914 matches
-
că jocurile sunt facute - erau deja tipărite și ireversibile. O mulțime de oameni apucaseră deja să le citească. Detestam senzația. În clipele alea nu puteam împărtăși câtuși de puțin trăirile lui Adrian. — Vrei să stau până vin ziarele? se oferi Șam. Sau preferi să rămâi singură? Stai, îl ruga Eleanor. Atunci n-aș putea să beau niște cafea? Eleanor zâmbi și se scula în picioare. — Ba da, cum să nu. — Și tre’ să mă clătesc o țară, cum zic yankeii. — Du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
putea să beau niște cafea? Eleanor zâmbi și se scula în picioare. — Ba da, cum să nu. — Și tre’ să mă clătesc o țară, cum zic yankeii. — Du-te în baia din spate. Pe-aici. Și Eleanor îl călăuzi pe Șam spre bucătărie. Peste vreo două minute Adrian coborî de la etaj în pantaloni de trening și tricou și ieși în vestibul, luând-o spre ușa de la intrarea din față. Apoi se întoarse aproape instantaneu pe călcâie și intră în camera de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Se așeza într-un fotoliu, prefăcându-se că vrea să citească. Eleanor își văzu de treabă și descarcă tavă pe masă. — Pun de cafea și fac pâine prăjită, spuse ea. Vrei și tu? Adrian continuă s-o ignore. — A venit Șam, relua ea. El tresari violent și o fixă cu privirea. — E la baie, adaugă Eleanor. Adrian își relua lectură. — I-am spus totul, îl preveni femeia, așa că ai putea sa termini odată cu prosteala asta. Adrian continuă s-o ignore. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
termini odată cu prosteala asta. Adrian continuă s-o ignore. Ea trânti și ultima piesă de pe tavă pe tăblia mesei și se duse iar în bucătărie. Adrian înceta să mai pretindă că de fapt citește. Peste câteva clipe din bucătărie apăru Șam. — Adrian! Te-ai sculat! zise el, căznindu-se întrucâtva să pară jovial. Adrian îl privi cu răceală. — Ce cauți aici? — Am sosit azi-dimineață de la L.A. Am trecut doar așa, să văd dacă-mi pot lua vasul de ceramică. Traversa cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
de la L.A. Am trecut doar așa, să văd dacă-mi pot lua vasul de ceramică. Traversa cameră până lângă măsuța pe care era expus vasul și-l ridică. — Credeam c-o să fii plecat o lună. — Mi-am schimbat planurile, răspunse Șam, întorcând vasul pe toate părțile. Are un smalt minunat. — Vrei să zici că te-au pus pe liber tipii de la studio? — Nee! Eu i-am pus pe liber, îl lămuri Șam. Vorba vine. Puse vasul la loc. — Cum vine vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
fii plecat o lună. — Mi-am schimbat planurile, răspunse Șam, întorcând vasul pe toate părțile. Are un smalt minunat. — Vrei să zici că te-au pus pe liber tipii de la studio? — Nee! Eu i-am pus pe liber, îl lămuri Șam. Vorba vine. Puse vasul la loc. — Cum vine vorba? — Am plecat. M-am hotărât să n-ajung o ștoarfa de Hollywood. Stăteam sub umbrela de soare, pe marginea piscinei mele private din Beverly Hills, și lucrăm la a nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
pe marginea piscinei mele private din Beverly Hills, și lucrăm la a nu știu câta varianta a scenei de iubire lesbiana dintre Florence Nightingale și-o tânără sora... — Florence Nightingale a fost lesbiana? se minuna Adrian. — În film e, răspunse Șam. În orice caz, dădeam în brânci pe laptopul meu, când, deodată, mi-am zis: de ce mi-oi fi pierzând eu timpul cu căcatul asta? Vreau să spun că, de bună seama, m-aș umple de bani lucrând la el, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
dacă o să ajungă să fie turnat vreodată și dacă, în caz că o să fie turnat, vor folosi textul meu și, oricum, cui o să-i mai pese de el peste zece ani? — Deci un fel de drum al Damascului, comenta Adrian. — Întocmai, confirmă Șam. Simt c-am renăscut. — Și-ai și chelit din nou, din câte văd eu, îl taxa Adrian. Șam îi ignoră poanta. — Mi-am dat seama că există riscul să mă transform într-o mașină de scris scenarii. Adrian păru oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
oricum, cui o să-i mai pese de el peste zece ani? — Deci un fel de drum al Damascului, comenta Adrian. — Întocmai, confirmă Șam. Simt c-am renăscut. — Și-ai și chelit din nou, din câte văd eu, îl taxa Adrian. Șam îi ignoră poanta. — Mi-am dat seama că există riscul să mă transform într-o mașină de scris scenarii. Adrian păru oarecum surprins de metaforă această. — Vrei să spui că, producând scenarii pe bandă rulantă, nu-ți acorzi suficient timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
rulantă, nu-ți acorzi suficient timp ca să și controlezi și calitatea produsului? — Îhî, exact. — Mai să fie! exclama Adrian, părând în sfârșit impresionat. Și ce-ai de gand să faci? — O să-mi iau o vacanță de un an, doi, răspunse Șam. O sa refuz toate ofertele noi de scenarii. O să citesc chestii serioase și-o să meditez. Poate o să scriu și un român. — Un roman? — Îhî. M-a bătut dintotdeauna gândul să-ncerc să scriu și eu un roman. — E mai greu decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și un român. — Un roman? — Îhî. M-a bătut dintotdeauna gândul să-ncerc să scriu și eu un roman. — E mai greu decât crezi, spuse Adrian. Vasăzică nu te oferi să adaptezi Adăpostul pentru BBC? Aaa... nu, deocamdată nu, răspunse Șam, un pic jenat. Îmi pare rău. Înțeleg că tot complotul nostru îndreptat împotriva lui Fanny Tarrant a cam eșuat. — Da. — Te-a căutat Peter Reeves de la Chronicle? — Da. — Nu l-a interesat ideea? — Ba da, răspunse Adrian, dar cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
pe un umăr un fluture purtând pe aripi inițialele unui fost star de muzică rock. Trebuie să recunoști că nu-i cine știe ce muniție formidabilă pentru un atac de presă. — Înțeleg însă că tu i-ai oferit ei niscaiva muniție, zise Șam. — Eleanor i-a oferit. — Ei, hai, Adrian, fii cinstit! Tu i-ai povestit lui Fanny Tarrant despre noi trei și anii noștri de studenție. Treaba asta a rămas între noi. — Și totuși ce rost a avut să i-o spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Și totuși ce rost a avut să i-o spui? — Am facut-o pentru diminuarea daunelor. Adulmecase cum stau lucrurile... — Și ce rost a avut sauna? Adrian rămase o clipă tăcut. — Nu știu, veni răspunsul lui. Nu știi? îl îngâna Șam. A fost o idee de moment. Mi-am zis, cred, că dacă vin cu ceva cu totul neașteptat, o să-mi facă și ea vreo dezvăluire cu totul neașteptată. — Tu chiar ai luat în serios ideea acelui interviu luat invers, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
o idee de moment. Mi-am zis, cred, că dacă vin cu ceva cu totul neașteptat, o să-mi facă și ea vreo dezvăluire cu totul neașteptată. — Tu chiar ai luat în serios ideea acelui interviu luat invers, nu? îl întreba Șam. — Pari surprins. — Ei bine, pe bune, chiar sunt uimit c-ai mers până la capăt cu ideea asta. De ce nu mi-ai spus? Adrian nu-i răspunse la întrebare. Cum n-am mai auzit nimic, am crezut că te-ai răzgândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
tuturor celor care au apucat să citească articolul lui Fanny Tarrant. Își privi ceasul de mână. — În locul tău, m-aș pune pe treabă imediat. Nu ai prea mult timp la dispoziție. — Bine, fie, nu mai pot îndrepta râul făcut, zise Șam. Dar te-aș putea ajuta să te-mpaci cu gândul asta. — Mă îndoiesc. — Îți poți face o pregătire psihologică pentru ce-o să urmeze. Frică e cel mai mare dușman al tău. — Te pomenești că în timpul sejurului tău californian ai facut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
dar măcar am păstrat secretul asta îngropat timp de douăzeci de ani. Eleanor veni din bucătărie cu o tavă încărcată și o puse pe masă. Ah, cafea și pâine prăjită! exclama Adrian pe un ton de nerecunoscut. Presupun că tu, Șam, ai luat deja un mic dejun cu șampanie undeva deasupra Mării Irlandei, dar poate o să te alături și modestului nostru festin. Să ne-așezăm la masă, Ellie? — Adrian, dacă o mai ții mult pe tonul asta aristocratic, jur pe Dumnezeu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
alături și modestului nostru festin. Să ne-așezăm la masă, Ellie? — Adrian, dacă o mai ții mult pe tonul asta aristocratic, jur pe Dumnezeu că-ți dau în cap cu cafetiera asta! zise Eleanor. — Nu știu ce vrei să spui, draga mea. — Șam, ieși puțin, îl ruga Eleanor. — Poftim? — Fă ce-am zis! îl repezi ea. Ieși în vestibul și-așteaptă acolo! — Ce să aștept? Ieși odată! Șam ieși spăsit din cameră, închise ușa în urma lui și rămase în hol. — Sau începi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
-ți dau în cap cu cafetiera asta! zise Eleanor. — Nu știu ce vrei să spui, draga mea. — Șam, ieși puțin, îl ruga Eleanor. — Poftim? — Fă ce-am zis! îl repezi ea. Ieși în vestibul și-așteaptă acolo! — Ce să aștept? Ieși odată! Șam ieși spăsit din cameră, închise ușa în urma lui și rămase în hol. — Sau începi să vorbești cu mine că un om normal sau plec de-aici acum, imediat, în clipa asta! îl amenință Eleanor. Șam m-a invitat să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Ce să aștept? Ieși odată! Șam ieși spăsit din cameră, închise ușa în urma lui și rămase în hol. — Sau începi să vorbești cu mine că un om normal sau plec de-aici acum, imediat, în clipa asta! îl amenință Eleanor. Șam m-a invitat să mă mut la el. Adrian tăcu, ocolindu-i privirea. După câteva clipe Eleanor o porni spre ușa. Cand să pună mâna pe clanță, Adrian spuse cu glas scăzut: — Bine. Eleanor se opri și se întoarse. — Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
dintr-un foc doar ca să-ți satisfaci vanitatea. Și când reacționez, tu... tu... Se așeza pe scaunul cel mai la îndemână și începu să plângă în hohote. Ușa dinspre vestibul se deschise, lăsând să se vadă figură îngrijorată a lui Șam. Adrian porni spre Eleanor, vrând s-o aline, dar Șam, mai rapid, îl împinse la o parte. — Ellie, ce s-a întâmplat? o întreba el, trecându-și brațul pe după umerii ei. — Hei ce faci? îl lua Adrian la rost. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
reacționez, tu... tu... Se așeza pe scaunul cel mai la îndemână și începu să plângă în hohote. Ușa dinspre vestibul se deschise, lăsând să se vadă figură îngrijorată a lui Șam. Adrian porni spre Eleanor, vrând s-o aline, dar Șam, mai rapid, îl împinse la o parte. — Ellie, ce s-a întâmplat? o întreba el, trecându-și brațul pe după umerii ei. — Hei ce faci? îl lua Adrian la rost. De ce plânge de sare cămașă pe ea? Nu te privește, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
parte. — Ellie, ce s-a întâmplat? o întreba el, trecându-și brațul pe după umerii ei. — Hei ce faci? îl lua Adrian la rost. De ce plânge de sare cămașă pe ea? Nu te privește, zise Adrian. Încerca să-l tragă pe Șam de lângă Eleanor. O clipă se luară la trânta, gata să se bată că chiorii, apoi se traseră înapoi, săgetându-se din priviri. Știi, uneori mai că nu-mi vine să cred c-am fost prieteni, spuse Șam. Curios, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
-l tragă pe Șam de lângă Eleanor. O clipă se luară la trânta, gata să se bată că chiorii, apoi se traseră înapoi, săgetându-se din priviri. Știi, uneori mai că nu-mi vine să cred c-am fost prieteni, spuse Șam. Curios, dar și eu mă confrunt cu exact aceeași problemă, riposta Adrian. — Ești un dobitoc încrezut, egoist și îngâmfat. — Iar tu ai ajuns un bou orgolios, lăudăros și imoral. Fanny Tarrant te-a descris exact așa cum ești. — Ei bine, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Ești un dobitoc încrezut, egoist și îngâmfat. — Iar tu ai ajuns un bou orgolios, lăudăros și imoral. Fanny Tarrant te-a descris exact așa cum ești. — Ei bine, abia aștept să văd ce-are de zis despre tine, i-o întoarse Șam. În timp ce cei doi bărbați își aruncau priviri furioase, Eleanor se mai liniști. Scoase un șervețel din buzunarul capotului și își sufla nasul. — Cum adică imoral? insistă Șam. — Cândva erai un dramaturg care promitea. Ți-ai vândut sufletul televiziunii de dragul succesului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
abia aștept să văd ce-are de zis despre tine, i-o întoarse Șam. În timp ce cei doi bărbați își aruncau priviri furioase, Eleanor se mai liniști. Scoase un șervețel din buzunarul capotului și își sufla nasul. — Cum adică imoral? insistă Șam. — Cândva erai un dramaturg care promitea. Ți-ai vândut sufletul televiziunii de dragul succesului facil. Prefer să am parte de succese facile decât s-ajung un ratat idealist. Acum te temi c-o să scriu un roman popular, de succes, da? — Ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]