822 matches
-
Dacă aduni și înmulțești nu știu ce ajungi la greutatea mea. Am mai mult de 32 de kilograme. Nu știam atunci că sunt foarte mulți repetenți, pe urmă, când am aflat, le-am pregătit ora următoare un material despre personalități care au șchiopătat în școală, dar au făcut ceva în viață. Și în acest fel cred că i-am câștigat, pentru că pe urmă au stat cuminți. Eu nu ridic tonul, cred că, dimpotrivă, dacă cobori un pic tonul se face liniște”. Era o
AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România () [Corola-blog/BlogPost/338308_a_339637]
-
când mi s-a spus, într-a șaptea, că ar trebui să mă rad pe picioare. Colegul acela pe care îl șicanau toți din clasă era batjocorit pentru că eram toți convinși că are un ochi de sticlă. Iar profesoara care șchiopăta ieșea mereu din clasă plângând. Mai târziu, era cât pe ce să se spargă în jurul meu o prietenie de 10 ani din cauza unei glume despre niște sâni prea mici. Și una dintre principalele chestii de care m-am lovit pozând
Al cui e corpul ăsta? Părul, sânii, nasul, cicatricile... () [Corola-blog/BlogPost/338899_a_340228]
-
veneau să mă strângă în brațe și să mă felicite pentru curaj, o secvență destul de scurtă, dar cu un impact uriaș. În ziare se va scrie despre îndrăzneala eroinei necunoscute care s-a lăsat pe mâinile Olgăi, iar eu voi șchiopăta puțin pentru mai mult dramatism atunci când vor veni să-mi facă poze și vor afla despre articolul meu din revista germană. Apoi m-am uitat la mine în oglindă și am plâns în interior. Am plătit, cuminte, am mulțumit și
Olga, hair stylist-ul care m-a făcut să plâng. „- Aș vrea să am puţin din Monica Belluci, dar cum nu se poate, să mă tundeți măcar ca pe Charlize Theron...” () [Corola-blog/BlogPost/338959_a_340288]
-
o poveste frumoasă în care eu mă gândeam că undeva în timp talentul meu la lucrul cu cifre va fi sesizat și va avea urmări bune pentru cariera mea. Tocmai aici a fost buba. Relația dintre noi a început să șchioapete din momentul în care șeful șefului meu a constatat abilitatea mea de lucru cu cifre fapt care s-a și evidențiat la una din prezentările de sfârșit de an ale companiei. Și așa a început necazul. Șeful meu a aranjat
Mi-am dat demisia dintr-un post bine plătit într-o multinațională () [Corola-blog/BlogPost/338484_a_339813]
-
ardeți în foc“. De asemenea, timp de șapte zile adepții mozaismului erau obligați să mănânce azimi, aluatul fiind interzis în această perioadă. Cea mai larg răspândită ipoteză apropie numele sărbătorii Pesah de verbul pasah „a trece peste, a sălta, a șchiopăta“. Este ciudat că grecii și romanii au preluat Paștele sub forma Pascha, Paska, pascha cu semnificația nouă, creștină, care desemnează învierea Mântuitorului, ce pare mai asemănătoare cu varianta aramaică Pasha cu a. Nu este sigură apropierea de verbul care înseamnă
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
în cerneală!” Atenția deosebită pe care o acordă Cuvântului este ilustrată de valorificarea lui sprijinindu-se pe elementul figurat, pe conotație și versificație: „Juliți de sunt genunchii de iubire,/ cu iasca vremii îți voi da de știre,/ iar cu amnarul șchiopătând - scânteie:/ din teascul Frumuseții beau vinul tău, Femeie!” Elementele esențiale în susținerea eșafodajului prozodic (versul, rima, ritmul) nu impresionează prin ele însele, ci se convertesc în fapte de stil, ineditul și farmecul lor rezidă în felul în care construiesc imaginea
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
nu mă înșel!), a hăruitului nostru sonetist, de baștină româno-teleormăneană. O carte care este splendidă, spiritual, prin poemele sale, cu parfum florentino-valah (sonete șlefuite, vorba Poetului Pădurii Nebune/Deli Orman: „până la os!” - și, cu adevărat, foarte greu poți „vâna” vreun șchiopătat de ritm! - dar, niciodată, un amurg de rimă!), și devine extrem de agreabilă, prin excepționalele gravuri renascentiste, ale lui CESARE RIPA („Cu ilustrații din CESARE RIPA - „DELLA NOVISSIMA ICONOLOGIA” - Padova, 1625). Cartea este segmentată/împărțită după anotimpuri și luni - numite conform
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
îl avea deschis, un pic roșcat și cârlionțat; revenit la Kambridge, grație regimului sever și sportului, arăta ca o minunată vază de alabastru iluminată dinăuntru. Rupt din soare la față, dar și infirm! Avea un picior mai lung, diform, și șchiopăta. Aceasta îl făcea să sufere. Ceea ce va urma în continuare, e un text ce nu-mi aparține, e adaptarea, pentru care subsemnez, după Andrè Maurois, Byron. Dar pe care v-o propun spre lectură. Un bun prieten de-al său
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
bine măreția întregului în tot spectaculosul ființial: Am întrebat o capră de ce este capră / iar ea de mirare / era cât pe ce să moară, / și a început să scoată fum din ea... / ... / și mi-am luat capra de funie / și șchiopătând de pe piscul Araratului, / care-mi rănise talpa dreaptă / am coborât cu capra la vale. («Arghezi 2» / Cărțile sibiline, 1995 - SÎng, 322); Nu credeam să-nvăț / a muri vreodată, / nu credeam să mă zarzăre / să mă piază de mugure / înlăuntru de
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
oamenii pe care îi cunosc. Drumul lor începe dimineața când își desenează o urmă de ruj, privindu-se într-un colț de oglindă, așteptând o zi. Poate nu ca cea de ieri. Indiferent de vârstă câteodată merg cu o inimă șchiopătând, încălțată doar cu un pantof de cenușăreasă. Așteptând cele două cuvinte. Pentru o lungă perioadă de timp viața lor se desfășoară în două puncte în care își îndeplinesc obligațiile într-o rutină. Uneori se strecoară ca umbrele prin viețile celorlalți
ELE, NEŞTIUTELE de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342328_a_343657]
-
numai o poveste. Roata olarului nu-i doar o metaforă, iar durerea transformării în obiect de artă/ vas de cinste nu o duci, sărind de pe un picior pe altul, chicotind... Cu greu vedem limpede câte fâșii pustii, adesea infinite, traversate șchiopătând, s-au transformat în fuioare de lumină, câte lacrimi ascunse sub aripile speranței au sorbit puritate și dor din palma ghioceilor, câte gânduri nerostite au luat calea faptelor împodobite cu firul veșniciei... De câte ori ne vine să sărim de pe roata olarului
DRAGA MEA PRIETENĂ de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342432_a_343761]
-
dau sens Când gândurile treieră dorințele în pârg iar pașii mei cutreieră printre-amintiri,cu sârg Ca să admir câmpiile și codrii ce în dor foșnesc iar amintirile de care mă-nfior Când chiar dacă îmi scapătă anii tot mai puțini, speranța mea nu șchioapătă nici când pășesc pe spini. Anatol Covali Referință Bibliografică: Nu regret Surâs / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1597, Anul V, 16 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NU REGRET SURÂS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341600_a_342929]
-
-mi goale în urma mea se ridica căutându-și roua, în timp ce de sub pantofii vecinului meu rămânea zdrobită într-o aromă de verde crud. Au început aromele să reașeze meridianele într-un deșert cu instinctele deșertăciunii. Cerul fiind acoperit de nori, Lumina șchiopăta într-o Transfigurare inaccesibilă oricărei forme de viață, iar transcendența oricărui fior al devenirii cădea umbra unei metamorfoze imposibile. Acum privesc cum au rămas satele goale ca niște ruine, care amintesc de măreția unor cetăți... cu urmele lui Decebal. Bocetele
TRANSHUMANŢĂ TRANSCENDENTALĂ de MARIA COZMA în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340614_a_341943]
-
mașina lui. Nu-i venea să creadă. Firuța plângea și sughița: --Mă Trică, mă, există, mă și un Dumnezeu acolo sus! Adu, mă, o votculiță, că de când... Nu puteau fi pe deplin fericiți, pentru că afacerea cu chioșcul nu prea mergea. Șchiopăta de-a binelea. Dar, șontâc, șontâc, încă supraviețuiau, deși fiul lor din Italia, care le trimitea din când în când câte o sută de euro, îi avertiza mereu: lăsați-l dracului de chioșc! Ei tot mai sperau să dea un
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
oficială în guvern și nici permisiunea de acces la astfel de documente. Din acest motiv, Blumenthal este și el interogat în aceste zile de anchetatorii FBI. Cam cu zece zile în urmă, când sondajele au început să arate că Hillary șchioapătă, a fost anunțată aducerea în campanie a artileriei grele, în persoana lui Bill Clinton. Idolul de necontestat al democraților a dezamăgit însă: îmbătrânit, slab, cu o voce pierită, chiar confuz și băgându-se singur în afirmații discutabile, el nu a
Cu un Sanders „prea socialist”, doi candidați „fantomă” se pregătesc pentru situația în care Hillary Clinton devine nenominalizabilă () [Corola-blog/BlogPost/338126_a_339455]
-
sfială, pe urmele pașilor unei zeități (numită POEZIE) care - din când, în când - îți poate ușura suferința, purtându-te pe brațele sale fără de Timp. Cum profunda vorbă a poetului: „Ți-aș săruta talpa piciorului./ Nu-i așa c-ai merge șchiopătând, apoi/ de frică să nu-mi strivești sărutul ?” În peisajul liric contemporan, fiecare carte scrisă de Victor Sterom este o bucurie, o lectură indubitabil plăcută - izvor de armonii. Am remarcat în structura poemelor cărții mai multe planuri ideatice, pe care
„GEOMETRIA FUMULUI” SAU „REPERELE AUTOBIOGRAFICE ALE POEZIEI” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344340_a_345669]
-
refuzat cu multă hotărâre. Pentru că gluma se îngroșa, Sir Alec Randall s-a întors o jumătate de milă pe jos, spre a solicita ajutorul jandarmilor. Între timp Morgan ajunsese cu negocierile la 100 de lei, sumă la care omul, ce șchiopăta de fapt de vreo câțiva ani, era dispus să se limiteze, dar nu era destul ca să închidă gura neamurilor. La somația jandarmului de a returna banii, presupusul accidentat a luat-o pur și simplu la goană. „Transilvănenii ăștia sunt oameni
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
vulturii-au încercat primul zbor, în sufletul lor de domn s-a făcut dorul nesomn și din mierea bizantină, au făcut țara grădină, au venit mulți nepoftiți să ne fure fructul copt, ne-au lăsat ciuntiți de mâini cu piciorul șchiopătând, Basarabie de vis și tu Transilvanie, două mâini rupte din trup date lor ca danie... întindeți hora peste tot în marea limbă românească căci visul nostru-a fost demult ca țara să se întregească! treziți-vă din somn, copii, urmați
DE ZIUA TA, ROMÂNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344445_a_345774]
-
Te-ai dori pământ, dar n-ai consistență. E târziu și vezi doar coline line în existență. Prea rar ai ajuns la câte un capăt. Te-ai oprit mereu doar în acceptabil. Mersul prin avânt ți-a fost greu și șchioapăt, imperturbabil. Cum de-ai prefăcut auru-n aramă, aripile-n cârji, gândurile-n dune? Vultur te-ai dorit și-ai fost doar o pană ce de lăstun e. Fii ce s-a dorit Dacă vrei să ai împliniri depline urcă înspre
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342861_a_344190]
-
operat. Rănile fiind prost îngrijite de către sanitarii de pe front, datorită condițiilor existente în armata română, slab aprovizionată și înarmată, începuseră să se cangreneze. Pierduse și mult sânge. Totuși a avut zile și a scăpat. A rămas cu defect la picior, șchiopătând în timpul mersului, dar cel puțin a rămas în viață. După vreo două luni de spitalizare, i se face externarea fiind demobilizat, putând reveni definitiv acasă. Nimic despre ce i se întâmplase nu a scris familiei, să nu-i sperie și
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343116_a_344445]
-
fructe coapte în fiecare anotimp. Oricât ai fi de alunecat și de suferind, credința, efortul împlinesc dorința, viața și misiunea, Visul cu totul din partea cealaltă, a spiritului, confirmă realitatea înaltă și sfântă. „Mai aproape de cer... de visele mele,/ Am plecat șchiopătând pe-o biată mârțoagă/ N-aveam nici trifoi... era și oloagă.../ Pe drum potcovind rani deschise cu stele/ Și-a dat rasuflarea sorbind din izvoare/ I-am pus margarete, plângându-i mormântul/ Și-apoi resemnat rătăcind pe-o cărare/ Un
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
să-mi ducă povara/ Amurgu-i grăbit... se lasă iar seara.../ Adorm supărat, ostenit, blestem viața/ Și-n vis vine murgul să-mi mângâie fața/ Mă duce pe aripi, nu-mi trebuie scară/ Rescriu un poem fericit prima oară... (Am plecat șchiopătând). Ana Podaru gândește lumea prin contrastele vieții și încercările omului alunecat în suferință pe calea reîntoarcerii spre divinitate. Poezia ei pare o inițiere întru durere și speranță, întru finitudine și viață. Sub spectrul acestor încercări - și de cîte nu are
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
aduceau aproape zilnic de mâncare în tot timpul anului. Când îi văd, ies pe mal și mănâncă direct din mâna lor, mai ales de la copii. A urmat o perioadă de timp, în care puiul, cu piciorul între atele, pășea greu, șchiopătând prin căldura camerei, fără să se mai ferească de salvatorul său. Ridica aripile încercând să se echilibreze și țipa, din când în când, chemându-și familia. Nu era mofturos, mânca fără nazuri pâinea pusă de paznic într-o farfurie. “Se
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
Acasa > Poeme > Devotament > RÂND DE (MARE) STĂRUINȚĂ Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1653 din 11 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Azi m-am gândit mai serios la tine, La valul tău ușor îndurerat Ce șchiopătează încă înspre mine Și-mi strigă cerul trist și înnorat Să își întoarcă streașina mirării Spre cuibul tău de mare, azuriu... Azi mi-am legat iar zmeiele-ncercării La-ncheietura zilei ca să-ți fiu Cuprinsu-n care nu-i nicio
RÂND DE (MARE) STĂRUINŢĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377389_a_378718]
-
martie 2016 Toate Articolele Autorului Cine sunt eu... mă-ntreb adeseori, Grăunte de lumină încolțit Pe-un bulgăre de viață în ninsori, Pierdut printre genuni, în albul infinit. Am strâns în palme lacrima luminii Tot alergând desculță după viață Și șchiopătând prin iedera minciunii Am exersat căderi fără speranță. Când m-au rănit — am cunoscut trădarea, Păcat neînțeles, simțit din greu, Scrâșnind din dinți, luptam cu disperarea, Dar m-a luat în brațe Dumnezeu. Și arătându-mi calea sprea Lumină, Mi-
GRĂUNTE DE LUMINĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377464_a_378793]