2,352 matches
-
50m) de material cumpărat de la târg era 0,30 - 0,40m. La o fustă trebuiau 6 coți; se făcea fusta din 3-4 lați. Și Aristița Știrbu amintește de lucru pământului în două feluri când nu se încheia niciun act scris. Învoiala se făcea verbal. Dacă se lua pământ în arendă, se plătea o sumă în funcție de calitatea pământului, dar dacă se lua în parte, țăranul care ara, punea sămânța, muncea, lua 3 părți și boierul 2 părți, iar în cazul în care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nici dacă proprietarul moșiei, Gr. Rosetti, dădea în folosință țăranilor tot atât pământ cât înainte de regulament sau își rezervă (prisoasele) cea mai mare parte din moșia Filipeni. Cine voia să ia în folosință mai mult pământ, trebuia să ajungă la „învoieli de bună voie” cu boierul care le impune „robia clăcii”. Obținerea unei cantități mai mari de cereale însemna o cantitate mai mare de muncă, atât pe pământul propriu, după împroprietărirea din 1864, cât și pe moșia boierească. Aratul, semănatul, prășitul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1803 și cuprinde și slugile boierești, scutite de bir. Poate părea surprinzătoare afirmația din „Condica liuzilor” în legătură cu apartenența satului răzășescă Fruntești ca sat dependent de banul Ștefan Rosetti, dar, în acest caz, se au în vedere doar „liuzii” așezați cu învoială în satul răzășesc, fiind cunoscute cazurile în care se menționează ca proprietari într-un sat, atât un boier cât și răzeșii. În alte cazuri se vorbește de sate împărțite între răzeși și clăcași și, nu este exclusă ca în satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și de oi, semănăturile erau puține, atât cât să ajung până la recolta cealaltă, obligațiile materiale și financiare erau suportabile, stăpânăii interni și externi erau moderați în cereri. În a doua jumătate a secolului al XVIIIlea erau țărani, dependenți, așezați cu învoială pe moșia boierească care avea 18-20 capete de vite, aveau livezi și vii și, deci, nu se punea problema mâncării. Condițiile economice și politice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la care adăugăm cauze demografice, au făcut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
strică păpușoii, mă! Viața fostelor sate de clăcași a fost influențată decisiv de raporturile cu proprietarii moșiilor, de la care arendau, în condiții înrobitoare, suprafețe de teren necesare întreținerii. În 1872, guvernul conservator, al marilor proprietari, au dat o lege a învoielilor agricole, prin care țăranii puteau fi scoși la muncă prin constrângere militară manu militari, dacă nu-și respectau contractul încheiat. O nouă lege de organizare a comunelor, din 1878, modificată în 1882, a dat mai multă stabilitate politicilor administrative, prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Niculai Boca: Ileana, Vasile, Gheorghe, Floarea, Costică, Zamfirița, Ion. Pe băieți i-a dat la școală: Vasile și Dumitru - clasele primare, Costică - învățător, Gheorghe - agronom și Ion - inginer mine. A muncit la boier. Lua o bucată de pământ, la învoială, de la boier - pământul cel mai rău, pe care-l muncea țăranul pentru nevoile casei lui. Pentru acest pământ, țăranul plătea cu muncă în zile de prășit, de secerat, de cărat (se prindea pogon, feciorii boierești veneau la poarta țăranului și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care eu am cerut să Îi măsor personal, cu picioarele mele. - Ei bine? - Ei bine, am socotit treizeci de pași Întocmai, dar el m-a reclamat pentru Înșelătorie... și iată-mă aici. - De ce? Mi se pare că tu ai respectat Învoiala. Celălalt izbucni pe dată Într-un râs batjocoritor, ca și când toate suferințele i s-ar fi risipit când Își amintise cele Întâmplate. - Am făcut treizeci de pași alergând, messere. Dar, În loc să aprecieze farsa, fățarnicul acela de vecinu-meu a dat fuga să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Italiei sub pastorația lui Bonifaciu cel sfânt. Predați-ni-l și agheasma iertării va coborî pe capul vostru. Biserica va tăia vițelul cel gras, Întrucât fiul risipitor pierdut era și a fost regăsit. - Un vițel În schimbul unei averi e o Învoială care cu siguranță i-ar plăcea lui Bonifaciu. - Hulitorule! Dumneata nu crezi În nimic. - Cred Într-un singur Dumnezeu care mișcă Întregul și nu e mișcat. Care domnește În trei persoane, unul și trei. Cognoscibil nu prin probe, ci prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pozitivitate, pentru că ea face posibil triumful voinței înțeleptului, pe când ceilalți o situează clar de partea negativității, ba chiar fac din ea negativitatea absolută... Iar hedonismul își prezintă aici cele mai frumoase titluri de noblețe ale sale: să nu cadă la învoială cu ceea ce face rău trupului și sufletului, să nu pactizeze niciodată... Suferința ocupă un loc cardinal la Epicur: ea desemnează lipsa și cere plăcerea. Dispariția ei presupune mulțumire, restabilire și plăcerea de a-ți fi recuperat natura armonioasă. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Dar, participând la Ineu, la un concurs artistic, a fost remarcată de Ioan Bradu, cel care mai târziu îi va fi socru și care a insistat față de tatăl ei să meargă cu ansamblul folcloric din Oradea pe litoral. A primit învoială de la tatăl ei, iar deplasarea la mare va fi pentru pasul cardinal spre înflăcărarea unei iubiri continuate într-o apropiată căsătorie cu Mircea Bradu, pe care-l cunoaște acum și aici. Își va continua studiile la facultatea de Filologie din
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
diferite motive peste câteva zile la procesiunea religioasă a nunții. Zeci de poze, fețe senine și binevoitoare care ne înconjurau, ce mai, un “tăvălug” de generozități pe care mai că nu le pricepeam - dar cărora le “cădeam dulci victime”, cu învoială necârtitoare și apoi, desfăcutul pachetelor cu cadouri frumos legate și ambalate, cu șnururi și funți multicolore, toate acestea într-o procesiune a tăcerii nepizmuitoare, “întrerupte” adeseori de cadouri ce “cădea bine” viitorilor miri. Americanii se bucură mai mult atunci când fac
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (7) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364564_a_365893]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Când iau noaptea un calmant mi se face dor de Kant: visez oieri, visez boieri lunile apunând seri dor de brânză dor de urdă dor de învoiala surdă; Geaba vrei tu să mă sperii că-și pierd frunzele lor merii uită-te la miei cum zburdă toată stepa asta kurdă pentru-un taler sau talant ție nu-ți e dor de Kant?! Referință Bibliografică: Uită-te la
UITĂ-TE LA MIEI CUM ZBURDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361358_a_362687]
-
chip arătat, vom felicita din toată inima recomandarea d-lui Arsachi în privința libertății comerțului, în privința instituțiunilor, școlilor și celor mai bune reguli de protecțiuni pentru clasa sătenească. Până atunci însă ne vom opune ideilor D-sale de absolutism și de învoieli de bună voie asupra pământului ce servește azi pentru existența sătenilor, și vom recomanda alte principii mai asemănate cu dreptatea și adevărul adecă: 1. Ca intervenirea guvernului sau regularea reciprocităților în parte în privința proprietăților de pământ este un drept al
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
tatăl (părinții) eliberați de obligația de a purta de grijă copiilor, își recapătă cu toții, în aceeași măsură, independența. Dacă ei continuă să rămână uniți, aceasta o fac nu în chip natural, ci voluntar, familia însăși nu se păstrează decât prin învoială. Am putea spune, deci, că familia este este cel dintâi model al societăților politice; șeful este imaginea tatălui, poporul este imaginea copiilor și cu toții născându-se egali și liberi, nu-și înstrăinează libertatea decât în folosul lor. Iat folozoful francez
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
la modă. Speră să cucerească, să inducă și chiar să exalte sensibilități, să contureze și să (de)stabilizeze convingeri și atitudini, să promoveze noi instanțe de opinie. Abil și misterios strecoară în sufletele extaziate, nu cu anasâna ci cu bună învoială, mimând sinceritatea, exploatează din plin credulitatea, se oferă necondiționat arbitru oricăror îndoieli și contestări, dă impresia că deține suveran rezolvarea oricărui „clinci” colegial în materie de orientare și parcurgere programatică și este „portdrapelul” polemicilor înverșunate la diferite oficine socotite tribunarde
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
4] Ceea ce fără învoirea stăpânului (său) s-a dat pe sine unui bărbat a desfrânat; iar ceea ce în urmă încheie căsătorie pentru care i s-a dat voie, (aceasta) s-a măritat; deci cealaltă este desfrânare, iar aceasta nunta; căci învoielile celor ce sunt sub stăpânire nu au nici o tărie. ( 82 ap.; 4 sin. IV ec; 85 Trul; 3 Gang.; 82 Cartag.; 22, 38, 42, 53 Vasile cel Mare) Adică cei ce sunt sclavi nu au dreptul să se iubească? DIVINĂ
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
care datorită unei abile propagande a recoltat succese electorale importante. Take Ionescu s-a bucurat de sprijinul lui I.L. Caragiale care, cucerit de programul partidului, l-a însoțit în trei turnee electorale. Parlamentul liberal ce a urmat a votat legea învoielilor agricole cuprinzând principiul minimului de salariu și al maximului de arendă, instituind o comisie mixtă regională care să formeze prețurile muncii pe trei ani în urmă. Take Ionescu combate acest principiu care i se pare a se opune legii cererii
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
aer liber electriza solemn atmosfera din ce în ce mai răcoroasă a orașului. Necunoscând textul și melodia iar limba bâjbâind-o am bolborosit și eu ca să par american, îmi făceam cu vecinii ocheade subînțelese la o aderare care mi-era totuși străină, de bună învoială, binețuri reciproce întemeiate pe o stare de spirit înălțătoare, secvențe și scene fără prea mult fast însă pătrunse de o căldură aparte și de o consimțire pe măsură, dezinvoltă, de împărtășire colocvială, eliberatoare de efuziuni bine temperate și declanșate într-
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
maI ceară sfatul și să-L roage pentru vreun ajutor mai acătării - dar pe care aceștia să-l merite și la care să asude ca la o cruntă povară ei înșiși. Așteaptă să ia totul de-a gata, fără vreo învoială sau vreun legământ, cu nepăsare și cu multă încruntare și pătimire ... George Nicolae-Podișor Referință Bibliografică: „Mamă, cocoarele!” ... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 158, Anul I, 07 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
răpească inima celor mai frumoase prințese ale lumii. Însă Prințișor voia o fetiță ca o adevărată crăiasă din povești, după care să alerge cei mai vestiți cavaleri din cele mai îndepărtate meleaguri ale planetei. În cele din urmă, căzură la învoială ca indiferent ce va fi primul născut, al doilea să completeze perechea. Înainte de a se împlini termenul de nouă luni femeia fu cuprinsă de dureri în pântece. La insistențele soțului merseră în București la niște rude și consultară un medic
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
Emoțiile s-au descotorisit de toate inimile ce zăceau în bolnavii de ființe și-au adunat toate loviturile de prin ocheade toate îmbrățișările învinețite toate împușcăturile zidite în vorbe toate trădările mângâiate de săruturile dintr-o mușcătură biblică spre ieșire învoielile își legau străzile de jur împrejur și dădeau foc memoriei pe orice preț cândva mocnea din limbi pierdute în flăcări ce-nghețau scrum orice urmă de noapte vedeam prin tine de sus se ridica cenușa și se zbăteau perdelele trase
ACTA EST FABULA de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347757_a_349086]
-
Toamnei sufletului meu, Cât le mângâie-aurora, Cât se scaldă-n curcubeu. * De-s petale înecate În lumină și culoare, Strângeți-le voi pe toate Și le presărați în zare. * Iar de-i searbădă petala, Nu ucideți grădinarul, Ci primiți-i învoiala Că-și va bea singur paharul. Referință Bibliografică: NU UCIDEȚI GRĂDINARUL / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1912, Anul VI, 26 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NU UCIDEŢI GRĂDINARUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365973_a_367302]
-
anul 1833 nu numai că nu-și plătiseră obligațiile dar angajaseră și vieri așezându-i fără învoire la viile ce le aveau pe moșia mănăstirii Govora 689. Situația asemănătoare întâlnim la Niculești în anul 1839 unde locuitorii refuzau să plătească învoiala pentru vii arătând că nu a avut acest obicei 690 iar la Orevița, Vânju Mare, Bucura, Poroinița etc. în aceiași perioadă, ei lucrează viile, fabrică comina, fără a se învoi cu epistatul episcopiei Râmnicului, proprietara moșiei 691. Sunt însă și
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
1834 a arendașului moșiei Maglavit care arăta că țăranii aduseseră în sat cca. 15000 vedre vin pe care-l vânduseră sub ascuns celor ce nu aveau 695. El cerea să se procedeze ca și pe alte moșii unde se făcea învoială pentru asemenea operațiuni 696. La fel era situația de pe moșia Galicea precum și la Cetate, Poiana, Desa, Arginești, Gârbovățu etc.697 O situație deosebită se semnalează în această perioadă pentru viile noi plantate pe moșii străine. Pentru acestea țăranii plăteau proprietarului
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
anul 1844 pe țărani, să plătească 1 leu pentru fiecare vită sau să dea din vin din cinci vedre una sau câte 20 de parale de prun ori din rachiu din 6 vedre una700. În zona de sud se impuneau învoielile și mai grele 701, acestea și datorită faptului că aici productivitatea era mai mare. În pofida acestor învoieli, interesul pentru vicitultură și pomicultură se mențin. Așa se explică numărul mare de conflicte pe această temă dintre care unele ajung și în fața
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]