416 matches
-
din Balcani semănau cu omologii lor din apus. Pămînturile unei moșii erau de obicei împărțite, o parte din ele erau lucrate de țărani în beneficiul moșierului, iar celelalte erau subîmpărțite în loturi individuale de care beneficia satul. Cultivînd pămîntul moșierului, șerbul era totodată obligat să plătească un procentaj din alte produse ale trudei lui, cum ar fi vinul, mierea și vitele. Păstorii iobagi erau de asemenea obligați să renunțe la o parte din turmele lor. Nobilul local din cea mai mare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
domnitori, aleși teoretic de nobilimea locală. Puterea rămînea în esență în mîinile membrilor acestui grup, care, la rîndul lor, dețineau autoritate absolută asupra țăranilor de pe moșiile lor. Cea mai mare parte a acestora din urmă fuseseră reduși la statutul de șerbi prin a doua jumătate a secolului al șaisprezecelea. În ciuda instituirii controlului asupra peninsulei, prezența otomană nu era simțită la fel pretutindeni. Unele regiuni erau atît de îndepărtate și de lovite de sărăcie, încît nu merita să se depună eforturi și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
plac, îl putea lăsa prin testament urmașilor lui sau vinde dacă găsea pe cineva care să-și asume obligațiile inerente. Putea cultiva ce voia el și să-și vîndă produsele la prețurile care îi conveneau lui. Țăranul sîrb nu era șerb, fiind ca individ un om liber. Marele proprietar financiar putea locui la țară, dar stătea de obicei într-unul dintre orașele mai importante ale țării. Asemeni altor locuitori din Balcani, țăranul sîrb beneficia de avantajele unui sistem administrativ local strict
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a dat la o parte. În iulie 1711, după înfrîngerea armatei rusești, Cantemir a fugit în Rusia, unde a dus o viață literară extrem de productivă. Drept recompensă, el a primit de la guvernul Rusiei cincizeci de sate, cincizeci de mii de șerbi, precum și două case la Sankt Petersburg.22 Brîncoveanu a domnit pînă în 1714, cînd atît el cît și cei patru fii ai lui au fost decapitați de autoritățile otomane sub acuzația de trădare pentru relațiile lor cu Austria. Regimul fanariot
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al șaisprezecelea, instituția era probabil în vigoare înainte de aceasta. Ulterior, boierii au reușit în repetate rînduri să încalce relațiile lor cu iobagii și relativ la loturile acestora. Ei cumpărau adesea robi, instalîndu-i pe pămînturile necultivate sau părăsite; puteau să-și slobozească șerbii și uneori o și făceau, dar își păstrau loturile lucrate de ei. În momentul inițierii reformelor existau patru categorii de țărani. Prima era alcătuită din săteni liberi stăpîni pe pămîntul lor, stabiliți frecvent în regiunile de deal și la munte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de pămînt, care munceau la boier pe temeiul unei înțelegeri cu acesta. Cel de al treilea grup era constituit din iobagii legați de satele și de pămîntul lor și aflați sub jurisdicția unui boier, iar ultimul dintr-o serie de șerbi, numiți scutelnici, care nu posedau nici un petec de pămînt și îl slujeau direct pe boier. Țărănimea suporta aproape întreaga povară a taxelor datorate statului. Ea trebuia totodată să plătească unui boier sau unei mînăstiri dări pentru folosirea pămîntului. În plus
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
încercare de clarificare a problemei proprietății funciare. Boierul era numit "stăpînul domeniului" sau "al satului." În 1746 a avut loc o adunare a boierilor din Valahia pentru discutarea crizei fiscale și a problemei fugii țăranilor. S-a decis ca orice șerb care se va întoarce de bunăvoie în sat să fie eliberat. Dat fiind că măsura aceasta reprezenta evident un stimulent pentru fugari, divanul a fost obligată să facă următorul pas logic, cel de a aboli pur și simplu iobăgia. Dacă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sprijineau în general pe reprezentanții claselor sociale locale suspuse. Posturile înalte erau aproape întotdeauna ocupate de membrii familiilor aristocratice, care se simțeau desigur mai apropiați de nobilimea rurală din partea locului. Întrucît bisericile dețineau și mari întinderi de pămînt lucrate de șerbi, ele voiau de asemenea să păstreze intactă baza bogăției lor, care era similară celei a nobililor. Date fiind împrejurările, bisericile catolică și protestantă constituiau o forță redutabilă ce milita pentru menținerea statu-quo-ului și a autorității claselor dominante. Ele jucau, desigur
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
iar viețile lor erau supuse controlului nemijlocit al acestuia. Cel de al doilea, care munceau pămînturile ca arendași, erau liberi să se mute în altă parte, să se căsătorească după bunul lor plac sau să-și schimbe ocupația, alternative interzise șerbilor. Slăbiciunea poziției arendașilor consta în aceea că ei dețineau pămîntul în baza unei înțelegeri cu proprietarul acestuia, care îi putea evacua oricînd voia el. Șerbul, în schimb, era cel puțin sigur pe lotul său atît în privința lui însuși cît și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
parte, să se căsătorească după bunul lor plac sau să-și schimbe ocupația, alternative interzise șerbilor. Slăbiciunea poziției arendașilor consta în aceea că ei dețineau pămîntul în baza unei înțelegeri cu proprietarul acestuia, care îi putea evacua oricînd voia el. Șerbul, în schimb, era cel puțin sigur pe lotul său atît în privința lui însuși cît și a moștenitorilor lui. Firește, ținînd cont de controlul nobilimii asupra administrației locale, ambele grupuri erau la cheremul clasei dominante. Pămîntul seniorial era împărțit în două
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de obligații față de senior n.t.), sau domenical, și urbarial, sau rustic. Cel din prima categorie era deținut de senior în deplină proprietate, putînd să-l lucreze el însuși sau să-l închirieze arendașilor. Munca la cîmp era prestată de șerbi ca trudă propriu-zisă sau corvezi, obligații numite în imperiu robot (cuvînt de origine slavă avînd sensul de "muncă" n.t.), sau de muncitori agricoli plătiți în natură sau în bani. Pămîntul urbarial, în schimb, era atribuit țăranului în propriul lui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în controlul exercitat de aceasta asupra comitatelor. Nobilii croați se confruntau cu o situație dificilă. Ei erau atît împotriva dominației Vienei cît și a celei a dietei ungare, dar doreau să-și păstreze intacte privilegiile feudale asupra domeniilor și a șerbilor lor. Biserica catolică deținea și ea o poziție puternică în Croația, o situație care avea să aibă o influență decisivă asupra relațiilor cu sîrbii. Conducerea Croației Civile avea în frunte un ban, adică un guvernator, care era numit de coroană
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea aceleași pretenții ca și Croația. Majoritatea locuitorilor din Croația și Slavonia erau firește țărani care aveau aceleași probleme ca și cei de aceeași stare cu ei din alte părți ale regatului maghiar. Cu toate că situația de pe moșii diferea foarte mult, șerbul sau arendașul erau în general supuși acelorași obligații pe care le-am prezentat cînd am analizat alte regiuni. Ei plăteau dări sau prestau corvezi pentru stăpînul domeniului respectiv, plus taxele cuvenite statului și bisericii. Pentru dreptul de folosire a unui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a fost reglementarea din 1756, cunoscută sub numele de urbarium, care a fost aplicată în Slavonia în 1762. Prevederile ei oferă o excelentă imagine a condițiilor în care trudea țăranul, care au fost descrise după cum urmează: Obligațiile de bază ale șerbilor din Slavonia constau în plata unei taxe de trei florini și prestarea a 24 de zile de corvoadă cu o pereche de animale de povară sau 48 de zile de corvoadă manuală pentru fiecare gospodărie. Corvoada cu o pereche de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
puteau fi plătite în anumite împrejurări în bani, la un curs standard de 20 de creițari pentru prima și de 10 creițari pentru cea din urmă pe zi. Dacă stăpînul domeniului avea nevoie de mai multă muncă, el îi plătea șerbului un salariu fix (24 și, respectiv, 12 creițari pe zi)... Muncitorii agricoli fără pămînt, dar care aveau o casă, plăteau un impozit de un florin pe an și efectuau 12 zile de corvoadă manuală.2 O gospodărie, adică un lot
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
reglementări, seniorii își rezervau drepturi importante, cum erau cel de a vîna și pescui și cel de a deține cîrciumi și măcelării pe tot cuprinsul domeniului. Ei erau răspunzători de forțele polițienești și de împărțirea dreptății și își puteau pedepsi șerbii "condamnîndu-i la diverse amenzi, bătăi, punere în lanțuri și uneori chiar la pedeapsa capitală."3 Țăranul era de asemenea nevoit să presteze munci la lucrările publice și să plătească taxe bisericii și statului. Prevederile referitoare la obligațiile pentru folosirea pămîntului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ridica la 52 de zile pe an cu o pereche de animale de povară sau 104 zile de muncă manuală pentru fiecare gospodărie, din care 45 de zile și jumătate trebuiau prestate efectiv, iar restul putea fi plătit în bani. Șerbii cu gospodării mici trebuiau să efectueze, proporțional, mai puține corvezi. Taxa în bani din Croația era de doar un florin de fiecare gospodărie, dar șerbii croați, spre deosebire de cei sloveni, trebuiau să-i dea seniorului o taxă în produse a noua
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un florin de fiecare gospodărie, dar șerbii croați, spre deosebire de cei sloveni, trebuiau să-i dea seniorului o taxă în produse a noua parte din recoltă, din vin și din vite. Exista o taxă specială pe case. Dacă stăpînul domeniului și șerbul erau de acord, atît corvoada cît și taxa în produse puteau fi plătite în bani. Mai mult, șerbii erau obligați să-i dea seniorului o pereche de claponi, o pereche de pui, o duzină de ouă și o anumită cantitate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în produse a noua parte din recoltă, din vin și din vite. Exista o taxă specială pe case. Dacă stăpînul domeniului și șerbul erau de acord, atît corvoada cît și taxa în produse puteau fi plătite în bani. Mai mult, șerbii erau obligați să-i dea seniorului o pereche de claponi, o pereche de pui, o duzină de ouă și o anumită cantitate de unt pe an de fiecare gospodărie. Ei aveau totodată obligația să presteze servicii de transport în folosul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de claponi, o pereche de pui, o duzină de ouă și o anumită cantitate de unt pe an de fiecare gospodărie. Ei aveau totodată obligația să presteze servicii de transport în folosul moșierului."4 Harta 14. Frontiera Militară habsburgică Atît șerbii fără familie din Slavonia cît și cei din Croația își puteau părăsi lotul dacă își îndeplineau îndatoririle și dacă era de acord stăpînul domeniului. Reformele lui Joseph al II-lea, inclusiv emanciparea iobagilor din 1785 și încercările eșuate de a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pentru organizarea graniței. Grănicerul nu era plătit cu un salariu, fiind întreținut de familia lui. Pentru coloniști, condițiile erau net superioare celor din provinciile învecinate, unde, în general, țăranii voiau și ei să se stabilească pe graniță. Soldatul nu era șerb; el era om liber trăind într-o comunitate ce se administra singură și era mîndru de statutul lui. Cu toate acestea, sistemul de organizare a frontierei a dus la apariția unor probleme specifice. Principalul motiv de fricțiune era conflictul permanent
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de 6,7 % prin 1867. Majoritatea țăranilor, 73,2%, erau iobagi, doar 20,5% fiind țărani liberi. Din rîndul restului populației, un mare procentaj îl formau așa-numiții zilieri.7 Ca și alții asemeni lor din alte părți ale imperiului, șerbii erau supuși unor impozite mari de către stat, biserică și de stăpînii domeniilor. Pe lîngă aceasta, ortodocșii erau obligați să-și aducă contribuția la bugetul unor instituții religioase din care nu făceau parte. Ca și în alte părți, corvezile provocau multe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pentru reglementarea statutului celei mai mari părți a populației. Statutul țăranului constituise o problemă majoră în timpul revoluției de la 1848 pe teritoriul monarhiei habsburgice; în deceniul al șaptelea, Rusia vecină a trecut printr-o perioadă de reforme radicale în agricultură. Aici, șerbii au fost eliberați și au primit pămînt. Țăranul român nu era șerb, adică nu era legal legat de moșia pe care muncea, dar era obligat să presteze corvezile și să plătească pentru dreptul de folosire a pămîntului. Trebuiau introduse unele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o problemă majoră în timpul revoluției de la 1848 pe teritoriul monarhiei habsburgice; în deceniul al șaptelea, Rusia vecină a trecut printr-o perioadă de reforme radicale în agricultură. Aici, șerbii au fost eliberați și au primit pămînt. Țăranul român nu era șerb, adică nu era legal legat de moșia pe care muncea, dar era obligat să presteze corvezile și să plătească pentru dreptul de folosire a pămîntului. Trebuiau introduse unele modificări clare în domeniul relațiilor dintre țăran și moșier. Astfel de măsuri
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Tarcia Flore Tarcia Iuon Cânduletz Bucur Udriște Comșa Gravul Popa Bucur Barb Pandre Moisin Coțofan Mistodie Udriște Iuon Novac Coman Grosul Cânde Coțofan Iuon Grosul Opre Grosul Coman Grosul Radul Blende Alde Blende Popa Halmach Stanciul Cozma Coman Budar Streza Șerb Alde Getza Iuon Getza Iuon Tritzul Văduve de iobagi: Bucura Mutsoie Sora Bretoie Maria Pădurana Neacșa Boberoie Floare Coțofana Stanca Coțofana Stanca Cânduletz Neda Seraca Iuona Secăcioaie Ziler: Opre Maior La Sreza-Cârțișoara nu regăsim în lista de recensământ din acea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]