1,239 matches
-
multă vreme Florența fusese invadată de roiuri Întregi de calici, care se coborâseră peste cetate ca muștele pe hoitul unui cal. Pelerini prefăcuți, șchiopi prefăcuți, diformi prefăcuți, orbi prefăcuți, luptători Întorși din cruciadă prefăcuți, amestecați cu diformi adevărați și cu șchiopi adevărați, cu nebuni adevărați și cu ocnași adevărați, adunați laolaltă Într-o armată de plângăreți, predicatori aventurieri, vestitori de miracole, oameni fără rost și fără alt scop decât acela de a scormoni În vremurile tulburi. Însă nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
conturile și că mai sunt și corecte, ceea ce nu scrie nicăieri și nu garantează nimeni. Bravo, flori, felicitări! Ei, și cu-asta ce-am făcut? Fără parola fiecărui cont, totul e, scuză-mă, simplă loțiune Diana la picior de pirat șchiop... Cugetare: pe cât de lung e drumul de la agonie la extaz, pe atât de scurtă e ruta inversă. Revenit cu coada Între picioare și cu picioarele pe pământ, mă uitam a pagubă la jalnicele hârtii de pe masă. Deșertăciunea are multe fețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
rugă Metodiu - apleacă-i puțin ceafa cu blânda-Ți mână și pune-i în spate ceea ce, dacă-Ți aduci aminte, mi-ai pus și mie, dar nu-l încovoia prea tare de vrei să n-ajungem în împărăția Ta decât șchiopi și gângavi. — Amin! - șopti Iovănuț. — Și-acum să mergem, fiule - grăi Metodiu - să dăm ochii cu domnul nostru lumesc. Episodul 73 NOUL DOMN Mai la începuturile acestei povestiri, când și condeiul nostru șovăia, neștiind cu ce ochi va privi măritul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
întunericul, într-un continuu du-te-vino, părând a nu ști ce carte să păstreze, fiindcă de la facerea lumii nici o ființă înaripată nu-și amintea ca zilele și nopțile să se succedă cu o asemenea repeziciune. Un mercenar trase într-o hienă șchioapă și înnebunită, ce se aruncase asupra lui arătându-și amenințătoare colții, altul crezu că împușcătura era împotriva lui și trase la rându-i un glonț, un altul răspunse din întuneric - și, astfel, cu toții reușiră ca acea învălmășeală să atingă proporții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
gândesc, dar abia ating ușa cu mâna, că se deschise ușor, fără să scârție. Am în fața ochilor bucătăria noastră. Deși e foarte întuneric, îmi dau seama că e apartamentul nostru, după bătaia ceasului din bucătărie care merge șonticăind ca un șchiop pe scări: doi pași repezi, apoi iar un pas, și încă un pas. Tot ce se petrece apoi în acest apartament parcă părăsit capătă un aer straniu, dar simt că stranietatea începe, mai exact, crește în momentul în care pătrund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ca peste un măr sau ca atunci cînd respiri În oglindă. Ea-și aminti și-și scoase din buzunar oglinjoara rotundă pe care tatăl ei i-o cumpărase de la un țigan, dintr-un iarmaroc de la Seghedin. (Țiganul, un mustăcios tînăr, șchiop de-un picior, cu mulți dinți de aur, vindea cazane de aramă. Îl implorase pe gospodar să-i cumpere oglinda, zicea el „de pomană“, atît era de ieftină. În ziua aceea nu vînduse nimic, și pruncu-i era bolnav, pe moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
comunei Filipeni sunt în legătură cu vechile documente de danie eliberate de cancelaria domnilor Ilie și tefan din 1437 și 1438, în favoarea pisarului Mihail Oțel și cu documentele de întărire date de urmașilor lui Mihail Oțel de către domnitorii Alexandru și Petru Vodă Șchiopul, precum și din documentele de vânzare-cumpărare ale locuitorilor răzeși din Filipeni și Fruntești. Actul de danie din 1437 stabilește, în lini mari, hotarele moșiei date lui Mihail Oțel care mergea din zarea Coloneștilor în zarea Ungurenilor, incluzând poiana lui Coste Călugărul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de moșie, sunt consemnați în acte ca martori, semnează cu degetul, adeveresc hotarele, fac parte din instituția „megieșilor”, a „oamenilor buni și bătrâni”. Din proprietatea urmașilor lui Filipaș, după cum rezultă dintr-un act de întăritură din anul 1585, de la Petru Șchiopul, domnul Moldovei,dat lui Cozma Dunavățu, satul și moșia Filipeni, stăpânită în devălmășie, ajunge în stăpânirea lui Pătrașcu al III-lea logofăt și a soției sale, care cumpără părțile de moșie de la toți răzeșii din Filipeni dar și de la cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și călărași care lucrau numai pentru dânșii. Această clasă de țărani, locuitori ai satelor, cu libertate limitată, s-a numit în Moldova vecini. Primul document care vorbește de vecini este din 1585, dat de cancelaria domnească a lui Petru Vv. Șchiopul și se referă la toți cei care vor veni să se așeze pe moșia Lunca Mare dată de Petre Vv. lui Bucioc. Inițial, numai vecinii mănăstirilor erau datori cu efectuarea muncilor, a zilelor de clacă, la câmp, la coasă, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
9. Vasile Musteață 21. Ifteni, olar, bejenar 10. Gherasim Nedelar 22. Sandu sin Bartică 11. Radu, Muntean 23. Toader Putregai 12. Tudor sin Ioni Scutiți: 1. Lupu, cioban, slugă a dumisale bănesei Dumistrăchioaia 2. Ioniță Burcă, tij (asemenea) 3. Andrei, Șchiopul, nevolnică 4. Mihăilă, Șchiopul, nevolnică 5. Maria, văduv 6. Baba Anița 7. Ion Hârmaciu, vornică De asemenea, sunt înscriși scutiții permanenți, 4 săraci și 12 duhovnici. Apare și cătunul Buduioasa, dar trecut la Mărăști, fără a se fi specificat și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ifteni, olar, bejenar 10. Gherasim Nedelar 22. Sandu sin Bartică 11. Radu, Muntean 23. Toader Putregai 12. Tudor sin Ioni Scutiți: 1. Lupu, cioban, slugă a dumisale bănesei Dumistrăchioaia 2. Ioniță Burcă, tij (asemenea) 3. Andrei, Șchiopul, nevolnică 4. Mihăilă, Șchiopul, nevolnică 5. Maria, văduv 6. Baba Anița 7. Ion Hârmaciu, vornică De asemenea, sunt înscriși scutiții permanenți, 4 săraci și 12 duhovnici. Apare și cătunul Buduioasa, dar trecut la Mărăști, fără a se fi specificat și numărul birnicilor, situație explicabilă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nevolnici și cei care nu erau considerați capi de familie. Toată suma caselor este 32, din care 12 sunt scutiți: 1. Constantin Vătămanu, mazil 2. Popa Ioniță, preot 3. Lupu,diacon 4. Catrina Diaconița,văduv 5. Antonia, bab 6. Sandul Șchiopul, nevolnică 7. Vasili Ionete, Șchiop,nevolnică 8. Andronică Ciuntul, nevolnică 9. Ariton Rusu, vornică 10. Grigore Bârgul,vătăman 11. Ion ... nevolnică 12. Enea ... flăcău cu casă Rămân 20 de case (capi de familie) birnici: 1. Chireacă Oprișan 11. Neculai Cernescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau considerați capi de familie. Toată suma caselor este 32, din care 12 sunt scutiți: 1. Constantin Vătămanu, mazil 2. Popa Ioniță, preot 3. Lupu,diacon 4. Catrina Diaconița,văduv 5. Antonia, bab 6. Sandul Șchiopul, nevolnică 7. Vasili Ionete, Șchiop,nevolnică 8. Andronică Ciuntul, nevolnică 9. Ariton Rusu, vornică 10. Grigore Bârgul,vătăman 11. Ion ... nevolnică 12. Enea ... flăcău cu casă Rămân 20 de case (capi de familie) birnici: 1. Chireacă Oprișan 11. Neculai Cernescu 2. Cozma sin (fiul) Oprișan
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un al doilea meci cu o echipă necunoscută, din Gioseni sau Tamaș, pe care l-am câștigat la scor. Echipa din Filipeni, atât timp cât a fost, a avut susținători care mergeau cu echipa. Se cuvine să-l amintim pe Ilie Știrbu (Șchiopul), care repara bocancii și pe Mitică Borcea care mergea cu echipamentul în spate, urmat de altul, mai tânăr, Mihai Balan. Amintindu-i pe acești împătimiți, mi-am adusă aminte de un alt luncaș, Neculai Puiu Cucoș, om de suflet, considera
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
animăluțe de pe stradă și le aducea acasă. Cu timpul, a Început să adopte romancieri blestemați, poate pentru că taică-su Încercase să devină romancier și nu izbutise niciodată. — Se pare că o cunoașteți foarte bine. Isaac Își vîntură zîmbetul de drăcușor șchiop. — Mai bine decît crede ea. E fiica mea. Mă Înghițiră tăcerea și Îndoiala. Cu cît mai multe auzeam din acea poveste, cu atît mai pierdut mă simțeam. — După cum am Înțeles, Carax s-a Întors la Barcelona În 1936. Unii spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
o analizez. îmi spuneau un lucru pe care cuvintele n-aveau puterea să-l rostească. Îmi închipui că Strickland vedea vag în lucrurile materiale un sens spiritual atât de straniu, încât nu putea decât să-l sugereze prin niște simboluri șchioape. Parcă ar fi deslușit în haosul universal un tipar nou și parcă ar fi încercat stângaci, cu inima chinuită, să-l aștearnă pe pânză. Vedeam un spirit torturat de nevoia de a elibera expresia. M-am întors către el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
terminat de-a binelea în ’18, dar nu cred că mint. Presimțeam acest sfârșit, ceea ce făcea și mai odioase și mai inutile ultimele convoaie de răniți și de morți care treceau pe la noi prin oraș. Orășelul era încă plin de șchiopi și de capete cu răni îngrozitoare, cusute în grabă. Clinica nu se golea, precum prestigioasele hoteluri din stațiunile balneare pe care oamenii de lume și le recomandă unul altuia. Doar că sezonul dura aici de patru ani fără oprire. Câteodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
citez. Omul trebuie să evadeze din limitele lui ridicole, alcătuite dintr‑un real așa‑zis prezent, cu perspectivă asupra unui real viitor care nu prea mai are nici o valoare. Citat: Fiecare clipă deplină poartă în sine plecăciunea secolelor de istorie șchioapă și sfărâmată. Am încheiat citatul. Be‑he‑he, zice Hans și face gargară cu băuturile. Asta‑i una dintre puținele meserii de care n‑aș vrea să mă apuc, nici polițist, nici artist. Poate doar să cânt la vreun instrument
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
prim-ministru. Numai că Nebe spunea asta râzând. — Sărmanul Hermann, să se aleagă neoficial cu o astfel de acuzație. O, a fost de acord cu incendiul, dar nu clica lui a fost. — Dar a cui, atunci? — A lui Joey cel Șchiop. Nenorocitul ăla de olandez nu a fost decât un bonus în plus pentru el. Van der Lubbe a avut ghinionul să ia decizia de a da foc acestui loc în aceeași noapte în care se hotărâseră să facă asta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Imnul limbii române. Au recitat copiii Georgiana Breazu, Chiriacos Charalambous, Nicolae Ștefan, Cristina Alexandroiu, Athina Drousioti, Andreea Sloduneanu, Alexandra-Valentina Radu, Andreina Gurbet, Nadia Gageac și micuța Gabriela Dinu, în vârstă de numai 5 ani, care a încântat audiența cu “Cățelușul șchiop”. O supriză minunată pentru participanți a venit din partea unei fetițe frumoase care purta în păr un buchețel de flori roșii, galbene și-albastre, Gabriela Baciu, cu poezia compusă de ea și intitulată “Poezie pentru țară”: “Mi-e drag să scriu
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
oală de noapte Ildko Juverdeanu 5 om de zăpadaă- de pe cer decupează norul cu barbă 6 slujba prea lungă - fumătorul pe furia iese-n pauză 7 cerul plumburiu - în curtea bunicilor sania-așteapta... Marcela Ignatescu 8 primul pătrar - doi câini vagabonzi șchiopi urlă în noapte 9 iriși albaștri - bunica trece pe lângă ei fără baston 10 chitariști de stradă - pe scara metroului o treaptă lipsa Cristina-Monica Moldoveanu 11 vioară spartă- in Piata Matei Corvin un cerșetor Monica Trif 12 de dimineață - copacul cu
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361394_a_362723]
-
vânturi Mențiune - Doina Bogdan Licăr în pipă - rotocoale de fum sprijină norii Mențiune - Corneliu Beldiman în același geam - lumina candelei și floarea de gutui Etapa 79 - 25 V 2009 Locul I - Dan Norea ninge liniștit - în spatele dricului doar un câine șchiop Locul II - Virginia Popescu aversă de mai - rămase pe o bancă doar două nume Locul III - Ion Rășinaru vulturul pe stâncă cu păstrăvu-n gheare - râul tulburat Mențiune - Corneliu Beldiman parcul plin cu flori - scriitori adunați la masa tăcerii Mențiune - Virginia
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]
-
de proroci și Îl iubește din toată inima lui de om neinstruit. Asistă la vindecările Mântuitorului, la Schimbarea la față pe muntele Tabor. Capătă puteri. Se întărește în Duhul. Vindecă și el, merge pe mare ca pe uscat, vindecă un șchiop din naștere de la poarta templului, o învie pe Tavita. Dar continuă să rămână un om ca oricare altul. La prinderea lui Hristos se sperie, Îl urmează de la distanță și când amenințarea la viața lui plutește în aer, se leapădă de
SFINTII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL de ION UNTARU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363890_a_365219]
-
pentru copii este, de asemenea, pe placul lor, aceasta atrăgându-i prin muzicalitatea versurilor și prin felul în care sunt redate anumite fapte, idei, tablouri sau sentimente. Trebuie să-l amintim pe Zdreanță ,, cel cu ochii de faianță”, alături de Cățelușul șchiop al Elenei Farago. Desigur nici motanul Arpagic nu trebuie uitat. Tablourile în care Octavian Goga, George Topârceanu sau Vasile Alecsandri descriu, într-o manieră personală anotimpurile, impresionează în aceeași măsură sufletele micilor cititori. Tema copilului este abordată și de Marin
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
schimb picioare sănătoase și pot merge. Câți oameni nu sunt cu picioarele tăiate și nu se pot sluji pe sine, nu pot ieși la plimbare, ci le trebuie un om să-i slujească, în timp ce eu am picioarele mele!”. Și un șchiop se bucură când spune: „Alții sunt lipsiți de amândouă picioarele!”. Iată gândirea unui Părinte athonit care ar trebui să ne pună pe gânduri, mai mult, să luăm măsuri de “metanoia” a întregii vieți. Așadar, nu întotdeauna oamenii cei mai bogați
ECHILIBRUL VIEŢII – BUCURIA DE A DĂRUI ŞI DE A PRIMI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362905_a_364234]