772 matches
-
în acord cu ecuația complexă a interacțiunii dintre alți factori de personalitate și situații, subiect discutat și în prezenta lucrare. 3) Profilurile atitudinale și funcțiile acestora cunosc o variabilitate intraculturală, în interiorul aceleiași culturi ele fiind diferite potrivit unor criterii ca școlaritate, sex, status social, precum și una interculturală. Din acest ultim punct de vedere, s-a constatat că în societățile „individualiste” funcția instrumentală este centrată pe interese strict personale, în vreme ce, în cele „colectiviste”, are relief cea de adaptare și solidaritate socială. Ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
accentuată preocupare și față de cum se articulează și instalează gândurile, sentimentele și comportamentele noastre. Am văzut însă că aceasta nu este numai o chestiune de diversitate culturală, ci și de mari diferențe intraculturale în funcție de o serie de parametri, printre care școlaritatea este unul de prim rang. 2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamentetc "2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamente" Cunoașterea comună, ca și reflecția teoretico-filosofică au avut de multă vreme ca temă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupului se face distincție între proprietățile statistice și cele psihologice. Primele vizează grupul ca agregat de indivizi, urmărindu-se efectele variațiilor de mărime asupra unor indicatori statistici ca media, abaterea standard, variabilitatea sub aspectele unor caracteristici sociodemografice ca sexul, vârsta, școlaritatea etc. Se pare că resursele materiale cresc proporțional cu numărul membrilor, pe când cele psihologice (memoria, inteligența, creativitatea etc.) cresc proporțional până la o limită, dincolo de care adaosul numeric nu mai dă efecte liniare. Nici chiar în ceea ce privește variabilitatea opinională. E adevărat însă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau omogenitate apar mai clar exprimate în ceea ce se numește compoziția grupului, adică totalitatea elementelor ce formează un grup și modul lor de repartiție în funcție de anumite trăsături, exprimate în indici de dispersie. Compoziția se referă, pe lângă indicatorii sociodemografici (vârstă, sex, școlaritate, status social), și la aspecte psihologice (interese, atitudini, trăsături de personalitate). Studiile metaanalitice (însumarea și confruntarea mai multor rezultate ale investigațiilor sistematice) arată că predictorul cel mai bun pentru conduita individului în grup este inteligența, pe baza căreia, dacă o
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că sunt foarte bine informați, 54% moderat informați și 37% slab informați (NORC, 1981). Datele sondajelor mai recente, atât din țările democratice avansate, cât și din cele postcomuniste, arată că, în mare, situația este aceeași. Cu toate că, așa cum sugeram, nivelul de școlaritate a crescut, nu e permis în continuare să cădem în naivitatea omnicompetenței. De altfel, cea mai mare parte a deciziilor politice nu se iau nici în democrația modernă printr-o consultare directă cu masele, ci prin instituțiile legislative, prin oficii
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prezentată și cu un oarecare grad de problematizare, în jurul ei formulându-se întrebări. Conținutul mesajului are impact diferit în funcție de nivelul cultural al publicului. Pentru un public mai puțin instruit, argumentele de ordin afectiv-emoțional sunt mai puternice. O dată cu ridicarea nivelului de școlaritate, cu lărgirea orizontului de cunoaștere, oamenii sunt tot mai mult sensibili la o argumentare de tip rațional. Bineînțeles însă că acompanierea mesajului ideatic cu mesaje ce se adresează mai mult senzorialului și emoționalului (imagini vizuale, muzică etc.) amplifică influența. Industria
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conduitei intelectuale a copilului în cadrul activităților de joc didactic matematic permite aprecierea individualizată a momentului (vârstei optime) de intrare în clasa I, ultimul an de grădiniță fiind recunoscut ca având drept obiective specifice cele care vizează antrenarea copilului pentru începerea școlarității. Cu aceste precizări se înțelege că ultimul an al ciclului preșcolar reprezintă anul pregătitor, asigurând continuitatea procesului instructiv-educativ și, în același timp, favorizarea copilului la activitatea școlară. E o realitate faptul că jocul didactic matematic constituie un mijloc nou, atractiv
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
care dispune: umane, materiale, temporale, etc, să contribuie la dezvoltarea unei gândiri creatoare a copiilor preșcolari cu deficiență auditivă, gândire ce va sta la baza însușirii tuturor noțiunilor matematice de mai târziu? Având în vedere cerințele și exigențele care vizează școlaritatea precum și neajunsurile și greutățile cu care se confruntă învățătorii (în clasele primare) în această ,,luptă” complexă, ne-am îndreptat preocupările de studiu și cercetare, de investigare și experimentare asupra temei lucrării valorificând, pe cât posibil, experiența acumulată de-a lungul anilor
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
asigură însușirea vocabularului necesar a înțelege temele propuse de programă, se învață tehnica formulărilor propoziționale, a verbalizarii diferitelor situații, a comunicării prin limbaj verbal. Abia spre sfârșitul clasei a IV-a copilul surd este și vorbitor, deoarece în cursul micii școlarități și-a însușit sistemul fonetic al limbii, are un minim de vocabular și modele ale structurii gramaticale pe baza cărora realizează comunicarea verbal-orală. Nivelul desfășurării activității de învățare a copilului cu deficiență auditivă este dat preponderent de dezvoltarea proceselor intelectuale
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
El are bulina albă în cutia mare.). Acțiunile repetate tind să devină deprindere motrică, și în cazul copiiilor surzi, verbalizarea implică, pe lângă cuvânt și alte semne (mimico-gesticulația, dactilemele, semnele evocatoare). Folosirea semnelor auxiliare este în directă legatură cu nivelul de școlaritate, cu stadiul demutizării, cu dezvoltarea psihică. Etapa interiorizării acțiunilor materiale și materializate, reflectarea conținutului obiectual al acțiunii și al mijloacelor acestora se realizează în timp mult mai indelungat decât la copiii auzitori, iar în cazul copiilor cu dublă deficiență -surditate
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
atunci cuvântul poate deservi în aceeasi masură imaginea concretă și imaginea generalizată. Transferul acțiunii pe plan intelectual se oprește, de cele mai multe ori, la nivelul imaginii generalizate a acțiunii. Sunt copii surzi cu intelect liminar care lucrează cu imagini până la sfârșitul școlarității. Acțiunea intelectuală este tocmai mecanismul psihologic al imaginii abstracte, mecanismul formării existenței ei ulterioare, și după cum arată profesorul Paul Popescu Neveanu: ,,acțiunile se transformă în operații care intervin ca instrumente ale unor acțiuni intelectuale noi și mai complexe”. La copilul
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
histogramele și curbele statistice. Diagrama de structură este o reprezentare grafică prin care putem reda procentual părțile componente ale unui întreg. În exemplul alăturat, am ilustrat grafic procentele promovaților, corigenților și repetenților dintr-o populație școlară (clasă, școală, nivel de școlaritate etc.): 85% promovați, 4% repetenți, 11%corijenți. Pare o populație școlară cu rezultate bune! Diagramele de comparație reprezintă pe coloane verticale separate procentele părților care alcătuiesc un întreg sau evoluția unor fenomene - în cazul nostru, educative. În exemplul alăturat, este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
și continuității educațieie la toate nivele învățământului. În lumina acestei idei, fiecare etapă a educației are rolul de a pregăti copilul pentru etapa următoare, care continuă și desăvârșește prin formă, mijloace și conținuturi specifice educației din etapa precedentă. Aptitudinea de școlaritate devine o problemă a educației preșcolare instituționalizate, deci a grădiniței, care pune în discuție obiectivele și conținutul acesteia, formele de organizare a activității și metodele de lucru folosite. Condiția esențială a atingerii de către toți copiii a gradului de dezvoltare și
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
noțiunea de număr natural. 3.2. TIPURI ȘI FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE Grădinița oferă un cadru organizat, instituționalizat de dezvoltare generală polivalentă a copilului în pregătirea sa pentru școală. Aceasta nu poate fi realizată doar în pragul debutului școlarității, ci pe parcursul vârstelor preșcolarității. Forma de organizare a unei activități se referă la modul (maniera de lucru) în care se realizează activitatea binomului educatoare-copil; mod de lucru cu grupul sau individual. Astfel, cadrul didactic poate transmite cunoștințe și poate forma
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
său psihologic. Pubertatea este perioada care marchează încheierea copilăriei și începutul adolescenței 9 constituind o punte de legătură între ele. Acest fapt va permite ca în tabloul ei psihologic să întâlnim o îmbinare a unor particularități ce țin de mica școlaritate cu altele care, într-o formă sau alta, le prefigurează pe cele ale adolescenței. Copilul visează cu ochii deschi și dar se și joacă: el raționează dar nu excelează prin subtilități de logică; manifesta o exuberanță motorie, dar știe să
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
copilul tinde, pe de o 48 parte să-și prelungească copilăria, iar pe de altă parte să și-o depășească. In afară însă de această îmbinare, mult mai specific pentru pubertate este efortul de depășire a particularităților psihologice ale micii școlarități, de convertire a lor în forme noi și mult mai profunde de manifestare. În ceea ce privește nevoile și instrumentarea psihică a puberului, Mielu Zlate consideră că pe primul loc se află nevoia de cunoaștere, puberul manifestând o imensă curiozitate față de tot ceea ce
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
analiza centrată pe individ a determinanților rezultatelor școlare și a efectelor acestor rezultate asupra transmiterii statusurilor și asupra mobilității sociale. La sfârșitul anilor ’50 începe să fie studiată serios problematica inegalităților școlare, fapt ce trebuie asociat amorsării creșterii numerice a școlarității în școlile secundare și cele superioare. Studiile ce i-au fost dedicate cunosc între 1960 și 1975 o adevărată explozie. Pe la mijlocul anilor ’60, eșecul școlar devine o problemă socială discutată de către intelectuali și prezentată atât în dezbaterile pedagogice, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Bibliei. Accesul la învățătură a rămas la fel de scăzut ca și înaintea Reformei din cauza faptului că, pe de o parte, statele aveau prea puține resurse pentru a susține sisteme școlare comprehensive, astfel încât mulți elevi erau obligați să contribuie material la asigurarea școlarității lor, iar pe de alta desființarea ordinelor religioase a dus la închiderea școlilor religioase care proliferau în Europa catolică. 1.1.2. Școlile religioasetc " 1.1.2. Școlile religioase" O dare de seamă asupra învățământului din Europa Occidentală în epoca
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu posibilități materiale reduse. Acest fapt ar trebui să dea de gândit și oficialilor români, care se plâng că universitățile au devenit instituții de sporire a polarizării sociale. Nu cred că mai este cazul să insistăm asupra sporului pe care școlaritatea îl aduce veniturilor particularilor în condițiile societății bazate pe diviziunea muncii în sectorul industrial și terțiar. Dar relația dintre cele două variabile nu este atât de vizibilă în cazul economiilor agrare, cum sunt cele ale multor țări în curs de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în cazul economiilor agrare, cum sunt cele ale multor țări în curs de dezvoltare. După cum rezultă din studiile rezumate în cercetarea Băncii Mondiale, veniturile agricole, dar și cele nonagricole nonsalariale din aceste țări beneficiază într-o măsură redusă de influența școlarității. Acest fapt este determinat de structura piețelor luate în considerare și de modurile de producție agricole sau neagricole influențate în mod hotărâtor de preponderența unor modele culturale tradiționale. Este evident că tot în acele țări se înregistrează cele mai reduse
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
salarii avem o foarte redusă orientare spre piață. În mare măsură, situația se regăsește și în cazul gospodăriilor țărănești din România, unde productivitatea extrem de scăzută este asociată unei organizări a producției care face abstracție de piață. Pentru aceste realități, simpla școlaritate nu este de ajuns, în măsura în care ea este totuși posibilă. Politicile de dezvoltare și cele educaționale au nevoie de măsuri cât mai precise ale rezultatelor programelor. Chestiunea evaluării a determinat dezvoltarea unor tehnici sofisticate de estimare a profiturilor individuale și sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
anumit status. 6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România?tc "6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România?" Putem testa propozițiile de mai sus, care indică impactul nivelului de școlaritate asupra veniturilor unei persoane, cu ajutorul datelor de sondaj. Evidențele empirice permit investigarea determinării veniturilor atât la nivelul familiei, cât și la cel al persoanei. 6.1. Determinarea resurselor monetare ale familieitc "6.1. Determinarea resurselor monetare ale familiei" O astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
modelarea creșterii veniturilor în funcție de vârstă pe niveluri de instrucție constante. Neavând subeșantioane suficient de mari pe niveluri de instrucție specifice, am fost nevoit să construiesc din răspunsurile subiecților variabile dummy, corespunzătoare unor categorii de instrucție utilizate în abordarea cotidiană a școlarității: primară (0-8 clase), medie (de la 9 clase la postliceal) și superioară. Prin urmare, constanța nivelului de instrucție pe aceste categorii este doar aproximată, categoriile nefiind, cum este evident, total omogene. Literatura sociologică și economică postulează că, la aceeași vârstă, nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
treime de abatere standard venitul unei persoane. Niveluri de instrucție medii (liceale) corespund unor venituri medii. Pe baza modelului, care controlează impactul nivelului de instrucție prin poziții ocupaționale sau vârstă, consider că diferențele constatate se datorează unor competențe diferențiate în funcție de școlaritate, dar și accesului diferențiat la poziții salariate ierarhizate în funcție de treapta de învățământ absolvită. 3. Veniturile sunt dependente de poziția individului în structura ocupațională. Persoanele ocupate și pensionarii beneficiază de venituri mai mari decât celelalte categorii de neocupați. 4. Femeile și
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
relație nonliniară, pătratică a vârstei cu veniturile: veniturile scad de la o anumită vârstă pentru a se redresa către sfârșitul ciclului vieții. Am explicat aceasta prin distorsiunile din structura pensiilor, determinate de politicile sociale destul de inconsistente ale ultimelor decenii. Nivelul de școlaritate are un impact puternic, studiile superioare aducând un spor semnificativ al veniturilor persoanei. Rezidența urbană și ocuparea sau pensia induc și ele sporuri semnificative ale veniturilor. Pe lângă aceasta, interesantă este constatarea unor venituri semnificativ mai mici ale femeilor, ceea ce constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]