3,279 matches
-
încă mai suportă indiferența și oprobriul unora care nu l-au citit sau recitit. Revelatoare sunt și cele două epistole, ce se publică acum întâia oară, trimise soției sale, Aglaia Crainic, medic, cu studii strălucite la Viena, în care poetul Șesurilor natale evocă oameni și fapte ce se cuvin a fi reținute. Impresionează capacitatea de a nara și a portretiza a lui Nichifor Crainic, căruia nu-i scăpa nici un amănunt în ceea ce privește relatarea unor întâmplări ce au devenit, ulterior, istorie literară. * Sighișoara
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
La sfârșitul discursului, Băsescu a întrebat unde este soția sa: " Stai că mi-am pierdut soția, până și pe scenă o pierd", aceasta urcând pe scenă și salutând oamenii. Festivalul "Sus pe muntele din Jina" se desfășoară, conform obiceiului, pe Șesul Jinarilor, în județul Sibiu. Sărbătoarea, ajunsă la cea de-a 43 de ediție a început sâmbătă și își propune să păstreze și să valorifice tradițiile și obiceiurile oamenilor de la munte, dar și a cântecelor și jocurilor populare din zonă.
Băsescu, cu clop, la sărbătoarea ciobanilor din Jina by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36154_a_37479]
-
discut cu radioul, că în curte n-am cu cine. Poate mai povestesc cu porcu din coteț. Când ies la drum, mai am în Desiștea șase ca mine. Ăilalți îs la odihnă în cimitirul din Deal ori la ăla din Șes. Domiciliul meu îi la numărul 292 și acolo stau. Îmi zice Perhaiță Dumitru. Când nu vorbesc cu porcu, stau de vorbă cu mine. Dacă mar vedea cineva, ar zice că-s bolund că vorbesc singur. Da nu-i așa. Și
„La noi în Desiștea…“ by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3632_a_4957]
-
Dumitru Hurubă Trebuie să spunem și să ne-o repetăm tot timpul: suntem urmașii unui popor viteaz, care s-a călit atât în luptele din munți, cât și în cele de la șes. Acest fapt este ilustrat zi de zi, atât prin jurnalele de știri, cât și prin reportaje, documentare, sau transmisiuni directe la posturile de televiziune. Sigur că nu mai suntem pe vremea stindardelor cu cap de lup, a săgeților, a luptei
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
amenințare (e o vînătoare acolo, cu microfoane și urmăriri, din care dragostea, cu trădările ei, e partea cea mai neînsemnată...), din iluzie în iluzie. În final, o stabilitate de peneplenă, de cîmpie care rămîne după ce totul a fost erodat. Un șes pustiu, prin care aleargă, incredibil, amenințat să fie, din clipă-n clipă, luat în bot de locomotivă, un cal. Experiențe nefirești, legături chircite, ca, bunăoară, dorința mamei, moartă în închisoare, de-a-și lăsa fiul în grija fostei colege de celulă
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
care cântând din frunză, care din fluier, teferi, doinind și horind, după ce mai și nuntiseră, mai nășiseră și asistaseră la nașteri și botezuri. Mândre Rodici părăseau codrul cu prunci în brațe (termen vetust: cu bebeluși!), care vedeau pentru întâia oară șesul, colbul, gârla. În pădure susurau izvoare cu cea mai cristalină apă de băut, sclipeau strălimpezi ochiuri de iezer, chemătoare la scaldă, se coceau smeure, mure, afine, covoare de ciuperci comestibile se propuneau consumatorilor - ca să nu mai vorbim de vânat, de
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
le ascultă. Nu le vedem, sunt nevăzute, dar sunt prezente acolo și au un incredibil conținut magic. - Dați-mi un exemplu, zise atunci Eliad Bărbulescu. - Am ajuns să stabilim cu precizie că formula Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri/ și niciodată n-or să vie iară are un efect anestezic asupra a 80% dintre pacienți. (...) Invers, o formulă care are un efect iritant asupra a 90% dintre subiecți este următoarea: Să nu dea Dumnezeu cel sfânt/ Să vrem noi
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
mai blând, prietene, cu viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău de luptă. ai învins și încă vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
chiamă fiara. Feri-m-ar Domnul! POETUL Doamne, cum de-l mai înduri! De ore în patru labe, Cică printre crăpături I-au scăpat niște silabe. ALT POET Când timpul doare ca halca ruptă din vite, și zarea urlă pe șesuri cât strechea de iapă, El, bucați sub copita disperărilor, scapă într-un cer de vorbe cu stele potrivite. P O E Z I I Ca orice român plecat de acasă și stabilit pe alte meleaguri, am făcut și eu anul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
codrul moșiei Grumăzești, prin care am trecut cu trăsura venind de la Piatra și care mi-a plăcut mult; înspre apus, Ceahlăul în fund, iar mai încoace, Bălțăteștii, Văratecul, dealurile Agapiei și Valea Ozanei; înspre miazănoapte Cetatea Neamțului, T[ârgu]-Neamț, șesul dinspre Fălticeni; înspre răsărit dealurile și șesul apei Moldova. În punctul acesta îmi va fi închinăciunea și înălțarea în fiecare dimineață. Satul Grumăzești e așezat într-o groapă între dealuri acoperite cu sămănături. Casele-s curățele și gospodăroase și-ți
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
cu trăsura venind de la Piatra și care mi-a plăcut mult; înspre apus, Ceahlăul în fund, iar mai încoace, Bălțăteștii, Văratecul, dealurile Agapiei și Valea Ozanei; înspre miazănoapte Cetatea Neamțului, T[ârgu]-Neamț, șesul dinspre Fălticeni; înspre răsărit dealurile și șesul apei Moldova. În punctul acesta îmi va fi închinăciunea și înălțarea în fiecare dimineață. Satul Grumăzești e așezat într-o groapă între dealuri acoperite cu sămănături. Casele-s curățele și gospodăroase și-ți fac o bună impresie. Curtea e așezată
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
anti-germane. Ba mai mult, se insinua că întreg volumul fusese scris la comanda Securității. Se încerca astfel izolarea ei, în ambele sensuri. După 30 de ani, Niederungen este în sfârșit tradus. În legătură cu titlul existau trei opțiuni, afară de varianta finală: Depresiuni, Șesuri și Ținuturile de jos. Toate insistă asupra imaginarului unui spațiu geografic din Banatul șvăbesc, unde un sat vechi și izolat (Nitzkydorful, fără îndoială), este „un loc de timp” simbolic. Despre Ținuturile joase s-a spus că prezintă o scriitoare mereu
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
vor găsi numai pe cruci, un nume.... IX. E ȚARA MEA!, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016. În țara-n care codrii plâng ades Și Dunărea îmbrățișează marea, Se lasă munții către deal, la șes Unde chindia-ți taie răsuflarea. În țara-n care toate sunt pe dos, De unde, nu mai pleacă sărăcia, Vibrează-n suflet viersul cel duios Și e prezentă încă, omenia. E țara mea, cu bune și cu rele E țara nimănui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
în oglindă și ne-am văzut privirile cum deschid ferestrele tristeții pentru a uita de fericire?! Este de o mie de ori mai demn în a te încrede infinitului decât în ondulațiile unui cuvânt care îți trimit pașii pe un șes întins devenit Verdele vulnerabil. Dar nu există șes fără albii și începi să izvorăști anxietate după anxietate și să fii purtat în formă de șarpe, chinuit să te pricepi unde poți să ajungi să te împiedici de ochii unui înger
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
deschid ferestrele tristeții pentru a uita de fericire?! Este de o mie de ori mai demn în a te încrede infinitului decât în ondulațiile unui cuvânt care îți trimit pașii pe un șes întins devenit Verdele vulnerabil. Dar nu există șes fără albii și începi să izvorăști anxietate după anxietate și să fii purtat în formă de șarpe, chinuit să te pricepi unde poți să ajungi să te împiedici de ochii unui înger și nu de sprâncenele unui călău. Înger sau
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER Meseria de potcovar bănățean își trăiește traiul din urmă, la Giarmata-Vii Constantin Seculin este unicul „covaci“ de nădejde pentru 20 de localități din șesul unuia dintre cele mai mari județe ale țării Tânărul de numai 30 de ani a îmbrățișat de la fragedă vârstă o îndeletnicire care avea să-i aducă o mulțime de satisfacții. A învățat meseria de fierar-potcovar de la un profesionist pursânge, pe
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
Poduri Timișoara, ne-a informat că autorizația se poate achiziționa atât de la sediul direcției, strada Coriolan Băran (fostă Giurgiu) din Timișoara, telefon 309 639, cât și de la S.D.N. Arad (strada Ardealului nr. 39/A), telefon 276 121; S.D.N. Caransebeș (strada Șesul Nou nr. 12/A), telefon 516369; S.D.N. Deva (strada Rândunicii nr. 3/A), telefon 213327; S.D.N. Orșova (strada Gării nr. 9), telefon 361 451. Reamintim că echipaje mixte constituite din reprezentanți ai D.R.D.P. și ai Poliției rutiere din județele arondate
Agenda2005-40-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284260_a_285589]
-
de muncă? ”, „Perfecționarea și reorientarea profesională”. Atelierele vor fi susținute de specialiști și se vor derula la sediul C.C. „Banat-Ja” din Arad, str. T. Vladimirescu nr. 17-19. M. D. MITROI Reluarea pescuitului sportiv l În apele naturale, colinare și de șes După o perioadă de două luni în care peștii s-au reprodus, vineri, 10 iunie, o dată cu răsăritul soarelui, s-a reluat pescuitul recreativ/sportiv pe toate apele din România. Așa cum ne-a informat dl dr. ing. Dorel Lazu, directorul Asociației
Agenda2005-24-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283805_a_285134]
-
s-au reprodus, vineri, 10 iunie, o dată cu răsăritul soarelui, s-a reluat pescuitul recreativ/sportiv pe toate apele din România. Așa cum ne-a informat dl dr. ing. Dorel Lazu, directorul Asociației Pescarilor Sportivi Timișoara, pe apele naturale, colinare și de șes din județul Timiș pot pescui membrii asociațiilor autorizate de Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol care au carnetul de membru vizat pe anul 2005 și au achitat taxa anuală pentru care primesc permisul nominal de pescuit valabil pe 2005
Agenda2005-24-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283805_a_285134]
-
Pescarilor Sportivi Timișoara și ai Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Timiș sunt invitați să se prezinte la sediul de pe strada Béla Bartók (fostă Tușnad) nr. 17, în vederea ridicării permiselor individuale de pescuit pentru apele naturale, colinare și de șes. Programul este de luni până vineri între orele 8-16. Pentru permis (care se eliberează pe baza carnetului de membru și a vechiului permis aflat în folosință) nu se achită nici o taxă. ( M. H.) Tehnică radiantă În această săptămână au început
Agenda2005-27-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283906_a_285235]
-
urmând a se disputa „Cupa lacurilor timișene” la pescuit sportiv. Se vor întrece, începând cu ora 9,00, toți pescarii care posedă, în conformitate cu Legea nr. 192/2001, permis individual de pescuit pentru anul 2005 pentru apele naturale, colinare și de șes din România, adică, așa cum precizează dl Dorel Lazu, directorul Asociației Pescarilor Sportivi Timișoara, doar membrii A.P.S. și ai A.J.V.P.S. Timiș. Cei care doresc să se înscrie în competiția celor mai dibaci la undit o vor putea face la
Agenda2005-30-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283985_a_285314]
-
ei naturale, precum și emanațiile molipsitoare care se ridicau din atâtea ape împuțite și pline de putregaiuri au făcut din Banat cel mai trist loc de ședere“. Așadar, la fiecare ploaie mai mare, apele din Munții Banatului se repezeau furioase peste șes. Pe vremea aceea nu existau diguri și canale colectoare și nici unguri, germani, austrieci și chiar finlandezi care să aducă motopompe, astfel că surplusul de apă se elimina numai și numai prin evaporarea naturală. Iar dacă avem în vedere că
Agenda2005-23-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283783_a_285112]
-
urbanistic tradițional, clădirile urmând să fie construite (pe cât va fi posibil) pe vechiul amplasament. Se vor respecta: regimul de aliniere tradițional și prevederile Codului Civil. De exemplu, locuințele de două camere respectă specificul caselor simple, pe parter, din zona de șes a Banatului; de aceea, conformația planului este dreptunghiulară (7,25 m x 10,25 m), accesul în casă se face pe o prispă alungită, protejată de acoperiș (învelitoare de țiglă ceramică profilată/solz); din spațiul tindei/holului se va putea
Agenda2005-24-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283791_a_285120]
-
Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului TURCOAZ În întuneric, geamurile-s stinse Și luna stă închisă-ntre zăbrele, Săracă este noaptea fără stele, Iar frunzele din ramuri sunt desprinse. Doar brumele se-nșiră în mărgele, Pe șesurile arse, necuprinse, Iar ploile-n tristețe sunt prelinse, Peste păduri și-n parcurile mele. Sunt pași pierduți pe-aleea fără raze, Prin bezna grea, ca un cazan cu smoală, Noi, între agonie și extaze, Ne pomenim că viața este goală
TURCOAZ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384897_a_386226]
-
ruginiu chircite. Din vremi trecute, ancestrale, În rece somn sunt adormite, Dar fi-vor iar îmbobocite, Urzind gingaș, din mii petale, Sub pas ușor, covorul moale Rondelul toamnei În nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura ca de sărbătoare, Din largul șes spre culmi amețitoare Urcând în dulce vals șopotitor. Tu, frunzei, dai aspect seducător Prin noi nuanțe zilnic schimbătoare Și-n nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura ca de sărbătoare. Timid, în vântu-ți cald izvorâtor, Se pleacă frunză și se pierde
A VENIT TOAMNA... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384388_a_385717]