170,663 matches
-
de cei de la paza plătită de Primărie și părinții copiilor ce se dădeau cu săniuța în parc și care încurcau circulația... auto. Răspunsul pazei e clar: "... o fi scriind că accesul auto e interzis, dar noi așa avem ordin de la șefi". Neinspirat ca de obicei, în timp și spațiu, am riscat o întrebare: "Dumneavoastră ce respectați de fapt, legea sau ordinul?". Stupoare! Mai ceva ca la ședința de partid. "Ordinul, bineînțeles!" răspund "uniformizații" într-un glas. Asta încă n-ar fi
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
exprime normal, din cauză că trăiește într-o lume a replicilor cu Traian Băsescu. Revenind însă la opțiunea stilistică a premierului, aceasta a venit pe fundalul unei mini-remanieri guvernamentale, în care dl Eugen Dijmărescu a devenit ministru fără portofoliu, dar, în realitate, șeful economiei românești, iar în locul îndepărtării unor miniștri plini, au fost sacrificați cîțiva secretari de stat de care n-a auzit nimeni, numai buni însă pentru a stîrni panică în guvern.
Stilurile premierului Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15162_a_16487]
-
anecdotă, de o bîrfă, de o întîmplare în familie. Și, peste toate astea, mai era și război, din cînd în cînd. După moartea bunicului, prin anii '20, mama și bunica deschid safe-ul păstrat la loc de cinste în biroul șefului casei. Nu găsesc decît foarte puțini bani, un vultur imperial și... cîteva poze licențioase: "Grăsani mustăcioși, în izmene și jartele, se luptau cu persoane durdulii în chiloți bufanți cu dantelă. Toți păreau foarte veseli". Moartea bunicului? O întreagă poveste. întors
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
fulger în România a avocatului Ioanei Maria Vlas, fosta președintă a FNI, provoacă un adevărat lanț de bîlbîieli ale autorităților, care ba au cerut, ba n-au cerut extrădarea acesteia. Cotidianele au consemnat aceste bîlbîieli, ceea ce l-a supărat pe șeful poliției române, generalul Florin Sandu, care a trimis presei o scrisoare deschisă prin care își manifestă nemulțumirea față de criticile ziarelor că nu a comunicat cu avocatul Mariei Vlas. Scriind despre nemulțumirea generalului Sandu, Cornel Nistorescu adaugă în editorialul său din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
care se atestă că Sorin Ovidiu Vîntu deținea 125.000 de unități la FNI." Fiind vorba de còpii, nu de acte originale, Cronicarul își pune întrebarea: un set de asemenea còpii n-a ajuns și la Poliția română al cărei șef s-a supărat pe presă? Sau generalul Sandu s-a molipsit de la ministrul Apărării care a vrut să pună presa la punct printr-un comunicat? Poate că în loc să-și exerseze stilul epistolar în scrisori adresate presei generalul Sandu ar trebui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
Cronicar Semiotizarea debutanților Proaspăt înscăunat ca șef de cenaclu literar, dl. Marin Mincu se lansează într-un atac la baionetă contra criticii foiletonistice, lipsite de sistem și de teorie, neadaptată mișcărilor europene din a doua parte a secolului XX. În Luceafărul nr. 17, dl. Mincu întreprinde un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
la un impresionism primar, inaptă a înțelege structuralismul, semiotica, psihocritica, socio-critica și mai ales textualismul. Cronicarul e serios nedumerit în privința criticii pe care dl. Mincu o va practica în cenaclul pe care-l conduce. Se întreabă dacă debutanții pe care șeful cenaclului îi va întîmpina vor fi psihanalizați ori semiotizați. Sau poate li se va aplica o grilă textualistă. Sau, de ce nu, una deconstructivistă, deși dl. Mincu nu pare să fi depășit anii '60 în materie de "sistem" critic și să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
paharul tentant cu vin, ești în criză de timp, vii, schimbi un metrou și o mașină până în redacție, pe drum revezi însemnările, cauți un titlu atractiv, supratitlul și subtitlul, scrii în criză evidentă de timp, găsești unghiul publicistic să convingi șefii, insiști, te zbați, ai reușit, ajungi târziu acasă și le povestești alor tăi o frântură din eroismul câmpului tău zilnic de luptă. A doua zi apare textul: la breviar, ediția a doua (cu tiraj limitat), o coloniță marginală, din care
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
publicitate gratuită! Îmi amintesc cu neplăcere de mica bătălie pe care am dus-o în ședințele de sumar, cu câțiva ani în urmă, pentru a promova în pagină 15 rânduri despre cartea unui prestigios critic literar. Imaginați-vă 20 de șefi de secții, plus redactorii-șefi adjuncți (nededulciți la cultură, cei mai mulți cu studii politehnice, sau neterminate), strânși de două ori pe zi, între orele 10-11 și după-amiază, între 16-17, fiecare licitându-și "marfa" secției pe acea zi, la concurență deschisă, pentru un
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
nu-i așa?) - tensiunea planetară a găsit, în sfârșit, supapa de decompresiune și ție îți vine să intri în pământ de rușine că iar nu ești la înălțimea așteptărilor. Și asta ca în fiecare zi. Cât o să te mai tolereze șeful? Te întorci zdrobit în secție, răsfoiești cartea, găsești o secvență tare, salvatoare, senzațional, ăsta-i titlul, la concurență cu restul, știrea îți intră pe ultima pagină, stai până la ora 17, după-amiază, anume să vezi dacă rămâne până la capăt, da, se
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
17, după-amiază, anume să vezi dacă rămâne până la capăt, da, se citește în sumarul final, îl suni pe autor și-i dai vestea cea mare, să cumpere ziarul de mâine, neapărat. Apoi pleci fericit acasă. Și imediat după plecarea ta, șeful cel mare explodează, scoțând furios știrea din sumar: "Să-și facă ziarul lor, dacă vor publicitate gratuită! Cine-i oprește să-și facă ziarele lor de mare tiraj?" O mulțime de peripeții de aceeași natură sunt foarte bine surprinse și
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
a unui jurnalist cultural de la un cotidian de mare tiraj. Cel mai amărât dintre toți ziariștii Din aceste motive și din multe altele, foarte puțini scriitori serioși lucrează în presa de cotidian. În primul rând, e o muncă de sacrificiu: șeful de secție stă zilnic, de dimineață până la orele 17, după ultima ședință de sumar, iar în privința redactorilor, nimeni nu face vreo distincție între secția Cultură și Politic, Economic, Investigații sau Sport. Jurnaliștii pe domeniul cultural au, însă, cele mai mici
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
-ul social: episoadele navetei în diverse comune ale țării, în perioada ceaușistă (la acest capitol unele pasaje amintesc de atmosfera romanului șaptezecist, de pildă de Refugiile lui Augustin Buzura), conflictele cu superiorii, confuzia din zilele revoluției din decembrie, apoi meschinăria șefilor și a unor colegi, rutina sufocantă a orelor de serviciu (ca și a vieții de familie) ș.a.m.d. Deși relatate la persoana a treia, toate aceste episoade nu se diferențiază, la prima vedere, aproape cu nimic de secvențele diaristice
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
întorc să-i telefonez ei. Da, acum plecarea este o certitudine! Va sta o săptămînă la Washington, apoi la Universitatea Connecticut (...) Nu-mi pare rău că am propus-o (e cel mai bun lucru pe care l-am făcut ca "șef"), că am insistat să încerce, că am susținut-o cînd ezita. Pînă la urmă de victoria ei pot să mă bucur și eu, în parte am luptat și eu alături de ea. Va vedea un alt continent, o altă lume ! Voi
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
întîi, cîteva exemple. Ziarele ne-au informat în săptămînile din urmă că bricul Mircea, istorica navă-școală, a fost relansat la apă, după ce, vreme de opt ani, a suferit reparații capitale la Șantierul Naval din Brăila. În prezența Ministrului Apărării, a șefului de Stat Major al Forțelor Navale și a numeroși ziariști, ceremonia reabilitării acestui simbol al flotei românești, a trezit numai cuvinte de laudă la adresa celor care au izbutit performanța de a fi cheltuit cu 40% mai puțin decît solicitase un
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
condițiile în care sistemul de climatizare ales de conducerea Muzeului este neperformant, iar vitrinele sînt menite să apere, bunăoară, Tetraevangheliarul lui Gavriil Uric doar de muște, neavînd climatizare proprie? Doi ditamai profesori universitari au fost prinși recent cu studii plagiate. Șefii catedrei de istorie de la o mare universitate românească au pus în circulație un manual care nu doar îl relua pe acela scris de altcineva decît scria pe copertă, dar mai era și plin de citate din Ceaușescu. Luați la întrebări
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
proprii. Cauza e, cu siguranță, reală. Dar nu cred că la ea se reduce totul. E la mijloc și un flagrant neprofesionalism. Cot la cot cu incompetenții ingineri și muncitori de la Șantierul Naval din Brăila, destui dascăli cu pretenții ori șefi ai culturii bucureștene și naționale își arată nepriceperea în domeniul din care trăiesc sau pe care îl păstoresc. Directorii culturali succesivi din Primăria Capitalei (aparținînd de partide diferite) au fost scriitori sau oameni de teatru ratați (și asta în cel
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
de justițiabil. Independența este o caracteristică externă și presupune ca agenții publici să fie capabili a instrumenta cazurile În absența presiunilor și influențelor de orice fel, fie că acestea ar veni din partea celorlalte puteri, fie că acestea ar veni din partea șefilor ierarhici, a grupurilor de interese, economice etc. Pentru magistrați, independența se relevă prin statutul lor și raportul cu puterile executivă și legislativă. Independența este garantată prin lege atât pentru judecători, procurori, avocați, cât și pentru funcționarii publici, indiferent În ce
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
și 1979, jurnalul a fost abandonat. Paginile din Arhipelag sînt de la reluarea lui în toamna lui 1980. În același număr, de semnalat mai multe interviuiri (între care unul cu dl Pavel Șușară, colaboratorul nostru permanent) și un editorial al redactorului șef, prozatorul Radu Ciobanu, care ar merita citat pe de-a-ntregul. E vorba în el de un "obicei al pămîntului" în politica românească, aceea dintotdeauna, de a face loc clientelei de partid după fiecare schimbare de guvern. Pornind de la o scrisoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
această vizită personală, amiciția ideologică față de Le Pen și a primit încurajări din partea acestuia din urmă. Dacă CVTudor ar fi fost liderul unui partid insignifiant în România, probabil că vizita sa "amicală" la Le Pen ar fi trecut neobservată. Dar șeful celui mai important, numeric, partid din opoziție din România s-a dus să-i ridice moralul lui Le Pen, ignorînd că "prietenul său" a răscolit Franța democratică ajungînd în cel de-al doilea scrutin al prezidențialelor. Cine se aseamănă se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
este altul decât trubadurul asurzitor al ceaușismului și securismului ceaușist. Cel care a contribuit mai mult ca oricine la legitimarea demagogică a celei mai monstruoase dictaturi a istoriei moderne trece acum drept „victimă” a acelei dictaturi. Prin trecutul său de șef încoronat al propagandei comuniste, el este direct răspunzător de teroarea și organele terorii pe care comunismul său cel iubit de ieri și de azi le-a adus în lume. Dar în loc să le ceară public scuze celor aruncați în malaxorul mașinăriei
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
noi? Or fi având un pact cu Istoria? Din câte-mi dau seama, poți face bine pentru țară de la absolut orice nivel social. Poți fi un bun sculer-matrițer, poți fi un bun profesor ori măturător. De ce e nevoie s-ajungi șef pentru a putea să-ți exprimi („plenar”, cum ziceau activiștii) atașamentul față de țară? Situația e grotescă, pentru că rareori am văzut o mai bună materie primă de slugoi decât la șleahta de indivizi hipertrofiați ce-și închipuie că au în mâini
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
tovarășilor cu „vastă capacitate intelectuală”. Ziarul „Ziua” a oferit de curând o nouă mostră din excepționala carieră de „foarte elocvent intelectual” a lui Vadim. Textul, o delațiune de proporții pantagruelești, este o scrisoare adresată de către poetul preferat al Elenei Ceaușescu șefului statului. Adică lui Pingelică, analfabetul care, prin șiretenie, crimă și intimidare, a preluat puterea în România. Ei bine, în fața acelui avorton al istoriei, Vadim se prosternează cu o grețoșenie inimaginabilă, lingând tălpile și icnind fascinat de „magnifica personalitate” a prostănacului
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
compromițător în ceea ce îl privește. Curiozitatea, ceasul rău îl împing să ceară la CNSAS dosarele în care e vorba despre el. Nu înaintează personal cererea, ca să nu fie nici măcar bănuit că a coborît la nivelul unor Pleșu sau Dinescu, el - șef de partid și ditamai senator. Fiind vorba de cererea lui Vadim Tudor însuși, SRI-ul scotocește arhiva și încredințează celor de la CNSAS 19 volume. Nu știu cît de groase, că nu le-am văzut. Pe drumul dinspre arhiva SRI și
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]
-
dinspre arhiva SRI și biroul lui CVT probabil că dosarele au făcut o haltă pe masa cuiva priceput la citirea unor asemenea documente. Și iese la iveală documentul publicat în Ziua și reluat în Evenimentul Zilei, facsimilul raportului unuia dintre șefii Securității din anii ’80. Raportul spune, printre altele, că CVT s-a dus la Securitate împreunnă cu pictorul Mihai Bandac să reclame devieri spre extrema dreapta ale unor pictori membri ai Uniunii Artiștilor Plastici, pîrîndu-l pe Andrei Pleșu drept cap
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]