publică. Cartea eseistului francez Sarane Alexandrian - Istoria filozofiei oculte - este caleidoscopul acelor concepții omenești ce nu au atins niciodată stadiul dogmatic al gîndirii oficiale. Ele nu au făcut niciodată școală și nici nu au întrunit consensul învățaților vremii, și totuși au avut mereu adepți și au stîrnit mai întotdeauna emulație. Și, cu toate că nu s-au bucurat de recunoaștere publică, ele au avut parte de aureola unui prestigiu subteran: au fost comentate, disputate și asumate cu un zel
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
83%, după J.A.Comenius), nu i se arătă îndeajuns pentru ceea ce ar vrea să exprime autorul. Și atunci, începe interogarea acelui psyché, pe care nici explicațiile triadei freudiene nu-l suplinesc. Numai cazna cuvân tului, cum ar fi zis învățatul brâncușiolog V.G. Paleolog, nu ne lasă niciodată la răspântia întrebărilor. Ieșirea în larg, așadar, începe de la imperceptibilul sine, care, la poetul Virgil Dumitrescu, începe firesc cu ziua lui de nastere - iulie 4. De aici, până după 12 ani, apare Van
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
misiunea pe Planeta Albastră. De aceste blânde păcate le suspectez și pe anumite Mării și Mariane, Doine, Elene și Diane și... Domnul să le aibă-n pază că eu nu le mai pot stăpâni... Să-nvăț de la toate... m-a-nvățat un cântec popular danez. și-nvăț să-nvăț mereu. Mă inculp public folosind doar două mărturii. Mai de multișor, scriitorul Alex Cetățeanu îi prevenea pe cititori, într-o prefață la o carte de-a mea: va veni o vreme când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
însemnările cu Tălălău și am aflat pricina: zice adică acel prea învățat că el... (Parpanghel) numai pe ascuns cu cei mai bătrâni se sfătuia și cum că să știe de bună seamă că din sfatul lui a fost și soborul învățaților orânduit, care să sfătuiască nu cumva să ajungă Tandaler la domnie... A, va să zică ne-am prins: Deși antimonarhic, Parpanghel lucra mână în mână cu intelectualii bătuți măr de bruta de Cucavel, după cum s-a relatat mai înainte. Un fel de
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10158_a_11483]
-
halitť, să se bucure tot manelarul (care este)?" (forum EZ 26.10.2005) etc. Chiar într-un articol de ziar este citată - poate incomplet sau incorect - opinia paradoxală conform căreia ,uzul nu este dat de oamenii de rînd, ci de învățați" (Ziarul de Iași, 13.12.2005). Modificarea unor norme este percepută în cheie catastrofică, hiperbolică, ca un semn al decăderii generale: ,și aici are loc aceeași degradare a valorii proliferată cu îndîrjire de niște diletanți care vor să-și legifereze
Reacții la schimbarea normelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10826_a_12151]
-
constituie, de fapt, în veritabile descrieri ale localității Grumăzești și a modului de organizare ale muncii intelectuale pe care o va înfăptui aici. Istoricul literar, posedând lecturi întinse și asimilate, propune o restituire, în cadrul Institutului „Minerva“, a unora dintre scrierile învățatului călugăr Vartolomei Măzăreanu, autorul celebrului Panegiric al lui Ștefan cel Mare sau Cuvântul unui țăran către boieri despre care N. Iorga observa: „Măzăreanu, umilul călugăr, copilărise lângă mormântul lui Ștefan cel Mare. Împreună cu vorba frumoasă a rugăciunii, el auzise și
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
ar fi de laudă ca Minerva să publice opera acestui scriitor. Fiindcă cea mai mare parte din scrierile lui sunt publicate de Kogălniceanu cu litere chirilice, le-aș copia eu conștiincios și aș face și o compilare din toate studiile învățaților noștri asupra lui care să slujească de prefață. Deși d[umnea]v[oastră] nu prea sunteți bine cu Minerva și minerviștii, totu[și] mi se pare că sunteți acționar acolo și cuvântul d[umnea]v[oastră]va avea greutate. S-
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]