801 matches
-
Și nu te prinde nimeni, cănd cazi se face groapă Și juri că ai noroc dacă nu dai de apă Că una e ridicol să n-ai pantaloni lungi Și alta să-ți duci viața cu hainele în dungi Te școli mai înțelept și scuturandu-ti praful Vei recunoaște sincer că ți-a priit perdaful Și pan' la bătrânețe vei povești duios Cum ai căzut tu-n viața de pe un cal frumos Iar intrigă privită neutru în context Odată consumată devibne
ION UNTARU de ION UNTARU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366424_a_367753]
-
agenți se numesc, critici de artă și literatură. O meserie interesantă, de multe ori bănoasă, profesată de oameni care, în marea majoritate a cazurilor, nu produc nimic. Absolut nimic, deoarece „critica” produsă de un individ oarecare, fără importanță dacă-i școlit sau nu, reprezintă doar o opinie individuală, din milioanele de opinii posibile. Nu este de mirare că multă literatură este un fel de „producție în masă”. Romanele polițiste sunt la modă, misterele lui Da Vinci sunt la modă, cronicile de
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
de... Nu contează că românii au sărăcit, că nu mai pot da copii la școli (circa 1,5 milioane de copii nu merg la școală), nu contează că românii nu mai au doctori, nu mai au spitale, nu mai au școli. Este nesemnificativ faptul că milioane de părinți iau cale occidentului în căutarea unui loc de muncă (chiar cu „binecuvântarea” Președintelui: plecați, plecați...), lăsând copii în seama străinilor, că salariile românilor sunt cele mai mici din Europa, că prețurile la energie
DE DRAGUL UNIUNII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361690_a_363019]
-
nu l-a înduplecat pe bătrân, a plecat de la el. Frigurile, insă l-au cuprins mai rau. În noaptea următoare i s-a arătat aceeași persoană, cu aceeași înfățișare și i-a zis: - Ce vrei calugare, să nu te mai școli de aici? Ascultă-mă pe mine și nu pleca! - Dar cine ești tu ? l-a întrebat bătrânul. - Eu sunt Ioan Botezătorul , i-a răspuns acel ce i s-a arătat . Pentru această îți spun să nu pleci cu nici un chip
LIVADA DUHOVNICEASCA (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351835_a_353164]
-
nostru popor trebuie să știe numai de la noi ce se întâmplă și mai ales ce se va întâmpla. Să-l iei de ajutor la treaba asta pe nepotul domniei sale, prea cinstitul Mare Spion, deoarece este un tânăr plin de talente, școlit în cele străinătăți și tare dornic de afirmare. Să nu lăsăm un om atât de capabil să se rateze, lucrând pentru alții... Înțelesu-m-ai!? - ’Țeles! răspunse scurt, ca orice militar disciplinat Marele Armaș. - Și acum cea mai importantă problemă
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
de competență e șpaga,constituția se respectă ocolind-o și sărind-o, se aleg academicieni cu patru clase primare și cu media scăzută la purtare. Asfaltăm cu gropi și avem realizări doar pe hârtie.Avem libertăți garantate , dar pedepsite,avem școli unde se învață analfabetismul,spitale care te îmbolnăvesc, vinovați fără vină,coruție fără corupți,terorism fără teroriști,salarii fără bani, cafea fără cofeină,bere fără alcool,turism fără turiști. În fond, nu avem decât forme fără fond.Aici e țara
ŢARĂ SFÂNTĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351528_a_352857]
-
scoala medie, din localitate. Șapte clase erau obligatorii pentru toți, iar ultimele trei - înlocuiau cumva, liceul de altă dată. Vorba vine, căci la acea vreme, cei mai instruiți profesori erau cei cu liceul terminat la români, în rest, erau persoane școlite în pripă, la niște cursuri de învățători, unii dintre aceștia aveau la rândul lor, câte patru clase primare. Să nu uităm faptul că anul 1940, apoi 1944 a însemnat pentru noi, basarabenii, decapitarea în primul rând, a intelectualității. Conform statisticii
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
din anii de studii care v-a marcat în alegerile făcute ulterior? - În 1967, am susținut examenele de admitere la Facultatea de Litere de la Universitatea de Stat din Chișinău. Profesorii ne-au fost diferiți: de la evrei erudiți și extrem de plictisiți, școliți cu ani în urmă, la universitățile românești și chiar peste hotare, la pleiada slabă până la ridicol. Colegul meu de promoție, scriitorul Leo Butnaru, a descris extraordinar de bine atmosferă anilor noștri de studenție, în paginile unui jurnal în care se
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
nu l-a înduplecat pe bătrân, a plecat de la el. Frigurile, insă l-au cuprins mai rau. În noaptea următoare i s-a arătat aceeași persoană, cu aceeași înfățișare și i-a zis: - Ce vrei călugăre, să nu te mai școli de aici? Ascultă-mă pe mine și nu pleca! - Dar cine ești tu? l-a întrebat bătrânul. - Eu sunt Ioan Botezătorul, i-a răspuns acel ce i s-a arătat. Pentru această îți spun să nu pleci cu nici un chip
LIMONARIUM de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351596_a_352925]
-
nu l-a înduplecat pe bătrân, a plecat de la el. Frigurile, insă l-au cuprins mai rau. În noaptea următoare i s-a arătat aceeași persoană, cu aceeași înfățișare și i-a zis: - Ce vrei călugăre, să nu te mai școli de aici? Ascultă-mă pe mine și nu pleca! - Dar cine ești tu? l-a întrebat bătrânul. - Eu sunt Ioan Botezătorul, i-a răspuns acel ce i s-a arătat. Pentru această îți spun să nu pleci cu nici un chip
LIMONARIUM de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351595_a_352924]
-
nu mă ascund. Sincer să fiu, deși de stânga, m-am bucurat că în fruntea guvernului este un intelectual adevărat. Tot sincer să fiu, m-ați dezamăgit, prin comportament și comunicare necontrolată. La ce bun amfiteatrele Oxfordului unde v-ați școlit, v-ați instruit în limbajul dur al englezului, nu în cel blând al românului. Dar, iată că azi sunteți „Baciul ungurean al României” mioritice, în lacrimi și dezastre, criticând „prohodul din stradă”. Atâta timp cât nu veți respecta oamenii, nu le veți
CA VĂCARUL PE SAT de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356303_a_357632]
-
Toate Articolele Autorului "...Orice viperă are dreptul la viață...", spunea o șopârlă într-o emisiune televizată, pe unul din puținele posturi naționale, care reușise a supraviețuiîn era privatizării. Ea era una din puținele „înțelepte” din lumea târâtoarelor, nu pentru că se școlise puțin pe alte meleaguri și căpătase o anume culoare ce i-a dat drept de conducere. Se făcuse auzită și mai înainte, adevărat că în mai puține rânduri, pe ici pe acolo, după deplasări greoaie prin așezările mai sărace, dar
DIN NOU DESPRE DREPTUL LA VIAŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356397_a_357726]
-
scara. Totu-i la loc, nimic nu-i schimbat plugu-i așteaptă,caru-i pe roate cum crește doar iarba sub aripa ploii s-au îngrășat tată, așteptându-te boii. Câmpul e gol, doar bătrânii-s acasă pruncii de ieri ne-am școlit, ne-am domnit, satu-i o umbră si pare-adormit, de bietul pământ nimănui nu-i mai pasă. Grijuliu, domnu-nmulțeste salcâmii și fagii si gorunii bătrânii, doar de oameni golește cătunul pleacă pe rând, tot unul câte-unul. Câtă miere are glasul
CÂTĂ MIERE ARE GLASUL TĂU MAMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356466_a_357795]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ROMANȚĂ Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ROMANȚĂ Treceau soldații în scadență, veneau, regali, de pe afront. Școliți în sânge cu esență, ei nu țineau de răni acont. Pe versuri dalbe, vorbărețe, cântau un cântec rotofei, iar oamenii, ieșiți în piețe, i-aplaudau cu ghiocei. Strâmbară toți din ananas, când, după datini indigene, dădură, liric, nas în nas
ROMANŢĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355487_a_356816]
-
că măsura este aberantă și lipsită de temei legal! Începutul unei povești tragice Era o seară plăcută de martie. Jurnalistul Victor Cmeciu se întorcea acasă cu tramvaiul după ce a documentat un material de presă în zona pieței Rogerius din Oradea. Școlit inițial că electrician de lumină și forță și după câțiva ani că slujbaș la despeceratul Uzinei Electrice din Oradea, Victor Cmeciu și-a ales în cele din urmă o carieră în presa fiind corespondent la un prestigios ziar central. Nimic
SA AJUTAM UN COLEG JURNALIST HANDICAPAT AJUNS INTR-O SITUATIE EXTREMA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356771_a_358100]
-
Și flori! Da, da, doctor, nu doctoriță, acceptă flori, nu bani, nu nimic altceva! Adevărat urmaș al lui Hipocrate! Onoare lui! Si avem atâtea spitale, am citit undeva că avem cele mai multe și mai mari spitale din lume! Să avem medici școliți din banii noștri, să lucreze la spitale de stat și să aibă fixate tarife subterane pentru toate serviciile mi se pare paradoxul paradoxului! Prostia prostiei! Suntem niște infami! Cred că nu întâmplător avem ca imn de stat: ''Deșteaptă-te române
ASISTENTA REFORMISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356847_a_358176]
-
familii și învățători de clasa III-a, cu 400 de lei, pentru satele sub 50 de familii. În ceea ce privește pregătirea învățătorilor, atât V.Boerescu cât și I.Maiorescu, în calitatea lor de directori ai Eforiei Înstrucțiunii Publice, propusesră înființarea de noi școli. Se preconiza înființarea de școli normale la București, Buzău, Râmnic și Argeș. Pregătirea învățătorilor rămăsese în grija inspectorilor școlilor sătești. La Rucăr, Constantin Georgescu rămăsese învățător până în iunie 1859. El a fost înlocuit cu Ioan D. Petrescu care dovedise atâtea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
număr de valori - libertatea exersată responsabil, solidaritatea comunitară, credința în existența unui bine comun tangibil, patriotismul realist. Ne mai leagă, de asemenea, faptul că exersăm cu toții meserii care ne pun nemijlocit în serviciul public. - Se poate spune că generația dvs., școlită la mari universități occidentale, activează astăzi cu succes în învățământ sau în zona politicilor culturale? - Eu sunt rezervat în privința ideii de generație, dintr-o prudență, cred, întemeiată. "Generația"sugerează ideea unei nașteri în comun, a unui fond "genetic"împărtășit, a
INTERVIU CU AMBASADORUL MARIUS LAZURCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356498_a_357827]
-
când s-a înălțat aici cel mai mare local de școală din județ, în anul 1895, acesta a fost făcut în Suseni, unde se află și astăzi. Mobilierul școlii. Potrivit sistemului lancasterian, adoptat pentru desfășurarea procesului de învățământ, mobilierul unei școli era format, în principal, din semicercuri așezate pe părțile laterale ale clasei, fixate, de obicei prin drugi de fier, din bănci mai lungi, table de citire și de scriere, scaunul (catedra) învățătorului, un dulap pentru păstrarea hârtiilor, o putină pentru
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
de Poțincu și luată în pereche de Fărcășanu. Iubind în mult arta cu acul, fusul și suveica a adus în podoabă casa, satul și-apoi locuri străine. Cu suflet în prisos a ființat o școală de artă românească și a școlit ani cincisprezece în Bucureștiul capitală. Marele Iorga îi lăuda strădanii și-i răspândea faima în țară și în depărtări ... A fost pe-atunci o rucăreancă s-arate lumii ce n-a văzut Parisul, apoi uimea Viena făcând să cânte ia
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355728_a_357057]
-
covorul românesc. S-a-ncumetat să treacă și oceanul ca să mire Noul York, apoi chiar continentul negru. Și-a poposit pe lângă piramide la Cairo. Aflase multă lume de Rucărul cu ii, cu fote și covoare măiestrite pe la noi. Întoarsă-n țară a școlit mulți meșteri și-n plină glorie pieri ucisă mișelește la Viena, ca să-ncheie prea devreme povestea cu Maria rucăreanca. Referință Bibliografică: Mării de poveste în Rucărul vechi (II) de Ioan Muțiu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355728_a_357057]
-
de pensionari, de femei, de tineret, de sportivi, de colecționari, de filateliști, de sahiști, de nefumători, de vegetarieni. de misiți și suferinzii de migrene... Asaltat din toate direcțiile, copleșit de osanale și apropouri străvezii, pescarul nostru, care nu era prea școlit, consideră că e cazul să se adreseze băcanului, care avea totuși un oarecare merit în obținerea câștigului. Iar acesta, fiind un intelectual cu experiență, care făcea pe cap socotelile cele mai complicate fără să greșească în minus niciodată, ceru puțin
SCHIŢE UMORISTICE (18) – MARELE PREMIU de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368995_a_370324]
-
zidar și mahalagiu bucureștean din „Omul de piatră”. Lui îi datoresc atmosfera balcanică din ultimele mele poezii. I-am luat numele, deci eram dator să las ca glasul lui să fie auzit” ( Scrisori-Ion Barbu). Și s-a ținut de cuvânt. Școlit la Câmpulung, la Daminești-Roman, Stâlpeni, Pitești, la București la liceul ”Sfântul Sava”, unde talentul pentru matematici este remarcat de colegi ca Tudor Vianu și Alexandru Rosetti, cât și de profesori. În clasa a-VI-a este declarat primul la un
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Franța (sau în alte țări din Europa), multi la a doua sau a treia generație, care au plecat să lupte în rândurile Statului Islamic. Întorși în Franța (dar cu creierul spălat) devin potențiali teroriști. În numeroase moschei din Occident sunt școli de îndoctrinare active, dar nu de educație și cultură Ce ecou vor avea atentatele din acest an asupra mentalității poporului francez, care în 2016 va trebui să voteze în alegeri regionale ? Va reuși să câștige partidul de extremă dreapta al
FRANTA ...INCOTRO ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369903_a_371232]
-
prinți, altețe. Doamne câtă frumusețe în cătunul de la sat Unde se adună moșii și cu tinerii la sfat... Azi și-au pus la pălărie un trifoi cu patru foi Pentru zilele de mâine...câte datini sunt la noi?! Dăscălii se-adună-n școli să-i învețe sfânta taină Pe copiii doritori, de tradiție, cânt, haină... Și-n cămăși de borangic deapănă trecutul sfânt Ce-a rămas eternitate scris cu lacrimă-n cuvânt. Nu e țară mai bogată, mai frumoasă sau mai vie Cum
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]