1,232 matches
-
engleza. Unul din prietenii rămași în țară, Constantin Noica, se și miră, la un moment dat, de cât de bine și-a păstrat el limba română. Așa cum spuneam, Lucian Boz nu s-a înscris în corul celor care atacau cu înverșunare regimul politic de la București (ca Ștefan Baciu, de pildă). Într-o scrisoare către Arșavir Acterian, îi reproșează acestuia susținerea teorei (preluate de la Nae Ionescu) că "ar aparține literaturii române doar cei care se consideră Ťromâniť, trăind în ceastă țară și
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
mi se revela ea din lecțiile lui Moisescu, profesorul meu de Științe naturale, Natura>> era însuflețită de un singur elan: acela de a crea viața și de a o menține, în pofida tuturor piedicilor și dezastrelor” (Mircea Eliade). Împotrivindu-se cu înverșunare acestei „Naturi”, tocmai mamele speciei umane își ucid copiii în pântece fără cea mai mică remușcare ori dacă îi nasc îi lasă pe drumuri. Femei nebune care și-au avortat pruncii au existat întotdeauna. Dar astăzi omenirea a ajuns într-
PRIMĂVARĂ, MAMĂ ŞI MOARTE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385273_a_386602]
-
din acei ani, apăruse pe scenă cu o cască de protecție. „Păziți-vă, tovarăși, că decorul ăsta o să vă pice în cap și vă omoară”, a exclamat cu emfază și pasămite îngrijorat de integritatea corporală a ansamblului. Îi instigase cu înverșunare pe soliști, coriști și mașiniști, să-i boicoteze spectacolul. „Îmi vedeam decorul și speranțele năruite”, își amintește artistul. Disperat, s-a văzut silit să apeleze la o soluție extremă: un expert în domeniul rezistenței materialelor. Reputatul profesor universitar dr. ing.
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
în stare Urbrea să o facă tare Și votanții liniștiți Că sunt bine cârmuiți... Urbea să o facă tare Cel ales prin fraudare Se gândea ca un golan, Să mai strângă-un gologan.. Cel ales prin fraudare Se gândea cu-nverșunare Ca în anii de mandat Bos să fie, aprofundat... Se gândea cu-nverșunare Cum va face acumulare Pentru urbe, ca-n Fanar Doar în propiu buzunar... Cum va face acumulare, Să nu-l prindă în cătare DNA-ul sau ANAF
PRIMARUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384966_a_386295]
-
cârmuiți... Urbea să o facă tare Cel ales prin fraudare Se gândea ca un golan, Să mai strângă-un gologan.. Cel ales prin fraudare Se gândea cu-nverșunare Ca în anii de mandat Bos să fie, aprofundat... Se gândea cu-nverșunare Cum va face acumulare Pentru urbe, ca-n Fanar Doar în propiu buzunar... Cum va face acumulare, Să nu-l prindă în cătare DNA-ul sau ANAF-ul Că de tot se alege praful... Să nu-l prindă în cătare
PRIMARUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384966_a_386295]
-
credință. Părintele Adrian Făgețeanu povestea că, în cadrul bătăilor de la Aiud, la un moment dat a venit un ofițer care nici nu l-a întrebat cum îl cheamă și l-a luat la bătaie. L-a culcat la pământ și, în înverșunarea lui, dădea cu pumnii și picioarele oriunde apuca. Părintele își apăra doar capul și la un moment dat, în toată durerea și frica lui, a început să râdă. În timp ce ăla îl înjura, îl blestema și-l umilea, Părintele râdea, dar
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
glume istețe, în stare a-mbuna omul, a-l înveseli! Îl strigau Povestitorul și, în scurtă vreme, puștiul căpătase o aură de căpetenie, astfel încât o mână dintre părtașii lui Nenea veniseră și se orânduiseră cu drag în jurul său. Faptul atrăsese înverșunarea fiului Clopotarului, mare tartor în sat, muncindu-și ortacii în nevolnicii supărătoare pentru oameni, nerecunoscându-și faptele niciodată, căutând alt țap ispășitor. Găliganul ăsta, la cinsprezece ani ai săi, era nevolnic la carte, dar priceput să-și joace pe degete
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
ploioasă ,cu siguranță i-aș fi găsit utilitatea. Și totuși,o cruce așezată cuminte în spatele bisericii, îmi atrage atenția : „ Sub această piatră grea șade biata soacră-mea. Doar o zi de mai trăia, Zăceam eu și citea ea . De unde atâta înverșunare,nu pot să înțeleg. Dar până nu faci foc ,nu iese fumul atât de negru de supărare. Iar dintre toate speciile de soacre,cele de nurori par ar fi de departe cele mai periculoase . Fiindcă tânara nu vrea să recunoască
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Capitolul XXVIII Furia Iernii și expediția sa în țara lui Soare-Împărat Împărăteasa, obosită, dar foarte furioasă în urma afrontului primit din partea lui Moș Vreme, era hotărâtă să lupte cu înverșunare pentru păstrarea domniei. Negru-Cioară intră cu sfială, cunoscând obiceiurile împărătesei. Evita cu multă abilitate loviturile de bici. De altfel, era singurul slujitor care nu făcuse cunoștință cu plumbii harapnicului cel mare. - La poruncă, Majestate! se înclină Ciorică. - Te-am chemat
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
da, dar... vezi tu... în fine, recunosc, eram curioasă să descopăr de unde aveai atâta interes despre ce-am făcu noi cât nu ai venit la meditație, despre grija ta, cum bine zici pentru onoarea mea și mai ales de ce atâta înverșunare împotriva profesoarei de română după ce i-ai surprins împreună la restaurant? Nu pot să nu recunosc că un bărbat ca proful în ciuda vârstei sale, poate aprinde fanteziile unor fete tinere ca noi, mai ales a unora care au gustat din
ROMAN , CAP.OPTSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384044_a_385373]
-
o putea tălmăci așa cum se cuvine, ca la carte, sau poate nu neapărat, mai bine zis, ca la Oana, pentru că Oana Pellea a știut dintotdeauna să se reinventeze și să-și creeze propriile reguli de viață în care crede cu înverșunare și prin care îi supune și pe alții la credință. Așadar, vorbeam despre cartea ei, prima și cea mai bine vândută a Editurii Humanitas cu peste 15.000 de exemplare cumpărate în mai puțin de trei luni (august 2009), iar
Portret Cultural Istoric – Oana Pellea [Corola-blog/BlogPost/93278_a_94570]
-
schimb, Marian Petcu- iertat să fiu, dar , deocamdată, un nume fără rezonanță în meserie- este un pătimaș contestatar al vocației și forței creatoare a jurnalisticii și a jurnaliștilor. Culmea, domnul Marian Petcu,a făcut treaba asta, cu mult aplomb și înverșunare, cu prilejul unei manifestări științifice organizată nu demult de către facultatea de ziaristică a Universității din Oradea. Focoasa și nimicitoarea sa perorație fiind stârnită-poate nici nu mai este nevoie să o spun?!- de promulgarea, la 29 aprilie 2016, de către președintele Klaus
URÂTELE NĂRAVURI ALE UNUI CENZOR DE LUME NOUĂ [Corola-blog/BlogPost/93429_a_94721]
-
urlând din poartă în poartă, invincibilul meu : „unu, unu!” De-acum se făcuse târziu, gospodinele nu prea mai ieșeau cu bolindeți la poartă. Fără să mai țin seama pe unde sunt, alergam în neștire din uliță-n uliță, urlând cu înverșunare binecunoscutul „unu! unu!” O gospodină care a ieșit cu un bolindete, se miră : -Singur, mă, țicușor, la ora asta? Du-te acasă, puiule, că plânge mă-ta după tine! -Da’ de unde știi tu că plânge? întrebai eu obraznic. -Știu eu
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
kilometri. Zgomotul imperceptibil al roților. Fumul locomotivei încă neieșit. Anticipează orice întârziere: nici ei nu au nevoie de ceas. Dar depind de el. Ne deosebim esențial chiar și în puținele noastre asemănări. Nici pe Magistrat nu-l urâm la fel. Înverșunarea mea are un suport logic: orice putere necontrolată trebuie distrusă. La ei, ura se poate transforma în iubire dacă Magistratul le-ar înlesni câștiguri pe măsura lăcomiei lor! Buzunarul și burta! Nimic pentru suflet sau minte! În prima zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
domină destinul ca o trăsătură de caracter. În pătratul de oraș delimitat de marginile ferestrei mele Închise e betoniera. Din spatele blocurilor de patru etaje, acolo unde șina face un cot ocolind vechea cărămidărie, noaptea Îi aud scîrșnetul dinților mușcînd cu Înverșunare pietrișul. CÎnd se sting zgomotele zilei și Întunericul Înghite pe Îndelete contururile severe ale realității, mi se cuibărește o frică mică În măruntaie ca un copil care are nevoie de căldură; frica asta a mea seamănă mai degrabă cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
care se cască Între viitorul tău și al celorlalți ruptura dintre propria ta viață și viața speciei nu mai poate fi depășită altădată și cum nu-ți dădeai seama atunci cînd candidai la viitor că de fapt, acea luptă acea Înverșunare cu care Îți disputai un trup sau o idee era singura fericire posibilă pe această lume) ...am văzut cînd m-a iertat Dumnezeu, că m-am pus pe plîns o vară Întreagă, că mi-am zis că asta ie moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
noptieră și, cu mîinile care abia o ascultau, aprinse chibritul. Fetița urla Întruna, cu o privire Înspăimîntată În oglinjoara pe care o ținea strîns În palmă. Doamna Brener Încercă să i-o smulgă din mînă, dar fetița ținea oglinjoara cu Înverșunare Într-un spasm agonizant. Doamna Brener se așeză pe pat, Înălțînd lumînarea pîlpîitoare. În lumina tulbure a flăcării văzu pentru o clipă, doar pentru o clipă, În oglindă, privirea Înspăimîntată a fiicei celei mici. (Daca nu erau chiar ochii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
răsuna a gol În celulă. Sentința era crîncenă și neîndurătoare, moarte prin spînzurare. TÎnărul nobil participase cu arma În mînă la o revoltă, la unul din acele puciuri care din cînd În cînd mai zguduia imperiul, țîșnind pe neașteptate cu Înverșunare, cu deznădejde, cu multă vărsare de sînge, ca apoi, tot pe neașteptate, cu Înverșunare și deznădejde, să fie Înăbușit. Originea sa ca și rangul familiei sale vor fi admise de judecător ca circumstanțe agravante și ca o trădare nu doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nobil participase cu arma În mînă la o revoltă, la unul din acele puciuri care din cînd În cînd mai zguduia imperiul, țîșnind pe neașteptate cu Înverșunare, cu deznădejde, cu multă vărsare de sînge, ca apoi, tot pe neașteptate, cu Înverșunare și deznădejde, să fie Înăbușit. Originea sa ca și rangul familiei sale vor fi admise de judecător ca circumstanțe agravante și ca o trădare nu doar a monarhului, ci chiar a condiției sale sociale. Pedeapsa trebuia să fie exemplară. Condamnatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
să nu fie pentru a rezolva vreo chestiune de ordin domestic. O dată pe lună, Îndeobște coincizînd cu luna plină, Antoni Fortuny făcea act de prezență În dormitorul Sophiei de cu zori și, fără o vorbă, Își bătea vechea soție cu Înverșunare și cu prea puțin discernămînt. Protifînd de aceste rare și beligerante momente de intimitate, Sophie Încerca să se Împace cu el susurînd vorbe de dragoste, dăruind mîngîieri iscusite. Pălărierul nu era amator de fleacuri, iar talazul dorinței i se evapora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Într-un ungher al minții, nevăzut și În siguranță. — Mai sărută-mă o dată. Vocea ei a răzbit până la el din marele vid. — Nu vreau, s-a auzit spunând. A urmat un nou moment tăcere. Nu vreau! a repetat el cu Înverșunare. Myra a sărit În sus, cu obrajii Îmbujorați de vanitatea rănită, cu funda ei mare de la ceafă tresăltând compătimitoare. — Te urăsc! a țipat ea. Să nu Îndrăznești să mai vorbești cu mine! — Ce? a bolborosit Amory. — Te spun la mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
toți cu burțile lipite de sol, iar el așteptase să-l bată pe umăr pe servantul mitralierei Lewis. Contempla cele două imagini cu ceva ce semăna a exaltare primitivă - erau două jocuri la care luase parte, diferite prin gradul de Înverșunare, dar legate Într-un fel care le distingea de episodul Rosalind sau de labirinticele povești care formau, la urma urmei, substanța vieții sale. „Sunt un egoist“, s-a gândit el. „Aceasta nu-i o calitate care să se schimbe când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cârc, cârc). Luați și câte o ciocolată cu voi, spune Sophie cu o voce cristalină, în care se simt anumite nuanțe și subînțelesuri. Nu luăm nici o ciocolată, Sophie, pentru că ăsta‑i sadism, spune Rainer, specialist în domeniu. Pasiune, uscăciune și înverșunare. Uscăciune pentru că sadismul apare atunci când dorința s‑a eliberat de tulburarea ei, după cum spune și Jean‑Paul Sartre. Hans, dimpotrivă, declară că el este, de fapt, un animal, nu un om, care se și comportă ca atare, violent și animalic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Temnița albă Elena Marin Alexe Iarna departe, iarna aproape iarnă pe munte, iarnă pe ape iarnă pe slovă, iarnă prin gânduri, scrisă în stele, sau printre rânduri. Iarnă pe dealuri, ori pe cărare, albul se-ntinde cu-nverșunare, tremură-n tindă, plânge pe suflet, temnița albă ferecă umblet. Iarnă în tine, iarnă în mine, îngheață totul printre suspine, doar rugăciunea în taină spusă, urcă spre stele clipa răpusă.
Temni?a alb? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83356_a_84681]
-
de gloanțe a războiului inept, pacea își anunța, cel puțin la nivel simbolic, existența. Cu toate acestea însă, peste zgomotul de sirenă al vieții bătea cu un dangăt sec și nepăsător moartea... În Munții Tatra și Matra se lupta cu înverșunare, ca și cum nimic nu avusese loc la masa tratativelor de moment ale istoriei, împotriva unei agresiuni militare începute cu aproape șase ani în urmă pe teritoriul european, la 1 septembrie 1939, când Germania devotată trup și suflet lui Adolf Hitler invada
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]