419 matches
-
dos. 26/1893, 12 file. Nord und Süd, vol. CXV, 1905, pp. 352-382; Românul, Arad, an. II, nr. 13, 17/30 ianuarie 1912, p. 9 și altele. Alexandru Tzigara-Samurcaș, Memorii, vol. I (1872-1910), ediție îngrijită de Ioan Șerb și Florica Șerb, București, 1991, p. 72. Renate Grebing, Mite Kremnitz. Eine Vermittlerin der rumänischen Kultur in Deutschland, Frankfurt am Main / Berlin, 1976, pp. 13-14, 188, 201. Maria, Regina României, Povestea vieții mele, vol. II, traducere de Mărgărita Miller-Verghy, Editura Moldova, Iași, 1991
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
distinge rămășițele unei clasificări romane deosebind categoriile profesionale, clasele juridice, condițiile sociale. "Astfel, episcopul Ratherius din Verona, în secolul al X-lea, citează nouăsprezece categorii: civilii, militarii, artizanii, medicii, negustorii, avocații, judecătorii, martorii, procuratorii, patronii, mercenarii, consilierii, seniorii, sclavii (sau șerbii), magistrii, elevii, bogații, cei de stare mijlocie, cerșetorii. Regăsești de bine de rău în această listă specializarea categoriilor profesionale și sociale caracteristice societății romane, și care supraviețuiseră poate în oarecare măsură în Italia de nord" (Le Goff, 1970, p. 343
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
perioada imediat „post-revoluționar...”; și, mai cu seam..., cei care nu erau în funcții publice, deci erau feriți de antipatia automat... generat... de orice elit... în rândul „maselor largi, populare”, erau ascultați. Dintre ei, doi ar fi trebuit ascultați serios: Ilie Șerb...nescu și Daniel D...ianu. Nu știu exact cât au fost ei ascultați de cine se cuvenea în fulgurantele lor cariere ministeriale; p...rerea ambilor, comunicat... f...r... echivoc de fiecare dintre ei, este c... nu li s-au dat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
economia noastr.... Cel de-al doilea, deși a circulat și a publicat mult în str...în...țațe, a g...sit r...gazul și energia pentru a se angaja și în publicistic.... Mi-am exprimat în mod repetat admirația pentru Ilie Șerb...nescu. M... bucur c... pot s... fac același lucru și pentru Daniel D...ianu. Lecția lor e vrednic... de urmat: angajamentul civic al intelectualului public - și al „expertului public”, pentru a propune o categorie similar... - implic... și efortul de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
d...cini nu numai in idei și cercet...ri comune, dar și într-o atitudine pe care o împ...rt...șeam. Ce se discută în cerc foarte restrâns la Institut era continuat afar..., în întâlniri cu un alt amic, Ilie Șerb...nescu. Discutăm și cu Aurelian Dochia, cu Costea Munteanu sau cu Alexandru Olteanu (care tr...ieste acum la Londra) în laboratorul profesorului Buium Cotigaru la ASE sau în cel al regretatului profesor Constantin Pintilie. De Vasile Pilat m-a legat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
condițiile în care se prevede o reducere a CAS-ului la 47,5% în 2006. Evaziunea nu se combate cu noi taxe. A doua observație privind fiscalitatea se refer... la faptul c... generalizarea cotei unice nu este de dorit. Ilie Șerb...nescu remarcă just c..., dac... ar fi așa, ar trebui s... se diminueze mult cota contribuțiilor la sistemul de pensii sau s... creasc... cea pentru s...n...țațe. Din câte cunosc, nu exist... nici o economie care s... funcționeze potrivit unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
o rugase prea plecat, cu toată smerenia de care era În stare, să primească o răcliță cu o așchie din Crucea Mântuitorului, pe care o cumpărase de la un cru ciat sărăcit, plătind pentru ea dările pe care le Încasase de la șerbii lui vreme de un an. Dar totul era În zadar. Aversiunea copilei creștea cu aceeași intensitate cu care sporea pasiunea lui. Cu o ex presie Împietrită, Adelheid Îl rugă să-i dea pace. Aroganța ei Îl Înfurie peste măsură. și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
călduroase... Poate totuși se găsea acolo vreun călugăr care să vrea s-o ajute? Adelheid petrecu toată ziua privind pe fereastră și sperând Într-o minune. Dar locurile erau pustii. Departe jos, În vale, se vedeau câteva cocioabe mizerabile. Erau șerbii amărâți ai lui Adalbrecht, care-și trăiau zilele chinuite aștep tând În fiecare zi să-și sfârșească traiul nefericit, fie sub spada, fie În jugul stăpânului lor. Cruzimea și neomenia lui deveniseră proverbiale chiar În acele timpuri când faptele sângeroase
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Îndepărtezi de la tine. Nu te Încrede În el! — Eglord? Nu se poate! răspunse mirat ducele. E adevărat, copil de cor nu e, mi-au ajuns și mie la ureche unele și altele... E crud și desfrânat. Dar ce vrei, sunt șerbii lui, nimeni nu-l poate Împiedica să-și ia femeile care-i plac de pe moșia lui... Așa a fost și așa va fi Întotdeauna. Totuși până la trădare e cale lungă. Nu uita, e o spadă cum puține sunt... și-l
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
tre cută tot ținutul, călare sau pe jos, cum a putut fiecare, și și-au Întrebat toți ortacii. Din nenorocire se mai Întâmplă ceva ciudat. Adineauri s-a Întors unul din oamenii mei tocmai de dincolo de Rin. Fratele lui e șerb pe domeniul de vânătoare care i-a aparținut Înainte starețului Otto, nu departe de Molsheim. A văzut acolo o mulțime de cavaleri cu puzderie de slujitori, toți pregătiți de bătălie. și vin alții tot mereu de câteva zile Încoace, ca și cum
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Înălțimea Voastră! — N-a fost nimeni care să vrea să ne aștepte pe noi? — Nu, doar că sunt destui curioși care vor să știe tot ce se Întâmplă! Hildebrand asculta cu mirare. Ce avea ducele de Îm părțit cu un șerb nenorocit, de-și pierdea vremea cu el? Ce-l interesa dacă fostului plutaș i se făcuseră slujbele de pomenire? Pricepuse numai că Bertold și vânătorii lui trecuseră de dimineață pe acolo... În rest... Lui nu-i plăceau podarii care pălăvrăgeau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
la fel de câinoasă și fără inimă ca și el. Toți oamenii din această vale Își amintesc cu groază de fărădelegile ei, ca atunci când a pus să-i pardosească drumul până la biserică cu pâini, ca să nu-și murdărească picioarele. și asta În timp ce șerbii ei mureau de foame... Am auzit și eu despre povestea asta, spuse Conrad nerăbdător. Povestește mai departe.. — Da, pe dată. Mathilde a poruncit să se sape un tunel foarte lung pe sub pământ, de la castel până În apropiere de mânăstirea noastră. Blestemata
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
VIAȚA NOUĂ, publicație apărută la București, lunar, în martie și în aprilie 1992, revendicându-se că serie nouă a revistei „Vieața nouă”, editata între 1905 și 1925 sub conducerea lui Ovid Densusianu. Director: Ioan Șerb; colegiul de redacție: Mircea Anghelescu, Marin Bucur, Ștefan Aug. Doinaș, Marcel Duță (redactor-șef), Dan Grigorescu. Sunt prezenți cu versuri Ștefan Aug. Doinaș, Petru Rezuș ș.a., cu articole Mircea Anghelescu (Un romanicer „american” al satului ardelean: Petre Neagoe), Petru Rezuș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290529_a_291858]
-
îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970; Simion Florea Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dimitriu și Petre Froicu, București, 1991; Nuvele și amintiri, îngr. și pref. Paul Leu, Suceva, 1994; Trilogia vieții, I-III, îngr. Teofil Teaha, Ion Șerb și I. Ilișiu, București, 1995; Botanica populară, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
ajuns acasă, unde i-am găsit pe Sorana G., Ș. Cioc. , Ieronim Șerbu; pe urmă au sosit: Bondi, Aderca, Camil, George Silviu., Ludovic Dauș, Ioana Postelnicu, Sanda Movilă; rezultatul îl știi deja. Discuțiile s-au desfășurat întâi sub președinția lui Șerb. Cioculescu, apoi sub cea a lui Aderca. G. Silviu a propus același juriu pe care îl hotărâserăm noi. A fost ales în comitetul director. Admirabilă atitudinea Soranei, care a rămas, împreună cu Șerb. C., până la 8 fără un sfert. Dintr-o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Discuțiile s-au desfășurat întâi sub președinția lui Șerb. Cioculescu, apoi sub cea a lui Aderca. G. Silviu a propus același juriu pe care îl hotărâserăm noi. A fost ales în comitetul director. Admirabilă atitudinea Soranei, care a rămas, împreună cu Șerb. C., până la 8 fără un sfert. Dintr-o clipă în alta aștept să vină Shaga, cu niște lucruri pentru Șucuran, și... doamna Georgescu, care, fără să-mi fi făcut probă, a promis că-mi aduce mantoul la ora 9 seara
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ceva de care noi, azi, În turbionul vieții „moderne, americanizate”, nici nu mai suntem deplin conștienți, lucizi: acea zestre a unui inconștient colectiv care ne ține „legați de pământ”, da, dar altfel decât Îi lega de pământ Mihai Viteazul pe șerbii vremii sale: e vorba aici de un „pământ simbolic”, de rădăcinile afunde ale ființei noastre anistorice, cea pe care o mai Întâlnim, poate, În visele noastre pe care nu mai reușim să le Înțelegem prea bine sau În unele poeme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fost Întotdeauna liber; ba, dacă privim „adânc” În istorie, din cei vreo trei mii de ani de istorie cunoscută europeană, vreo două treimi, diversele state, imperii și populații ale continentului nostru au trăit În forme sociale care acceptau starea de șerb sau de sclav ca pe o Împărțire firească a societății. Întreg imperiul roman - una din formele de organizare cele mai eficiente și mai spectaculoase ale Europei - a durat vreo mie de ani și forța lui a fost și aceea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
succesive franceze citate mai sus arată cît a fost de dificilă instaurarea acelui ésprit républicain de care orice Francez este astăzi În primul rînd mândru, printre popoarele europene. Nu vreau să spun altceva decât că „fantoma libertății” la care noi, șerbii unui sistem ce semăna mai mult cu un lagăr de concentrare, am visat vreo jumătate de secol, atunci când ea a apărut, nu și-a pierdut, ca să zic așa, În nici un fel caracterul ei „fantomatic”! Criza de care s-a vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
diferite! -, apărându-se și căutând libertatea persoanei și a ideilor În altă parte. Când eram foarte tânăr, abrupt cum eram și lipsit de tact, râdeam de acest tip „de revoltă” pe care o numeam „fuga de pe moșie”, apropo de băjenirea șerbilor sub Mihai Vodă Viteazul care Îi legase Încă o dată de pământ pe bieții țărani. - Iată, spuneam eu, singura noastră revoltă În istorie! E adevărat, o spun și azi, expatrierea, „fuga”, exilarea este o formă de refuz, de negație, de revoltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Tarcia Flore Tarcia Iuon Cânduletz Bucur Udriște Comșa Gravul Popa Bucur Barb Pandre Moisin Coțofan Mistodie Udriște Iuon Novac Coman Grosul Cânde Coțofan Iuon Grosul Opre Grosul Coman Grosul Radul Blende Alde Blende Popa Halmach Stanciul Cozma Coman Budar Streza Șerb Alde Getza Iuon Getza Iuon Tritzul Văduve de iobagi: Bucura Mutsoie Sora Bretoie Maria Pădurana Neacșa Boberoie Floare Coțofana Stanca Coțofana Stanca Cânduletz Neda Seraca Iuona Secăcioaie Ziler: Opre Maior La Sreza-Cârțișoara nu regăsim în lista de recensământ din acea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să fie de mult dispăruți dacă Dumnezeu nu avea grijă de ei și numai El a îndemnat oameni cu inimă mare să ajungă la ei și să-i ajute, apoi să le predice Evanghelia: Dr. Moffat, Livingstone, Sorin Neacșu, Dan Șerb, Sebastian Țîrțîrău și alți voluntari cu nume nu prea sonore, dar care au mers să-i ajute pe acești oameni uitați de lume. În cartea Educație, la pagina 270, Ellen G. White spune: “În loc să se insiste asupra faptelor de vitejie
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
17 ianuarie 2008, cu ocazia împlinirii a 16 ani de la inaugurarea locașului vechi de închinare, am primit vizita fratelui David Gates, și, așa cum îmi amintesc, au fost prezenți cu acea ocazie peste patru sute de persoane. Ne-au mai vizitat: Dan Șerb, Sebastian Țîrțîrău, Sorin Neacșu, Lucian Cristescu, Jose RojasResponsabil cu voluntarii din cadrul Conferinței Generale. Dânsul a fost invitat la Adunarea Generală A.S.I. România și l-am invitat duminică seara și la noi în comunitate. Și mulți alții... pe care îi
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Teama de o administrație necunoscută și de un destin imprevizibil, pune stăpânire pe sufletele oamenilor. Mulți țărani au început să emigreze peste Prut, deoarece circula zvonul că își vor pierde statutul de țărani liberi. În guberniile Rusiei, țăranii erau încă șerbi (legați de pământ), unde abolirea iobăgiei s-a produs după anul 1861. După anexarea Basarabiei, țarul Alexandru I al Rusiei a înțeles să confere pentru început unele privilegii locuitorilor basarabeni. Toate aceste înlesniri au avut în vedere îmbunătățirea traiului locuitorilor
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
crea. În același timp, nu poate fi neglijată implicația thanatică a leagănului și a acoperirii cu flori, dovedită de cântecele funebre în care apar aceste imagini: „...Scoală, Nicolaie, scoală,/ Scoal dje iăș afară,/ Uită- tse sine vine?/ Că vine un șerb mare/ În coarne se avea?/ Leagăn dje mătasă,/ Să tse scoată afar djun casă” (Gorj), „Ca să-ț fasi casă d’e măr/ Cu crusuliță d’e păr/ Crusulița o putrăzî/ Flori dalbe t’-or cutrupi” (Hațeg - Hunedoara). Albul reprezintă culoarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]