687 matches
-
de ură ros. Citește mai mult M-am născut în dictatură și eram de ură ros!Nu puteam uita la stele, că aveam privirea-n jos.Nu vedeam cu ochii-n lacrimi, nici frumosul curcubeu,Că de te-ndreptai de șale, aveai parte de-un croșeu.Ne-au luat căruța, boii și pământul lot cu lotși prin dogmele impuse, au făcut din om robot.Nu aveam televizoare, nici compúter, nici mobile.Pentru noi, capitaliști se aflau în țări ostile.Multe-am
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
vârstă, de nori cu frunți cutate, Cu grația-i divină, domol, dansează neaua, Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
vârstă, de nori cu frunți cutate,Cu grația-i divină, domol, dansează neaua,Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate.Stăpână peste ghețuri, alunecă agale,Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală,Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale,Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală.Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată,Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă,Îi scapără sub gene privirea-i rimelată,Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă.Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
04 august 2015 Toate Articolele Autorului M-am născut în dictatură și eram de ură ros! Nu puteam uita la stele, că aveam privirea-n jos. Nu vedeam cu ochii-n lacrimi, nici frumosul curcubeu, Că de te-ndreptai de șale, aveai parte de-un croșeu. Ne-au luat căruța, boii și pământul lot cu lot Și prin dogmele impuse, au făcut din om robot. Nu aveam televizoare, nici compúter, nici mobile. Pentru noi, capitaliști se aflau în țări ostile. Multe
M-AM NĂSCUT ÎN DICTATURĂ de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380953_a_382282]
-
sale mai erau cărbuni aprinși, stinși în apă neîncepută de izvor, apă cu zahăr miere fumigații cu ierburi uscate pe care le aprindea ea într-un vas, punea uneori și ventuze celor adulți chiar și tatălui nostru, contra durerilor de șale și îi treceau durerile ca luate cu mâna la scurt timp după aceea și alte chestii din acestea. Într-o zi, din acele timpuri îndepărtate, eu cu,Ionică am început să ne simțim rău. Avem dureri de burtă cu senzații
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
lipsea ceva...... Căci ,în picioare, nu aveau, Decât obiele de -ncălțat, Și-atunci, țăranul priceput, De opinci ,el s-a apucat. Și chimir lat, din piele groasă, Cu multe buzunare Făcu țăranu și îl puse, Să-i țină cald la șale. Și ce-a ieșit? Vedeți și voi: Costumul nostru popular Cum nu găsești în altă parte; Dar n-a fost oare în zadar? Că voi, oricum nu-l prețuiți, Copii ai timpurilor noi, Dar aveți grijă, fiți atenți, Uitați de
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
și simplu se conservă mai bine dacă sunt fierte tari. Însă, legat de datinile străbune, una dintre cele mai șocante amintiri din copilăria mea la țară rămâne cortegiul înmormântării, cu sicriul purtat pe umeri de bărbați puternici, dar frânți din șale sub povara greutății atât fizice cât și psihice a tristeții despărțirii. La fiecare colț de stradă se făcea o pauză, în care preotul intona cuvinte neinteligiblie pentru auzul meu de plod nedus la biserică. Lumea arunca priviri îngrozitor de concrete auspra
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
Surprins de-a sa neghiobie, Răcni stăpânul de furie: - Martin Baston, vino în grabă, Căci ai de-ndeplinit o treabă! Îl vezi pe cel cu părul rar? S-a comportat ca un Măgar. Pentru insolenta-i comportare Scarpină-l nițel pe șale! Martin sosi în graba mare Și-i încrustă pe spinare Două vorbe ticluite. Măgarul tace și-nghite, Simțind acum pe pielea lui Că nu îi este dat oricui Stăpânul să-și lingușească, De ești de viță măgărească. Referință Bibliografică: Măgarul
MĂGARUL GELOS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371839_a_373168]
-
-nmormântare și el bate crângul! se-nciudă vecina, aplecată asupra coșului cu pere strânse spre mulțumirea grabnică a celor doi godaci din coteț. -L-a și botezat popa! lămuri prima. -Așa ceva n-am mai pomenit! Izvor botezat?! se ridică din șale, mirată, surata cu perele. -Da, da... Apa Sâmbetei i-a zis! Că sâmbăta s-a-ntâmplat minunea! -Halal să-i fie! Nu putea găsi nume mai cu noroc?! Sâmbăta se sfârșesc toate... se oțărî cumătra. -S-o fi gândit popa, săracul
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine toată treaba la Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor și șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat toată ziua în arșița soarelui din câmp, aplecat asupra secerii și al snopilor. - Bine atunci, du-te și te odihnește că mă descurc eu prin curte cât mă mai pot mișca. Victor
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
al doilea și-s cam descoperit acu’... Aș vrea, dacă se poate, tot așaaa, ceva p-afară, c-aicia-i cam albastră... - Mdaaa, bineee să văd ce pot face, mai vorbim noi, strecură Sălăvăstru vorbele și se ridică de pe bancă, își îndreptă șalele, apoi porni pe alee, părând că nu-i pasă de nimic, dar cu privirile alergând de colo-colo ca să descopere eventualii lucrători ai „organelor”. La fel procedă și tov Talașman, dar în direcția opusă. Peste două zile, afișând o figură profund
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
nr. 418 din 22 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Ce trist am fost în iarna asta, Că mi-a-nghețat butoiul, În pix s-a terminat și pasta, Și mi-a murit cotoiul. Blănița lui cea călduroasă Mult mi-a lipsit la șale, Căci soața este mofturoasă Și umblă cam... agale. Nu lasă Biblia din mână, Citește și oftează; Postește câte-o săptămână Și nici nu mai fumează. În schimb, eu trag, că am un bai, Mahoarcă din lulele; Dac-am s-ajung
ŞI-UN OF MĂ TOT APASĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346819_a_348148]
-
tulpan alb cu colțișori venind cu vreo sticlă de lapte și câteva ouă, poate de multe ori luate pe furiș, să mă tragă și să-mi descânte de brâncă.... -îl mai văd pe Moșicu, venind cu nelipsitu-i toiag tras peste șale pe după mâini și cu flanelul lui de lână, ros de atâta purtat,... pe nea Marin Elefantu, un munte de om,...pe Miticuță Guțoiu care în drumul lui spre nea Tănase, frizerul, pe Baltă, făcea de fiecare dată și la dus
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
fi de așteptat până la sosirea nevestei pentru căratul snopilor cu trudă legați peste zi... când, ce să vezi?! În țipăt sfâșiat de păsări, o pălălaie se aprinsese în capătul lotului. I se opri inima și un junghi îl curbă de șale! Copăcelul lui era în flăcări. Iar în preajmă îi bănui pe gealații de la prânz. Alergă înnebunit spre prietenul său, dar era prea târziu. Ca din pământ, răsăriseră o mulțime de oameni cu torțe și furci. În fruntea lor, își juca
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
-mblănite Ca să aibă-n tălpi căldură; Sacul l-a zvârlit pe spate, Dar și-un colț din barba sură! Și-uite-așa, prin fulgii aspri, Urcă-un deal, coboară-o vale, Apoi peste câmp de-a dreptul Dus ca vântu-i, rupt de șale. La o vreme stă pe-o cioată Ca puterea să-și adune. În zări pruncii-și pierd răbdarea: „Hai odată, Moș Crăciune!” Se ridică moșnegește, Sacu-n spate iar îl pune; Un ecou în vânt răsună: „Hai odată, Moș Crăciune!” Referință
HAI ODATĂ, MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376744_a_378073]
-
atunci păstrez mai multă, să am de unde da și la alții. Nu știi când are cineva nevoie pentru umplut borș ori pentru leac. - Pentru leac ? mă miram încă o dată. - Dacă ai dureri mari la oase, dureri de cap ori de șale, dacă, Doamne ferește îți rupi o mâna sau un picior, pui o compresă cu huce și durerea se potolește. E bine să bei borș proaspăt pe stomacul gol pentru bolile de plămâni, dar și pentru boli de stomac. Mă uitam fascinată
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]
-
mai grea muncă a câmpului pentru oamenii acestor meleaguri. Secerătorii înaintează în rând, aplecați înainte, tăind cu secera paiele de grâu în mănuchiuri pe care le așează în grămezi egale. Revenirea la poziția verticală le produce acestora dureri mari de șale și chiar cei tineri, după o zi de muncă, au mersul deșălat. Ei merg greu și nu se pot îndrepta, trunchiul corpului rămânând ușor aplecat înainte. În spatele secerătorilor vin legătorii. Legătura de snop se face din două mănunchiuri de grâu
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
e, Stângul mai căprui nițel... În piciorul drept simt ace, Dar îl simt! Pe stângul ba... Mâna stângă nu-mi dă pace, Dă din cot a se-mbuba... Gâtul, îndărăt spre ceafă, Hârșâie, simt os pe os A coloanei strâmbe-agrafă Până-n șale și mai jos... Ce să spun, de rău, de bine Bine că nu e mai rău... Primăvara, dacă vine După obiceiul său, Va mai rezolva din rele (Mai puțin paralele...): Spatele și toate cele Și-mi vor trece șalele... Numai
ÎNGER RECE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374656_a_375985]
-
Până-n șale și mai jos... Ce să spun, de rău, de bine Bine că nu e mai rău... Primăvara, dacă vine După obiceiul său, Va mai rezolva din rele (Mai puțin paralele...): Spatele și toate cele Și-mi vor trece șalele... Numai dorul nu-mi mai trece De când ai uitat să treci Pe la mine, înger rece, Nopțile să îți petreci... Referință Bibliografică: Înger rece / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1571, Anul V, 20 aprilie 2015. Drepturi de Autor
ÎNGER RECE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374656_a_375985]
-
putut, acum nu mai poți! Asta l-a înfuriat pe moș Ion. S-a mai opintit o dată, încercând să-l ridice pe umăr... Fatală mișcare! A căzut în fund, scăpând din mână bastonul. Durerea din burtă creștea. Îl mai dureau șalele, fundul.Un văl de ceață îi acoperi ochii, iar în timpane simți huruitul unei căruțe în goana cailor, apoi, ca o avalanșă de stânci. Zâmbi blând, bâjbâind după baston; gândi: „în timpul războiului, prin câte de-astea n-am trecut... De câte ori
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
de la Protecția Consumatorilor și ne-au amendat. Ce protecție, bă Mihăiță? Nu știu, bă, că ăștia, ai dracului, toți se protejează. Dar pe noi, cine ne mai protejează, bă tete? Că muncim la încărcat și descărcat de ne-am rupt șalele. Și...pen´ ce? Ca să plătim taxă la piață. Că noi, cu pepenii...tot pe jos și tot în soare. Ai dracului! Doar atâta știu, să te jecmănească. Ei pe-o parte...țiganii ne fură pe alta... și mai e ceva
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Gâlgâitu:„Gata, bă, hai și noi la două, că ne-apucă toamna p-aici! Lasă, bă, tată...lasă!...Voi să fiți sănătoși...lasă!... Să fim, bă, să fim! Că de-o viață-ntreagă doar cu asta ne-alegem și cu șale rupte. Lasă că...dați lovitura...la anul...sau...altă dată. Să vă rugați la Dumnezeu să vă ție sănătoși. Da´...eu...mor, bă! Nu e de glumă...Măcar unul...veniți acasă! Cum să venim, bă? Tre să ne scoatem cheltuiala
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
din stofe de toate felurile și culorile, prin urzelile labirintice În care trupurile lor sunt introduse, grație unui proces necunoscut. Acest veșmânt este Încheiat cu ajutorul unei combinații multiple de nasturi, ace mari și ciucuri, la care se adaugă frecvent În jurul șalelor o centură de piele, din cânepă sau chiar Împletită din paie. De altfel, par să aibă o oarecare predilecție pentru frânghia Împletită din paie și o poartă adesea drept sandale. În privința a ceea ce poartă pe cap, ei afectează o anumită
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
inghinală, treceți de organele sexuale și continuați să coborâți, spre partea interioară a coapselor, până la genunchi. Când palmele ajung la genunchi, aruncați-le lateral, departe de picioare, pentru a dispersa energia stagnantă în atmosferă. Presiunea și/sau durerea în zona șalelor Presiunea și durerea în zona șalelor sunt cauzate, de obicei, de postura incorectă, mai ales în cazul practicii prin nemișcare în poziție șezândă. Dacă șira spinării nu e ținută dreaptă și spatele este lăsat să se curbeze în timpul practicii qi
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
continuați să coborâți, spre partea interioară a coapselor, până la genunchi. Când palmele ajung la genunchi, aruncați-le lateral, departe de picioare, pentru a dispersa energia stagnantă în atmosferă. Presiunea și/sau durerea în zona șalelor Presiunea și durerea în zona șalelor sunt cauzate, de obicei, de postura incorectă, mai ales în cazul practicii prin nemișcare în poziție șezândă. Dacă șira spinării nu e ținută dreaptă și spatele este lăsat să se curbeze în timpul practicii qi gong, energia se blochează și stagnează
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]