1,342 matches
-
profundele trăiri, Și ochii mi se umezesc De lacrima Primei Uniri. ȘARJA DE LA PRUNARU Mă doare ziua înnegrită, Când vieții i se taie dreptul, Când țara este ciopârțită, Când sabia zdrobește pieptul. Un glas de colonel răsună, Apare regimentu-n stele, Șarja Prunaru se răzbună, Soldații strălucesc în ele. Imnul se-nalță către Cer, Statuia-și pleacă fruntea lată, Prin ea vorbește-un cavaler Cu vocea calmă, măsurată: Trăi-vom într-o altă lume Prin jertfa noastră săvârșită, Șarja Prunaru e un
SĂ RIDICĂM SPRE CER, DRAPEL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372970_a_374299]
-
Apare regimentu-n stele, Șarja Prunaru se răzbună, Soldații strălucesc în ele. Imnul se-nalță către Cer, Statuia-și pleacă fruntea lată, Prin ea vorbește-un cavaler Cu vocea calmă, măsurată: Trăi-vom într-o altă lume Prin jertfa noastră săvârșită, Șarja Prunaru e un nume, Pentru o țară reîntregită! S-A ÎNTORS C-O STEA RANIȚA TA Soldatule! Simbol de țară, Plecat în lupte-mbărbătat! Eu ți-am dorit o primăvară, Dar gloanțele te-au secerat. S-a întors c-o stea
SĂ RIDICĂM SPRE CER, DRAPEL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372970_a_374299]
-
mare. Seara mâncăm o tură, dimineața încă o tură, ce rămâne turnăm în blidoane. Spălăm ceaunul și turnăm prunele. Pe măsură ce culegem și facem jemul, îl turnăm în blidoanele rămase goale. Cele cu borș le-om goli până se termină ultima șarjă de jem, așa că le folosim și pe ălea. Corect, nu? Pâine sau mămăligă își ia fiecare, după cum poate duce în schinare. Tu fato, să-ți iei laptopul, să scrii cronica fameliară zilele astea, poate trimiți și la concurs literar, că
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
pe pământ și ne-am înscris numele și în Cer. Dând glas poveștilor vom constata că devenim mai frumoși și mai buni, și dacă e să dăm ascultare celor din jur, chiar am întinerit. Fie și cu o poveste. Umorul, șarja, ironia, satira sunt omniprezente în toate poveștile lui Ovidiu Creangă, chiar și atunci când povestea are un subiect trist. El știe, precum românul cel bun, să facă haz de necaz, chiar în vremuri potrivnice. Un proverb, o cugetare, o reflecție șarjată
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
o zonă de deșert cu multe denivelări ale terenului, parții speculând la maximum avantajele acestui tip de teren în care legiunile noastre se descurcă cu greutate. Un detașament a fost atras într-o capcană, de arcașii călare care atacau în șarje obligând legiunile noastre să se apere în formații testudo care erau eficace atacurilor arcașilor fiind însă vulnerabile atacului part al cavaleriei grea-catafractes. Parții s-au despărțit în două corpuri și au avansat pe flancuri dând aceste atacuri de hărțuire. Aceste
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
parții s-au despărțit în două și s-au îndreptat la stânga și la dreapta printre micile denivelări ale terenului. Dar după un mic ocol aceștia au revenit lovindu-l pe Publius Licinius din două direcții, iar ploaia de săgeți și șarjele catafracților i-au tăiat mai apoi retragerea acestuia. Văzându-se prins între două fronturi, și izolat de restul legiunilor mamă, Publius Licinius s-a sinucis pentru a nu cădea viu în mâna perșilor. Legiunile rămase au fost pur și simplu
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
lui Ross, desenul lui Mircea Vulcănescu. Sunet unic: Mefisto. Desenul de amator al strălucitului emul, șovăitor, nesigur, insistă însă, ingenios, doar pe capul și pe mîna magistrului, aceasta cu degetele diavolesc rășchirate: capul și mîna, atît, suficiente pentru sugerarea demoniei. Șarja lui Ross, virtuos profesională, augmentează expres masca: un Mefisto văzut de un nordic Kirchner. Fotografia maturului Nae Ionescu, monden-fascinantul magistru, induce același aer demonic. E greu să te sustragi acestei hipnoze, amplificată de mîinile cu degete viril-agile, de prestidigitator, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Trebuie spus că pe lângă lipsurile pe care le au organele noastre în această privință, sunt și situații numeroase când conducerile întreprinderilor manifestă o gravă lipsă de vigilență. Pe șantierul Porțile de Fier, de exemplu, în martie a.c. la prepararea unor șarje de beton s-a folosit leșie bisulfitică infestată cu motorină. Pentru siguranța construcției a fost nevoie de demolarea a circa 320 de metri de beton turnat la ecluze. Cercetările au stabilit că factorii de răspundere erau tovarășii din conducerea șantierului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pare consiliul de administrație al unei firme moderne. Teza antirăzboinică e estompată de acțiunea plină de antren și de vervă debordantă a dialogurilor, nu lipsite, totuși, de unele trivialități. O demitizare se încerca și în comedia Napoleon & co., însă aici șarja e excesivă, iar comicul de limbaj se limitează la efecte facile. SCRIERI: De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste, scrisă de dumnealui Iancu Zogravul, București, 1934; Cetățeana Tallien, București, 1938; Schiță pentru istoria teatrului românesc, București, 1938; Dragodana
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
reunite în Nesfârșita zi de ieri (1997) trag mai mult spre tradiția gogoliană, către Ilf și Petrov, cu angajați ai SRI, pretinse comploturi vizând asasinarea regelui Mihai ș.a.m.d., în bufonade spionistice și pseudotensiuni carnavalești, nu fără puseuri către șarja politică și satira socială la adresa tranziției postceaușiste a României. Dacă A. are dreptate când afirmă, în prefața antologiei lirice Traversarea (1997), că „paginile din această carte nu-mi aparțin. Ele au fost scrise de un tânăr student căruia îi plăcea
ARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285452_a_286781]
-
folosea decât termenii cei mai aleși și pronunța unele cuvinte Într-un fel special, ca și cum ar fi vrut să le sublinieze și să le dea o importanță misterioasă. În vocea sa se auzeau italice și majuscule inițiale. Ca artist, disprețuia șarja, foarte prețuită la Pimodan, și o considera de prost gust; În schimb, nu-și interzicea paradoxul și exagerarea. Cu un aer foarte simplu, natural și perfect detașat, ca și cum ar fi debitat o banalitate asupra frumuseții sau asprimii vremii, rostea vreo
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pipărate, chiar licențioase, strecurând ironii subțiri sau pline de echivocuri. De la zeflemea la caricatură și până la sarcasme, saltul, sub masca jovială și puțin cabotină, se produce pe nesimțite. C. pare că se amuză, făcându-i și pe cititori părtași, însă șarjele lui - se observă asta și în parodii, și în pamflete - sunt nu doar agresive, ci și necruțătoare. Venerabilul Cezar Bolliac, junele Al. Macedonski ori poligraful N.D. Popescu vor fi, cu un prilej sau altul, luați în pleasnă. Sunt, fără îndoială
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
un căutător de sensuri, înzestrat cu simțul echilibrului și înclinat spre expresia concisă. În cartea de debut stăruie unele ecouri din Lucian Blaga (Homer, Trei motive homerice), dar ciclul Corăbii noi... corăbii noi ilustrează tematica oficială a vremii (Zidar, Miner, Șarja de oțel, Gânduri pentru partid). Versurile sunt însă moderne și, sub aspect formal, nu se integrează în curentul cvasigeneral. Poetul manifestă o anume sensibilitate pentru natură, pentru peisajul cu mesteceni, poieni, luceferi și este capabil să caligrafieze versuri de dragoste
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
dobitoacelor” de la Arnăut-Chioi, revolta „muștelor” (a țăranilor) împotriva jafului boieresc, luptele pentru putere compun tabloul sumbru, de „roman social-istoric”, bântuit de un rău moral a cărui imagine se realizează în jocul estetic al glisării baroce între gustul grotescului și al șarjei (Struțocămila, Hameleonul), efecte parodice (pe tipare de elocință bizantină), inserții narative (anecdotă, legendă, snoavă), „citate” paremiologice, pe de o parte și, de cealaltă, notele grave, de „eleghii căielnice și trăghicești”, pe teme ale soartei omenești, dar și ale conștiinței unui
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
în „petardele” rimate, pamfletarul nu-și alege imprecațiile. O grimasă de răutate ia locul umorului și în broșurile în versuri Demonii Mehedințiului (1932) și Romanța Severinului pe 1938 (1938). Intenția etică se perturbă în instantaneele lui grotești, luând forma unor șarje de cârcotaș. Cu un debit abrupt, în rostiri colțuroase, stihuitorul, când cuprins de „duhul negrei desperări”, când agitând „pumnul răzbunării”, e mereu alături de dezmoșteniții soartei. O voce cam stridentă se aude în buciumările de crez naționalist. Visul României reîntregite îl
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
apoi scandalizați și, în final, convertiți la originala lor filosofie existențială, care optează pentru iluzie ca singură modalitate de supraviețuire. Capul de rățoi era o noutate absolută în peisajul literar românesc, propunând alternativa absurd-nonconformistă realității terne de fiecare zi. Obiectivele șarjei satirice sunt inerția, falsul, lașitatea. Capul de rățoi are ascunse în narațiunea dramatică filoane tragice, ținând de alterarea esenței umane, care nu sunt sondate direct, dar a căror pulsație nu poate fi ignorată. Unele îngroșări în registrele ilogicului și grotescului
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
Maria mai avea o soră geamănă și identică din punct de vedere genetic, fiindcă erau amândouă clonele primei fiice a Prea Fericitului Bogumil, starețul care condusese mănăstirea cu două generații în urmă. Maria originală murise în cea mai sălbatică dintre șarjele barbarilor din ultimele trei sute de ani. Tatăl său decisese că trebuie să o readucă la viață și atunci apăruse primul cuplu de Marii. Spre disperarea lui Bogumil, frații-savanți îi aduseseră înapoi doi copii în loc de unul, fiindcă se temuseră ca una
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
jumătate de secol, pînă la excomunicarea lui Luther în 1521, represiunea va constitui apanajul Bisericii, prin intermediul universităților sale. Cea mai veche putere a Occidentului, care își întemeiase dominația pe monopolul asupra transmiterii cuvîntului scris, experimentase totuși pe propria-i piele șarja instantanee a discursurilor, cu străvechile alunecări dinspre speculație către subversiune, de la teologie la politică. Își plătise scump "îngrădirea informațională". Știa că poliția spiritului nu ține de spiritul pur, ci de puterea care-i dă trup, că un corp de doctrină
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Despre profesiunea religioasă î1442). Critică aici practica monastică și atacă pretenția călugărilor de a ilustra perfecțiunea vieții creștine. în vreme ce cel care renunță la lume se crede deasupra celorlalți credincioși, filosoful renunță la o parte din suficiența sa. 5. Angajamentul creștin. Șarja anticlericală a lui Valla este efectuată în numele adevărului mesajului creștin. Nu în vederea cine știe cărui proiect libertin, ateu sau deconstructor al creștinismului. Gândirea filosofului roman vizează o purificare a acestei religii și, mai apoi, o revenire la principiile ei etice genealogice. Hristos
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
naturii și servitute, de exemplu. Acestei critici, Erasmus îi adaugă și niște îndemnuri: trebuie să regăsim credința de la originii, să acționăm în perspectiva spiritului evanghelic, să citim textele sacre în original pentru a evita medierea clerului incult sau interesat. în șarjele sale eroice, Erasmus critică catolicismul, desigur, dar în calitate de creștin: el arată cu degetul defectele Bisericii în numele unui creștinism ideal și purificat. Reformist, dacă ar fi fost ascultat, înțeles, urmat, nu există nicio îndoială că Erasmus ar fi suprimat o parte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de ziarist se simte puternic aici, ca de altfel în toate scrierile lui L. Stereotipiile și procedeele gazetarului zădărnicesc de multe ori tentativele romancierului de a ajunge la psihologia personajelor. Pamfletul copleșește narațiunea, instalând un echilibru șubred între artă și șarja grotescă, iar pe alt plan ducând la distorsionarea adevărului despre oameni și evenimente. Autorul transcrie în multe dintre cărțile sale fragmente din articole apărute în ziare, discursuri ale oamenilor politici, decrete și declarații oficiale. Pe sute de pagini convenția ficțiunii
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
la anii 1832 și 1822 ia în râs anumite jargoane (jargonul administrativ împestrițat cu termeni rusești, exprimarea înțesată de vocabule neogrecești). Ca autor dramatic, I. nu-și uită preocupările lingvistice. În „farsa filologică” Babilonia românească (1860), el atacă, într-o șarjă groasă, limbajul împestrițat de grecisme și slavonisme, italienismul heliadist, „ciunismul”, ortografia nouă cu alfabet latin, franțuzismul. Având meritul întâietății în dramaturgia românească de inspirație istorică, piesa Mihul. O trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel Mare cu Matei Corvin, regele Ungariei
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
politici, scriitori, artiști. Uneori forțate, alteori închistându-se în clișeu, creionările lui L. sunt gata oricând să pună în relație opera cu înfățișarea cuiva. Maliția insinuantă, împletirea de contraste, sintagma pe alocuri frapantă îi stau la îndemână în executarea unor șarje care, dincolo de ieftinătăți și alte nepotriveli, își au subtilitatea lor. Vioaie, cu o replică promptă și calambururi urmărind efectul de ilaritate, farsele lui L., Nevasta lui Cerceluș (1910) și Funcționarul de la Domenii (1911), și-au avut micul lor succes la
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila) este un „pamflet antioligarhic” (2002), pe tiparele proiectatei piese caragialiene Titircă, Sotirescu & Co., și care plasează în contemporaneitate tema ciocoilor vechi și noi, pe N. Filimon, I.L. Caragiale și Teodor Mazilu, într-o șarjă cu zece episoade tocmai nimerite pentru un spumos serial de televiziune. Titircă, Inimă-Bună... continuă Trivial tangou și plachează pe tiparul caragialian personaje din O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D-ale carnavalului. Astfel, Zița a devenit intelectuala grupului, scrie haikuuri
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
tremur vătuit, un duios acord de clavir. Un fior de prospețime aduce schița O stea din Carul Mare, unde, într-un decor de amprentă sadoveniană, un june trăiește emoțiile învălmășite ale unei îmbrățișări de inițiere. Mai puțin îi izbutește prozatorului șarja, lucrată în pastă groasă. Aceeași atmosferă în Orașul din amintire (1944). Pecetluit de inerții maligne, sfâșiat de contraste, Chișinăul pare „cel mai trist oraș din lume”. În descrierea alert monografică a urbei se insinuează și sugestia poetică, D. - care, fapt
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]