9,474 matches
-
dat lui Ghilgameș o plantă miraculoasă cu ajutorul căreia oamenii puteau să scape de bătrânețe și de moarte. Regele nu a apucat să se bucure de remediul miraculos, nici să îl împartă cu poporul sau deoarece i l-a furat un șarpe și l-a înghițit. Pentru că întâmplarea l-a întristat peste măsură, zeii i-au trimis lui Ghilgameș spiritul prietenului sau . Enkidu i-a dezvăluit lui Ghilgameș că morții sunt nefericiți, trăiesc în întuneric și suferă de foame. Discuția cu Enkidu
REZUMATUL OPEREI LITERARE ,, EPOPEEA LUI GHILGAMEŞ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Rezumatul_operei_literare_epopeea_lui_gigi_stanciu_1357319720.html [Corola-blog/BlogPost/345192_a_346521]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SCARA Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului ce ne vom face ce ne vom face cu șerpii aceștia de piatră prinși de zilele noastre cu milioane de ace? nu va fi prea ușor să mergem ca brazii prin timp să culegem din iarnă doar stele colinde și bunele lacrimi uneori ca lumina ce lovește în porți și
SCARA de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1479889601.html [Corola-blog/BlogPost/376581_a_377910]
-
-i reproșa iubitei defectele! Află un nume măgulitor pentru fiecare defect. Nu întreba de ani, nici sub ce consul s-ă născut.” El dă și sfaturi femeilor. Zice că cine refuză un cavaler va tremura babă în patul ei pustiu. ,,Șarpele își schimbă pielea, cerbul înnoiește coarnele, tinerețea femeii nu mai vine înapoi.! Femeia să fie elegantă,să uzeze de toate mijloacele ei pentru ă atrage un bărbat. Femeia cu capul prelung să-și facă pieptănătura la mijloc, cea cu capul
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
muri, și-a blestemat supușii să fie pedepsiți de Zamolxe:dacă vor dezvălui vreunui roman unde au ascuns aurul și comorile dacice, să nu li se poată bucura sufletul de odihna veșnică, iar urmașii urmașilor lui să moară mușcați de șerpi veninoși”. Și apoi, „Nunta țărănească măiereană”... am trecut prin Maieru, (jud. Bistrița-Năsăud) și am admirat mereu modul în care se respectă în acel loc tradițiile. Acest capitol a fost una dintre zonele mele de maximă rezonanță din antologie. Nu găsesc
ANTOLOGIA FRUMOASĂ TOAMNĂ BOGATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1478853082.html [Corola-blog/BlogPost/381551_a_382880]
-
și probabil deosebitele fructe? Într-una din zile în care strălucirea lor era mai puternică decât de obicei, Eva era mai aproape de pom dar fără a-l atinge decât cu privirea, a simțit cum tiptil s-a apropiat de ea „Șarpele", reprezentantul Iadului, într-o înfățișare mai frumoasă decât a zilelor noastre, strălucind în mantia aurie cu care era îmbrăcat și având o calitate pe care Adam nu o avea, se târa pe pământ într-o alunecare continuă, neauzită și care
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_aberman_1404817996.html [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
supună voinței și condiției puse lor, ei și lui Adam la crearea lor. Vizitele Evei la pomul interzis se îndesiseră, toate aluziile din discuțiile cu Adam nu-i satisfăceau curiozitatea și ispita, alte noi sentimente născute cu ajutorul cei drept al șarpelui care aflându-se tot mai des în preajma ei, lingușirile de zi cu zi o pregăteau să cunoască pentru prima dată în lumea frumoasă creată de Dumnezeu - păcatul! Avea și el în imensitatea creației și oponenții care doreau să-i arate
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_aberman_1404817996.html [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
pisicoasă" cum i-am spune în zilele noastre, alintându-se, încercând să obțină ceea ce dorea ea opunându-i-se dorințelor lui, punându-l astfel la încercare în repeziciunea îndeplinirii dorințelor ei. Se îndesiseră și vizitele Evei la pomul cu pricina, șarpele luând forme din ce în ce mai atrăgătoare era imediat în apropierea ei și cu acele cuvinte meșteșugite cunoscute numai de el o încuraja mereu să treacă peste indicațiile restrictive ale începuturilor. La întoarcerea de la plimbările zilnice, începuse să-l roage pe Adam, dar
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_aberman_1404817996.html [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
e interpretat chiar practic de mulți dintre protagoniștii care-l suspectează că ar fi victima unor farmece tipic românești, vrăji necurate care nu sunt rare pe la noi, dar care se pare că pe Insula Albionului sunt la fel de exotice ca și șarpele boa. Filonul fantastic ocupă un loc de frunte în carte, intervenind pe parcurs în diferite ipostaze, sub forme și varietăți neașteptate, care se pare că ne dau o notă de exotic în ochii străinilor: farmecele de dragoste, deochiul, blestemul, slujbele
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU RUINELOR Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU RUINELOR Lui Vasile C a rlova Printre ruine, că printre amintiri, colc aie șerpii cei negri, de casă - priveliștea e sinistra, și-n taină, m-apasă și strălucește, totuși, perfidă-n priviri - pe fiecare piatră doarme-o reptilă și suge sângele soarelui și-al iederii - mă tem s-o mângâi cu degetele încrederii, s-
ELOGIU RUINELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_ruinelor.html [Corola-blog/BlogPost/341208_a_342537]
-
Spre Timpul Magic. Mai încerc Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul. - Ești mereu Triunghiul Sublim Mă arcuiesc în juru-ți și-ți cer O Deltă de Lumină, un imn. Sunt înger. Jumătate pământ, jumătate cer. - Sunt pentru orice suflare Dionysos, purificat homeric, Șarpe - medic și ghicitoare, Strămoș mitic , logosul himeric. Referință Bibliografică: DIALOG CU TIMPUL / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 417, Anul II, 21 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DIALOG CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dialog_cu_timpul_elisabeta_iosif_1329850758.html [Corola-blog/BlogPost/346791_a_348120]
-
acum era liberă și descătușată din inhibițiile Anei de până acum. Costi începu să o sărute din nou pe sâni apoi coborî spre ombilic cu mici sărutări scurte și dese în timp ce mâna lui continua să se furișeze cu viclenia unui șarpe veninos printre picioarele fetei din ce în ce mai strânse. Ana îi mângâia părul scoțând sunete onomatopeice de plăcere. Era în extaz. Nu mai trăise așa ceva niciodată și nu avusese nici cum să viseze la ele, lipsind aceste momente din viața sa. Era fericită
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fiori_cu_zmeura.html [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
cinci dinastii ale împăratului X , patru cai sălbatici cu armură de catifea neagră, trei îngeri înfloriți în orhidee, două rădăcini îmbrățișate ... și semnul tocit de întrebări absolute. Timp fără pași. Pereți zidiți în adâncuri. Vegetații de pământ pietruit după desenul șarpelui... - Nuuu! strig ... și vocala se aruncă în valuri, a izbândă. Și e atâta liniște pe țărmul în cascade! Referință Bibliografică: Liniște / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 492, Anul II, 06 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
LINIŞTE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Liniste_gina_zaharia_1336325379.html [Corola-blog/BlogPost/357899_a_359228]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ÎNAFARĂ ÎNLĂUNTRU Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului mă cutremură tot mai mult gândul că sunt văd șarpele cum urcă prin trunchiul noduros undeva fantoma lui iese la suprafață construiește cotidianul dinspre înăuntru spre înafară scena de grație se joacă undeva în fundal când dinspre înafară înlăuntru fulgere cresc în intensitate arderile se succed ca într-o reacție
ÎNAFARĂ ÎNLĂUNTRU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1402032434.html [Corola-blog/BlogPost/370224_a_371553]
-
sau dușman?) Parcă-l văd...îl simt... e o pădure... Verdele închis al pădurii se pierdea încet, încet într-o ceață densă și întunecată. Ne uitam mirați în jur și spaima începea să ne înconjoare rece și umedă, ca un șarpe. Am dat la o parte tufele negre din fața noastră și ne-am trezit, așa, deodată, într-un parc de distracții părăginit!? Mi-am privit prietenul de drumeție uimită și l-am întrebat în șoaptă: - Ce este aceasta? Unde suntem? - Habar
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
sau dușman?)Parcă-l văd...îl simt... e o pădure...Verdele închis al pădurii se pierdea încet, încet într-o ceață densă și întunecată. Ne uitam mirați în jur și spaima începea să ne înconjoare rece și umedă, ca un șarpe.Am dat la o parte tufele negre din fața noastră și ne-am trezit, așa, deodată, într-un parc de distracții părăginit!? Mi-am privit prietenul de drumeție uimită și l-am întrebat în șoaptă:- Ce este aceasta? Unde suntem?- Habar
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
din meleaguri însorite, să-și refacă sub streașină, cuiburile regăsite. Cine-n astă zi muncește, scump va plăti păcatele că, prin boală pătimește. Zăcând patruzeci de zile. Nu se spală, nu se coase, nu se țese, nu se toarce că, șarpe de lângă case, pagubă-n vite-i va face. Când dezghețat e pământul, se-nsămânțează legume: ceapa, varza, usturoiul... că, vor face roade bune. Bătrânii toarnă puțin vin la rădăcină de viță, ca-n noul an să dea rod bun, cu
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425766807.html [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
cu ciomege. Din el să iasă căldură, și frigul iernii s-alunge. Cei ce simt povara vremii, vrând necazuri să dispară, fac patruzeci de mătănii la rugăciunea de seară. Grajduri, case, porumbare, cu foc și fum se ocolesc. S-alunge șerpi și șopârle, de răul ce-l pricinuiesc. Cum e vremea-n această zi, cu omăt, ploaie ori soare, se spune că la fel va fi, timp de patruzeci de zile. Dacă pe câmp e zăpadă, se prevestește an mănos. Iar
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425766807.html [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
toate acestea și multe altele sunt păstrate în această rescriere. Real și fantastic, tărâmuri cu alte vietăți și cu o vegetație deosebită sau pustiuri, cu două Luni, în loc de una, cu doi Soare, cu balauri sau Scorpii și Ghionoaie, „trup de șarpe, cap de broască, spaima spaimelor”, întuneric sau lumină violetă, Zgripțuroaica decapitată, creaturi de basm pe care, după legile basmului feciorul le va învinge și supune. El trebuie să învingă, pentru că reprezintă binele! Ispita și dragostea, Fericirea și din nou Ispita
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_1400332334.html [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
a apărut încă. Am s-o văd într-o zi, undeva, prin centrul Bucureștilor, poate îmbătrânită, poate nu, privind absentă, de ce singură? Acum ea este Cresus, este bogată în succese, viață familială, ș.a., dar singurătatea nu ne ocolește, este un șarpe, același care a oferit mărul, el împarte destinele. Este mai mult decât un șerpișor viclean. El oferă cunoașterea, suferința, nicicând fericire, șarpele tace. De ce să-l imităm? Eu sunt mai tare decât șarpele. Nu spun de ce. Enter a world of
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1424456400.html [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
Acum ea este Cresus, este bogată în succese, viață familială, ș.a., dar singurătatea nu ne ocolește, este un șarpe, același care a oferit mărul, el împarte destinele. Este mai mult decât un șerpișor viclean. El oferă cunoașterea, suferința, nicicând fericire, șarpele tace. De ce să-l imităm? Eu sunt mai tare decât șarpele. Nu spun de ce. Enter a world of surprise. Noaptea am visat un cutremur. Nu muream, visam, vedeam, plafoane, praf, totul cade în tăcere, apoi în vuiet, nu sunt speriat
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1424456400.html [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
dar singurătatea nu ne ocolește, este un șarpe, același care a oferit mărul, el împarte destinele. Este mai mult decât un șerpișor viclean. El oferă cunoașterea, suferința, nicicând fericire, șarpele tace. De ce să-l imităm? Eu sunt mai tare decât șarpele. Nu spun de ce. Enter a world of surprise. Noaptea am visat un cutremur. Nu muream, visam, vedeam, plafoane, praf, totul cade în tăcere, apoi în vuiet, nu sunt speriat, chiar bucuros, a venit un final, va veni un început. De
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1424456400.html [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
mai văzusem în realitate și era la fel ca bordeiul. Așternutul era ponosit, rupt, paiele ieșeau prin el, odată cu acele oribile vietăți, iar eu mă trezeam în acel loc,vedeam mișunând din pereți și tavan din așternut, peste tot, șoareci, șerpi, păianjeni.Eram atât de înfricoșată și doream să fug. Nu reușeam însă, ceva mă împiedica să o fac. Atunci,țipând în vis,mă trezeam înfricoșată și nu mai reușeam să închid ochii de teamă că acel vis oribil, revine, cum
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
un pumn în cap iar strigoiul spuse: - Băăă, eram io dimineață, așaa, în fundul curții ca tot omul și deodată aud fâșșș, fââșș... Ridic privirea și ce să vezi!? Prin fața ochilor, la cam doi metri, îmi trecea, bă, o bală de șarpe cum n-am mai văzut în viața mea. De frică, m-am blocat! Apoi, văzând că degeaba mai stau pe vine, mă ridic și mă uit în urma balaurului. Buruienile din grădină, pe unde trecuse jivina erau culcate la pământ de-
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
la o publicație în care apăreau cele mai năstrușnice aberații însă publicul țintă se înflăcăra pentru orice iar conversațiile de la coafor căpătau o tentă foarte intelectuală. A doua zi, știrea apăru în tabloid însoțită de mai multe fotografii color cu șarpele de mare, cu pitoni uriași, crocodili și viței cu cap de om sau anaconde care înghițeau vaci. Totul se petrecea desigur în mirifica așezare Cochirleanca, veche vatră de cultură încă de pe timpul costobocilor. Cum cititorii erau familiarizați cu populațiile antice
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
ea. Oricum, ceea ce rămăsese le dădea impresia celor doi că au devenit egalii lui Bill Gates, prin urmare își cumpărată blugi noi, bascheți și tricouri de expediție, din talcioc, împrumutară un aparat de fotografiat, plus o carte cu poze de șerpi, șopârle și crocodili apoi, cu documentele de împuternicire din partea universității în mână, se prezentară la primarul din Cochirleanca. Primarul, bănuind că musafirii veniți fără nici o înștiințare prealabilă erau de fapt agenți acoperiți ai poliției economice, îi primi cu toate onorurile
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]