449 matches
-
mă așteaptă îngrijorată, acasă.. Doamne, ce se face Fata fără mine!”. Ceasul arăta orele trei si douăzeci... dimineața. Isi sterse lacrimile adevărate, cu dosul palmelor si se pierdu năpădit de gânduri. -Ce să însemne, oare, visul ăsta?!.. întunecime si ceață, învălmășeală de lume, pe peron. valiza pierdută, si bastonul pierdut, etc. etc. oare, ce să însemne?!.. se tot întreba el nedumerit. ”-Hm?!.. E normal să nu înțelegi!” îi șopti rar un gând. -Cum?!.. cum, se poate!.. se miră el. ”-Visele, adeseori
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
-Să continuăm!.. zise gândul. Ceața simbolizează îndoială spiritual și sentimental rătăciri fără țintă. derută, incapacitate de a vedea lucrurile importante. La nivelul spiritual ceața poate simboliza inițierea în practica unui anumit cult. Incercările și necazurile prin care ai trecut în învălmășeala din gară, pentru a găsi valiza pierdută, sunt exprimate în lumea visului sub forma unei călătorii inițiatice de a găsi. Vrei să găsești valiza cu orice preț. In plan psihologic conștientizezi că trebuie dusă la îndeplinire sarcina de a căuta
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
sau literați, dar n-avea stimă decât pentru cariera bizuită exclusiv pe studiu. Voia să ajungă un doctor mare, cu o cultură generală excepțională, și numai atât. Un risc în alt domeniu i se părea rușinos. Felix profită de o învălmășeală și se smulse brusc de la brațul Aurichii, rămânând îndărăt în spatele unui grup compact de pietoni. Aurica, consternată, îl căută desperată cu ochii și-și arătă nemulțumirea față de Titi: - Domnul Felix nu e deloc cavaler. Felix alergă acasă pe drumul cel
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a unui arbust îi simte răsuflarea ca a vânturilor deșertice. Începe aparent liniștit să-i descheie nasturii și, printre două răsuflări, ea șușotește: - Nebunule! Însă el nu se oprește iar ea îl lasă supusă să-i arunce hainele într-o învălmășeală perfectă. Simți că se înăbușă, pielea ei atât de fină îl răscolește și nu mai ține cont de nimic. Nerăbdarea și dorința veșnic arzătoare a bărbatului când întâlnește femeia, căreia nu îi convine de multe ori situația însă îl lasă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
hii! Se auzeau sforăituri și icneli. Când intrară toate, moșul închise poarta, răsuflând ușurat. Armăsarii se ridicară în două picioare și nechezară de se cutremură groapa. Ocoliră în goană iepele cu coamele zbârlite și le loviră cu copitele. Urmă o învălmășeală, și ucenicul văzu încordarea trupurilor roșcate și negre, nădușite. Caii se mușcau și-și loveau gâturile puternice. Căruțașii alergau pe marginea țarcului, strigînd: - Așa, Lolica, așa! - Garoafa, na la tata, na, nu-ți fie frică... Na... - Lasă-l, boala dracului
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
poarta de fier a Străuleștilor, dar în fața clopotniței se izbiră de un zid de oameni. 221 Erau milogii, vreo cincizeci de bărbați bărboși, numai zdrențe, care începură să huiduie și să lovească cu picioarele în burțile animalelor. Se făcu o învălmășeală cumplită. Zadarnic băteau clopotele tocmite. Fratele mortului se ridică pe trotuarul de pământ și începu să răcnească cerșind mila mulțimii: - Frați creștini! Nu intrați în păcat! - Voi sînteți frate cu dracu, nu cu Dumnezeu! strigau femeile, înghesuindu-se spre ușa
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sânt lipsite de ritm. Și cum nu pot merge în pasul vieții, apele ei, fie că se retrag, fie că mă copleșesc, mă aruncă pe-un uscat din care totul a fost. Plăcerea de-a te depărta de fire din învălmășeala lăuntrică, de-a sări ființa în mândria unei vâltori nemăsurate... Cine nu se leagănă în întinderea golurilor cu nădejdea unei răzbunări, cine nu gustă în vid o seducție de plinătate viitoare - acela nu se știe măcina pozitiv, nu-și știe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de muncitori tineri cu steaguri care au început să scandeze „Timișoara” și „Jos Ceaușescu!”, huiduindu-l pe dictator în timpul discursului său și provocând spaima celorlalți participanți la miting care, temându-se de represiune și de supravegherea Securității, au fugit producând învălmășeală și dezordine (aruncând portretele, drapelele și pancartele cu lozinci pro-Ceaușescu). Alte voci consideră că a fost vorba de câțiva oameni disparați care au început să-l huiduie individual pe Ceaușescu: protestul lor spontan ar fi fost propagat de megafoanele aflate
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care ar fi dat tonul huiduielilor și scandărilor anticeaușiste ar fi fost securiști îmbrăcați în civil sau deghizați în muncitori cu steaguri, doar așa explicându-se de ce protestatarii respectivi nu au fost arestați imediat, ci au reușit să fugă, producând învălmășeală și spargerea mitingului. Alte voci consideră că ar fi fost vorba de grupuri de studenți infiltrați în mod intenționat la miting, pentru a-l boicota, studenții respectivi mizând pe solidarizarea mulțimii în momentul boicotului sau cel puțin pe declanșarea unei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
slăbirea legislației muncii, Document COM (2007) 627, final, p. 4 35 Comisia, sub presiunea angajatorilor, încercând să facă un gest de bunăvoință, a elaborat un document difuz (s-a vorbit chiar de "o agendă ascunsă"), iar în toiul dezbaterilor în învălmășeala produsă (opiniile fiind extrem de diferite, dacă nu chiar contradictorii și, pe alocuri, ireconciliabile), aceasta (Comisia) s-a aflat "la mijloc", reușind să iasă în cele din urmă din încurcătură prin Comunicarea asupra flexisecurității, dar, în opinia unor analiști, este doar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
tufișurile cu o creangă de măslin și desfrunzeau crăcile. Pe nepusă masă dintr-o groapă, în loc de broscoi, se iviră vipere și șerpi ce se înfulecau între ei. Acel spectacol îngrozitor îi făcură pe copii să încremenească. Încăierarea era serioasă, chiar dacă învălmășeala nu te lăsa să deslușești părțile: nu se înțelegea dacă bătălia se dă între vipere și șerpi sau între un grup de vipere și șerpi și alt grup. Făceau piruete acrobatice, se furișau, se întretăiau întortocheat, în timp ce limbile li se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
stol de păsări albe. Pelerinii uitaseră să se întoarcă la sfântul care îi aștepta răbdător, dar, din păcate, cu mâinile goale, căci mana cerească fusese deja împărțită de primar. — Ia vezi, Panseluțo, o îndemnă Costică Ologu, trecând cu privirea peste învălmășeala aceea, o mai fi rămas ceva pe vreun fund de farfurie ? Femeia coborî cu pași mari, așa cum se întâmplă când o iei la vale, și, cu mâinile în șolduri, prețălui priveliștea. Dădu cu piciorul în farfuriile căzute maldăr, pe câteva
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
rictusul, apoi înșfăcă rața de plastic de pe dulap și o luă pe scări în sens invers, îmbrâncindu-se cu cei ce urcau. La parter dădu peste bărbatul în pijama, care ocupa ușa de la intrarea în bloc. Nu părea interesat de învălmășeală. Îi făcu doar semn către buzunarul de la piept, nu voia o țigară, cerea tot pachetul. Cine știe ce va fi mâine... Maca i-l aruncă pe jos, bărbatul se aplecă, îndeajuns ca să se poată strecura pe lângă el. Până la etajul al doilea, toate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
așeza pe bancă lângă copil și-l sfătuia râzând încet, pînă-l făcea să priceapă. Eu cred că, dacă ar fi avut mijloace să continue studiile, ambițios cum e, putea să ajungă profesor de universitate. El e făcut pentru viața tihnită, învălmășeala asta în care trăiește acum nu i se potrivește, îl silește ceva să meargă pe drumul ăsta. "Ce este adevărul? se întrebă Ioanide mergând prin birou cu mâinile în buzunar după ieșirea lui Botticelli. Sau, în sfârșit, G. Călinescu cum
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nervos dacă un invitat întîrzia. Își simțea toată ziua stricată. Odată, fiind ministru, poftise la prânz pe un tânăr, fost elev al lui, abia întors din străinătate, care însă, nefiind suficient de atent și neînțelegînd bine vorbele ministrului aruncate în învălmășeala sălii de audiență, omisese a veni. Lucrul era fără importanță, deoarece era vorba de o masă obișnuită, la care Pomponescu mai făcea loc la două-trei persoane, pe care voia să le onoreze printr-o audiență mai familiară. Un altul ar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai știe locul exact în care macaraua a fost înghițită de pământ; ea este undeva în perimetrul muzeului lui Oroveanu. Iar Oroveanu, care este un munte de om, dar cu sufletul rămas la vârsta adolescenților pentru care lumea este o învălmășeală de aventuri și de mistere ce-și așteaptă dezlegarea, este mândru că are îngropată undeva, în "curtea" sa, macaraua lui Ceaușescu, acoperită tainic de brusturi și oțetari. 25 mai Ne întîlnim, la circiuma " La Cocoșatu", profesorul Setlacec, elevul lui mult-iubit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
am un trup Trebuie să declare președintele Un trup doare și are un caracter vicios O conștiință încărcată și este o invenție Și carnea negru-roșie un avertisment. Care-i adus, Omorât Și pe urmă totu-i o harababură Și-o învălmășeală Și pe urmă totul este pregătit pentru înfrângere Înfrântul are pace în trup. (mai cosește un pic) Repetarea lumii în lume, Același Mereu același Care în Același-ul sămânței sale pierde Ca o untură împuțită asemenea unei diarei, Acesta-i
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ducându-se la București, și după ce s-a încercat zădarnic să scoată din nou, acolo, revista „Făt-Frumos”, pe care o întemeiaserăm aici, cu doi ani mai înainte, mi-a spus, cu prilejul unei convorbiri: „FătFrumos” nu suferă nici zgomotul, nici învălmășeala Bucureștiului, el nu poate trăi decât în Bârlad, acolo unde s-a născut.” Încercările de a-l „recupera” pe G. Tutoveanu și a-l aduce efectiv la „Făt-Frumos”, chiar și prin epistole rugătoare, n-au mai avut succes, fermitatea poetului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
expoziții la îndemâna excursioniștilor. Sunt sute de ghizi autorizați care conduc și mai multe sute de grupuri din TOATE colțurile lumii. Fiecare ghid are un semn (de la umbrelă la flutura și) cât mai ingenios pentru ca grupurile să-l poată urma după învălmășelile inerente. Se așteaptă la rând. Monumentele istorice în cele mai neașteptate stiluri sunt cele mai vizitate. Catedrala Hradcany, care seamănă cu Notre Dame din Paris, e acoperită cu aur ca și o altă catedrală moscovită și are vitralii de o
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
decadență, nu puteam crede În altceva decât În fascism, care este dovada decadenței, fiind rezistența conștientă la decadență, cu mijloacele determinate de către decadența Însăși”. Între atâtea amănunte aflate În mișcare, ca o stea fixă lucește palid speranța lui că, În Învălmășeala istoriei, nu-i va rămâne, ca soluție onorabilă, decât sinuciderea. Oricum, nu ar suporta triumful evreilor, pe care, la sfârșitul lui 1942, Îl Întrevedea deja cu claritate. „Voi muri la cincizeci de ani fie de boala mea de inimă, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Sper să pot considera acest jurnal drept o ramificare naturală a persoanei mele”. Pentru Anaïs Nin, recunoscută pentru cărțile ei plasate la limita indecenței (Delta of Venus, Incest, Little Birds, A Spy in the House of Love), jurnalul e o Învălmășeală de senzații, asemănătoare celor Încercate de fumătorul de opiu care-și pregătește drogul. Ca practică a creației, jurnalul intim se debarasează de servituțile câtorva dintre genurile clasice. El e mult mai mult decât „spontaneitate eliberată de orice tehnică, simplă manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cunoscută reproducerea din Cronica pictată de la Viena, perpetuată chiar și în cele mai slabe condiții grafice de manualele românești, reluată apoi insistent și în povestirile lui Dumitru Almaș. Nici în lucrarea lui Neagu Djuvara nu lipsește, venind cu aceleași trăsături: învălmășeala, românii aruncând cu bolovani de pe stânci, copacii care se prăbușesc peste ostași, armurile cavalerilor. Dar aici nu se pot distinge chipurile înspăimântate ale dușmanilor striviți, așa cum îi vedem în ilustrația foarte moralizatoare a povestirii lui Dumitru Almaș; doar caii au
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
văzură pilcurile de oaste că se apropie, îi cuprinse o spaimă strașnică și, de frica celor ce se petreceau, gândeau că tot ce aud și văd îi oaste de-a lui Ștefan. Păgânii încep a alerga în toate părțile. O învălmășeală mare se iscă iar Ștefan se răpede ca un trăsnet, cu cele patru pâlcuri ale oastei, cuprinde pe turci din toate părțile și începu a-i bate vitejește. Păgânii, răzbiți, o iau la fugă; Ștefan îi urmărește și-i seceră
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
așteptarea unei lovituri. Ridică repede ochii când auzi glasul cu mlădieri profesionale: „Ce doriți, vă rog?” Ceva se zvârcoli în el, ce dorea, ar fi vrut să se ridice să plece, ce dorea, la asta nu se gândise. Doamne, ce învălmășeală e în cap și ospătara asta e mare frumoasă, și-i stă în cale. O auzi vorbind, are Furmint la trei sferturi, fie și Furmint, ce naiba o mai fi și acela, crede că o fi vreo băutură, deoarece a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
acel moment se ivise ocazia și energiile în stare latentă, ce stăteau conservate în vreun cotlon ascuns al sufletului său, s-au declanșat, i-au inundat organismul și s-au revărsat. Împins din toate părțile și din toate direcțiile, în învălmășeala ce s-a produs în fața "Ambasadei", Bidaru și-a pierdut tocul de la pantoful drept. Orice încercare de a-l recupera era zădarnică. S-ar putea ca cineva să îl fi aruncat chiar în unul din geamurile sparte deja ale "Ambasadei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]