415 matches
-
o gospodină mătură colbul din fața casei și apoi îl astâmpără stropindu-l cu apă. Dughengiii își așază marfa la vedere. Zarzavagiii își poartă coșurile din nuiele pline-ochi strigând din rărunchi: „Hai la barabuli, curechi și chipăruși! Altul îi răspunde în șagă: „O ridicî și-o suflicî pintri vini șî mai rar...arde-o gras!” Bătrânul se uită la mine vulpește și parcă mustăcește a râde. În cele din urmă, mă întreabă: Priceput-ai ce strigă zarzavagiul aista? Nu am prea înțeles
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
duc sau aduc vești ori porunci de peste hotarele țării. Unii se numesc chiar Călărași de łarigrad. Privesc cu admirație spre călărașii domnești. Sunt atât de mândri în ținuta lor și se vede de departe că încalecă cai de soi, nu șagă. Trec pe lângă noi ca vântul...La o vreme, bătrânul mă bate pe umăr, să mă facă atent: Văd că îți place să te uiți la toată forfota asta, dar ar cam trebui să vedem cine mai are case pe Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
câteva! După o bună bucată de drum, ne-am oprit la umbra unui nuc falnic ce-și întindea crengile peste gard ca niște brațe uriașe... Acum să-mi spui ale cui sunt aceste case - mi-a poruncit bătrânul, jumătate în șagă, jumătate serios. N-am de ales și îmi pun mintea la treabă. „Cine poate fi cel care are atâtea dughene, case și locuri de casă în acest loc dacă nu Păun, marele vameș?” Așa că am pronunțat numele lui. Bătrânul a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
piatră cu piatră... Era și timpul, fiule. Dar vezi, sfinția ta, că Ștefan Bosie mai avea nevoie de loc pentru „svînta rugă” și cumpără încă o casă, de la „preutul Toader”, la 1 februarie 1753 (7261). Păi nu-i lucru de șagă să ridici o mănăstire. Câte lucruri nu trebuie unei obști monahicești!... M-am oprit în loc și privesc plin de curiozitate la ridicarea - piatră cu piatră - a ultimei părți a pereților. Meșterul măsoară cu palma niște lodbe pe care le așază
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nu suntem aduși de vânt de aiurea, ci noi am fost aici din totdeauna și oricâte valuri de migratori au trecut peste noi am rămas tot pe aceste locuri, apărându-ne nevoile și neamul... Da’ știu că te aprinzi nu șagă când îi vorba despre neamul nostru românesc. Și ai dreptate. Dar nu sunt eu cel ce te-a învățat aceste lucruri. Dragostea de neamul tău și de locurile unde ai văzut lumina zilei o primești odată cu laptele supt de la maica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nici o clipă și am pornit spre iaz. De departe se auzea o melodie murmurată. M-am oprit să mă dumiresac de unde vine... Nu era o cântare bisericească. Nici pe departe ci una lumească sadea... Și era cântată cu meșteșug nu șagă... „Șapte văi și-o vale-adâncă, văleu lupii mă mănâncăăă!” unduia prin frunzișul des al sălciilor... Am înaintat încet, să nu-l tulbur pe cântăreț... Când bătrânul a dat cu ochii de mine, o frântură de melodie a rămas să plutească
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să aibă egumenul voie a-i scoate din dughene și să priimească pe alții care vor plăti chiria cu folosul mănăstirii”. Ca să-ți cânt în strună, fiule, află că cei 750 de galbeni de la Ana Golăi erau bani mulți nu șagă. Dar și închinarea la mănăstirea grecească Vatoped însemna cheltuială nu glumă... Ca încheiere, aș spune că mănăstirea Golia mai primește la 25 iunie 1753 (7261) o casă cu locul din jurul ei, iar Dediul Codreanu donatorul a „mai făcut o casă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Bârnovii,... cum că multe părți de moșie și alte danii de ale sfintei mănăstiri s-ar fi înstreinat și acum s-ar fi stăpânindu și s-ar fi împresurându cu nedreptate de cătră alții” Și patriarhul știe să blesteme nu șagă, părinte! Iaca ce spune el mai departe: „Să fie blestemați de Domnul Dumnezău atotțiitorul și precurata a sa maică de slăviții 12 Apostoli și de 318 Svinți Părinți de la soborul Nichei... să-i lovască bubele lui Ghiez și cutremurul lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o termine atât de repede. Și asta nu-i pentru prima oară. Mi s-a mai întâmplat să fiu chemat la masă așa repejor și când colo el îmi servea o mâncare care, pentru pregătire, ar fi luat timp nu șagă... Asta nu înseamnă oare că mâncarea o pregătește cineva și bătrânul îi mai adaugă doar cine știe ce ca să-i dea gust cum numai el știe? Altfel...” În scurtă vreme am ajuns. După ce am dat binețe izvorului cu apă limpede, purtând încă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Pentru Măneni, Pomul școlii era serbare-școlară, adusă de „Români”, din Regatul lor, așa că se duceau (când se duceau), doar ca să scape de amendă, iar cântatul pe mai multe voci, cu tot felul de intrări, răspunsuri și celelalte drăcovenii era o... șagă - ca la școală, unde ești pus să Înveți tot felul de lucruri care nu-ți slujesc În viață; și mai ales „nu-s de pe la noi”. Însă de acel Crăciun, al lui ’43, veniseră cu toții; se adunaseră la școală; se strânseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
apa și mocirla ce îi intraseră prin manta până la piele și de faptul că pușca mitralieră - doar era ochitorul grupei - i-a zdrobit brațele. Și să porți vreo zece chile pe brațe târându-te prin mocirlă nu-i lucru de șagă!... Chiar în această stare, Toaibă era mândru că l-a învins pe sergent... Și a venit și ziua când soldații, vrând-nevrând, trebuia să se considere și absolvenți ai unui asemenea supliciu... Pluton! Drepți! Pentru onor, înainteee... prezentați arm’! - s-a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
întorcea - frânt de osteneală - dintr-o misiune, l-a întâmpinat Otic: Toadere! Am să ți spun o noutate! Da’ ce noutate! Nici în visele tale cele mai grozave nu ți s-a arătat așa ceva. Măi Otic. Ție îți arde de șagă și eu cad din picioare de vlăguit și flămând ce sunt. Nu șăguiesc, Toadere. Nu șăguiesc. Îi adevărul adevărat. Dacă-i așa, atunci dă drumul la morișcă. Pe cine iubeai tu cel mai mult când eram răcute și făceam instrucție
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
bine, Limbosule!” Asta am vrut să spun și eu, dar m-o luat gura pe dinainte. Oticule. Când ai să te faci și tu om serios, că de când te știu - mamă câtă vreme o trecut de atunci! - tot vorbe de șagă am auzit din gura ta. Da’ cum vrei să fiu, Toadere? Ca Limbosu? Îți aduci aminte cred cum o ținea numai într-un strigăt de smintit: Drepți! Culcat! Târâș marș! Înapoi fuga marș!!! Și unde-i mațul păduchelui acum? Doarme
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
îi trebuia. După câteva ceasuri bune, Toaibă se întorcea - însoțit de sora medicală, toată numai zâmbet - cu hainele frumos împăturite și încălțările potrivite... „De ce nu vrei să recunoști, Toadere, că sora ceea din spital, cu vorba ei mai mult în șagă și cu ochii azurii, ți-a căzut dragă? Fără să vrei, gândul te fură și te duce spre ea... Iar acum, în loc să fii bucuros că te întorci acasă, stai îngândurat ca o zi de toamnă târzie” - l-a luat la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
acesta a redeschis vorba: Acușica ajungem la Iași și una-două sunt acasă. Tu unde mergi, sergentule? Apoi eu merg tocmai la capătul de sus al țării și din gară mai am vreo doisprezece kilometri până acasă. Asta-i cale nu șagă - a apreciat bătrânul gânditor. Este și n-am ce-i face. Cum o da Dumnezeu... Când au coborât, bătrânul s-a dus să vadă dacă este tren spre „capătul de sus al țării”, cum i-a spus Toaibă. După ce a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
gând: „Tu ești, Toadere? Te-ai dus întreg și acum te întorci sprijinit în cârjă”... Toaibă i-a înțeles gândul și i-a răspuns tot în gând: „M-am jucat puțin cu moartea, Marandă... Și cum ea nu știe de șagă, m-o mușcat de fluierul piciorului”. „Să-i mulțumim lui Dumnezeu că ai scăpat numai cu atât” - i-a răspuns Maranda, tot în gând. Apoi, cu voce tare: Să te ajut să te dezbraci. Am să pun un ceaun mare
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
asemenea cazuri nu-i altă cale decât cuțitul și fierăstrăul? Dacă ai ști câte amputații am făcut eu în primul război! Tu ai avut noroc până la cer și afară de asta doctorii care au făcut o asemenea trebușoară sunt meseriași nu șagă! Să te rogi pentru ei zi și noapte, dragule. Să nu fii îngrijorat că s-a deschis puțin rana, fiindcă osul a rămas așa cum l-au pus doctorii și l-o sudat Dumnezeu. O să te pansăm binișor și până s-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
veni, dar după ce termin de tocmit cotețul păsărilor, că n am să las găinile să se ouă cine știe pe unde ... Bun cuvânt? Cum vrei matale, bade Toadere, dar eu zic să vii acum, că cu aiștia nu-i de șagă. I-auzi dumneata minune! „Nu-i de șagă!” Da’ ce, eu am șăguit când am spus că dreg cotețul orătăniilor? N-am șăguit. Du-te și spune celui care te-o trimis că am să vin... Când? Oi vedea eu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
că n am să las găinile să se ouă cine știe pe unde ... Bun cuvânt? Cum vrei matale, bade Toadere, dar eu zic să vii acum, că cu aiștia nu-i de șagă. I-auzi dumneata minune! „Nu-i de șagă!” Da’ ce, eu am șăguit când am spus că dreg cotețul orătăniilor? N-am șăguit. Du-te și spune celui care te-o trimis că am să vin... Când? Oi vedea eu! Bine, bade Toadere. Bine. Numai că eu am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Acum ești lămurit? 134 Aș fi și mai dumirit dacă mi-ați spune de aveți nevoie de un om... Doar nu vrei să spui că ai de gând să lucrezi aici? Dacă da, atunci să știi că nu-i de șagă! Aici nu este zi și nu este noapte. Aici este de muncă de marți până vineri, în fiecare săptămână. Sâmbătă, duminică și luni faci ce vrei. De unde vii? De la vreo doisprezece kilometri. Ai unde să stai aici? Nu. N-am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mi se pare că ești pârlit. Ești negru ca un harap. Cred că-i funinginea de la căpița Dochiței, că focul nu m-o ajuns. Bine că nu ți s-o întâmplat cine știe ce. Lucrul rău nu piere, Marandă. Lasă vorbele de șagă și mănâncă ce ți-am pus pe masă. Cred că s-o răcit ca gheața... În ziua plății din săptămâna ce a urmat, șeful magaziei l-a luat de-o parte: Toadere, șeful gării și cu mine am văzut că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mă îmbolnăvesc de inimă așteptând. Nici chiar așa, Marandă. Stai să-și tragă băiatul sufletul și ți-a spune și toaca-n cer. Apoi voi sunteți ca îngerii cei surzi. Se zbate omul să moară, iar voi o țineți pe șagă. Nu te mai alinta, Marandă, că noi nu șăguim, noi vorbim cu temei - a liniștit-o Toaibă, cu ochii râzând către Gruia . 168 Doamne, că multă răbdare trebuie să aibă omul cu voi, pezevenghilor! Da’ și când îi afla! Doamne
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
comun și aceste daruri... ― Sper să nu te miri, sfințite, când vei afla că la 10 iulie 1673 Theodosie, episcop de Roman, face o danie. ― Ia să vedem cui și ce dăruiește el, fiule. ― Sfinția sa știe să învârtă vorbele, nu șagă. Ascultă numai, părinte: “Vrând și noi să ne putem apropiia să urmăm după datoriia legii noastre,... socotind să ne lipim și noi, să ne ultuim (altoim)... împărăției cerului și puțin din cât avem prilej, niște case cu pivnițe de piiatră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
celor 318 părinți de la Nicheia, iar partea lui să fie cu blestemul Arie, spre pedeapsă veșnică”... ― Cu alte cuvinte, moldovenii au fost puși la muncă, fiindcă 60 de fălci de vie, pe lângă alte moșii ale mănăstirii Hlincea, cereau trudă, nu șagă! Dar să vedem câtă liniște are Mănăstirea din Țarină. ― Liniștea bietei mănăstiri a ținut cât apa în ciur. Doar după patru ani - adică la 1630 martie 20 - se trezește cu alți stăpâni pe cap. ― Cine îi face o asemenea bucurie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
e firesc, fiule. Să cercetezi întâi cele scrise și nescrise și apoi să iei o hotărâre. Asta-i adevărat, sfinția ta. Eu am mai văzut, însă, că Duca vodă avea ștință cum se fac aranjamentele și afacerile. Era priceput nu șagă. „De unde știi asta, mă rog?” Chiar din „cartea” măriei sale, din 20 mai 1666 (7174), prin care dă de știre: „...pentru casăle...de lângă svânta mănăstire...Săntămărie (Barnovschi n.n) care casă sântu pre locul mănăstirii și domniei mele au fost cumpărătură
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]