3,255 matches
-
a-mi dovedi că nu dă nici doi bani pe socoteala mea de acasă și pe ideile mele preconcepute, destinul șugubăț mi-a dat o lecție și, fără a mai aștepta zadarnic ca Mohamedul din mine să se mute la șes, mi-a trimis pur și simplu munții în întâmpinare, așezându-i lângă Marea Mediterană. Astăzi, după aproape două decenii de locuire pe frumoasa Costa Blanca, nu pot să nu mă minunez de armonia ... VI. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - VÂN(Z)ARE DE
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
des fouilles archéologiques ont fait le sujet d’un rapport publié en 1968 dans la revue spécialisé Carpica. Le site se trouve à la limite entre leș Collines de Tutova et le Plăteau Bârlad, să place en étant appellé par șes habitants “Dămăcușa”. L’inventaire archéologique y découvert appartient à plusieures époques historiques mais leș plus importans objets proviennent de l’habitation gétique... Leș deux maisons gétiques découvertes à Glăvănești appartiennent au type demienfouié en n’y étant pas surprises leș
DĂMĂCUȘA. UN HABITAT GÉTIQUE DANS LE BASSIN ZELETIN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1477127999.html [Corola-blog/BlogPost/354942_a_356271]
-
12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe data de 19 august 2011, s-au împlinit 130 de ani de la nașterea marelui compopzitor român , George Enescu. S-a năcut la data de 19august 1881, acolo sus în Nordul Moldovei, cu multe șesuri și coline de păduri pirdute între lanurile de orz sau de porumb; păduri de mesteceni sau sălcii plângătoare ... ținuturi care se află aproape de satul Liveni, între Vârlov și Carcalia George Enescu a fost al optulea copil al părinților săi, Maria
ENESCU,APOSTOLUL MUZICII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Enescu_apostolul_muzicii.html [Corola-blog/BlogPost/341205_a_342534]
-
de acelea ale dealurilor, dovadă imediata vecinătate a acestuia. Organizarea hotarnică a satului este legată de aceleași realități locale. Denumirile mai importante ale acestora sunt: Pe Râturi, Carașeu, Arini, Câmpul din Sus, Sub Vii, La Bălți, La Gloduri, Pitioaia, Braniște, Șesuri, Furnicar, Răchiți, Sighileti; toate exprimă particularități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii să înceapă sa își sape propriile fântani, existau așa-numitele fântâni obșesti, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna Satului, La Ciurgău
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
cuvântul Domnului către Zorobabel, și sună astfel: ,, Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, zice Domnul oștirilor! Cine ești tu, munte mare, înaintea lui Zorobabel? Te vei preface într-un loc șes. El va pune piatra cea mai însemnată în vârful templului, în mijlocul strigătelor de: ,,Îndurare, îndurare cu ea!” Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ,,Mâinile lui Zorobabel au întemeiat casa aceasta, și tot mâinile lui o vor și isprăvi; și veți
MAI PRESUS DE PUTEREA UMANĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1469726085.html [Corola-blog/BlogPost/371115_a_372444]
-
propriile oi din turmă și le ducea în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului (Lupuli), Capu’ Pleșii (Pleșî), Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’, Dealului (Deal’lui), Șesuri (Șăsuri), Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina (Mânjâna), Dealu’ Sasului (Sasuli), Boboțea, Chicera, Măgura, Piscu’ Porcului (Porculi), Pleșcioara, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
imaginată complicata funcționare a actualelor societăți hiperindustrializate și atât de poluate: purificarea aerului, fixarea solului (prevenirea alunecărilor de teren), filtrarea apei cu acest ideal filtru constituit din rețeaua complicată a rădăcinilor. Nu în ultimul rând, pâlcurile (perdelele) de păduri de la șes au un rol esențial în procesul de menținere a umidității solului și aerului în perioadele de secetă, precum și în procesul de apărare nu doar a culturilor, ci și a localităților de vânturile puternice din toate anotimpurile, respectiv de furia zăpezilor
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_continua_ma_george_petrovai_1364595542.html [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
localnicii erau mult mai prietenoși ca la Paris. Toți se cunoașteau între ei și o dată câștigându-le simpatia, erai privit ca și unul de-al lor. Marea majoritate a locuitorilor de-aici dețineau proprietăți atât la munte cât și la șes și le valorificau pe fiecare cum puteau mai bine. Se ocupau cu tăiatul lemnelor, munceau mult dar știau să se și relaxeze atunci când era nevoie, și, slavă Domnului, aveau la îndemână atâtea mijloace s-o facă! Saint Gervais - o oază
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcerea_la_saint_gervais_capitolul_xxii_.html [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
spre viață muguri,tot timpul în exces . O dulce primăvară e-n al meu suflet iară și bucuria intră în sufletul meu des, iar a mea mândră stâncă stă cu trufie încă în mijlocul speranței, ce nu-i nici ea un șes, în vreme ce risipa care-mi alintă clipa, că n-am să-mi plec genunchii îmi dă de înțeles ! de Anatol Covali Referință Bibliografică: Din miezul iernii / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2035, Anul VI, 27 iulie 2016. Drepturi
DIN MIEZUL IERNII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1469642048.html [Corola-blog/BlogPost/368383_a_369712]
-
modernizați - azi - pe americănește și pe muscălește) - tot sângele - viața și o parte din moarte: dar de pe urma jertfei - nu s-a mai trezit vie decât vița-de-vie - îndoită cu lacrimi - de curată soră și luminată mamă... ...strujenii putrezesc în glugi pe șesuri - 'nainte de-a muri - murmură-eresuri... picură mir de bocet din văzduhuri se-alină răni în Crucea dintre duhuri... ...se așteaptă - în aceste câmpìi și pe buciumândele dealuri - a doua Înviere: poate că Hristosul acela de-atunci nu va mai purta
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1459551214.html [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
chagrin. Elle découvrit l' amour, tout d'un coup, totalement. Un faisceau de lumière l'inonda tout entière. Hélas, comme elle fut désenchantée, mon Dieu! Son frémissant amour , mignon , délicat, tout voilé de mystère, voulait qu' elle le délivre de șes démons, et la vidait de șa sève, tout doucement. Leș paroles de Blanche firent un malheur: son amour se brisa en mille éclats. Son univers s' éteignit. Comme Blanche, je découvris l' amour. De minuscules étoiles dansèrent au- dessus de
LIBELLULE/ שפירית-VERSION BILINGUE( FRANÇAIS-HÉBREU) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1460578368.html [Corola-blog/BlogPost/354032_a_355361]
-
Moliere, ci în strânsă legătură cu influență shakespeariana. Fernand Gregh, unul dintre comentatorii operei lui Hugo, ajunge să extindă această influență asupra întregii activități dramatice a scriitorului, scriind: “ Hugă ne peut ne pas avoir songe souvent a Shakespeare en ecrevant șes drames “.(Fernand Gregh, L`ouvre de Victor Hugo, Flammarion, Paris, 1933, p.389 ). După exemplul celebrului dramaturg englez Hugo a întruchipat în bufonii săi fie niște purtători ai propriului său mesaj, simboluri ale omeniei, fie niște critici ai moravurilor societății
FUNCŢIA BUFONULUI ÎN TEATRUL LUI VICTOR HUGO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Functia_bufonului_in_teatrul_lui_victor_hugo.html [Corola-blog/BlogPost/342540_a_343869]
-
Cu toate că aceștia cunosc bine planurile conspiratorilor, nu vor să intervină în favoarea Protectorului. O spune clar unul din cei patru, Giraff: Que sommes-nous pour Noll! Restons dans notre sphere. Îl nous prend, et pourrait meme nous mieux payer Non pour garder șes jour, mais pour leș egayer.( Victor Hugo, Cromwel, Nelson editeurs, Paris, 1936, p.259. ). Trick precizează și mă deslușit funcția bufonilor și a conducătorului: Îl regne: nous rions... Acești bufoni ai lui Cromwell au conștiința lucida a rolului pe care
FUNCŢIA BUFONULUI ÎN TEATRUL LUI VICTOR HUGO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Functia_bufonului_in_teatrul_lui_victor_hugo.html [Corola-blog/BlogPost/342540_a_343869]
-
dintr-un veac zbuciumat și întunecat. A bătut la ușa multor suflete, le-a vorbit ca un părinte, a vindecat răni adânci, a adus multă speranță și lumină, până când suferințele și anii i s-au adunat ca norii lungi pe șesuri. Părintele Cleopa Ilie a fost, după cum mărturisea, la un moment dat, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan - Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, „omul lui Dumnezeu printre oameni“, „trâmbița Duhului care mărturisește Adevărul celor care iubesc Adevărul, dar și celor care-L urăsc“. Glasul său
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1459143391.html [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
bate vântul pe Pământ. Tăticule, deschide-mi poartă O clipă doar, să ma-ncalzesc. Să fug din iadul pământesc. Am să te-ascult, te rog Deschide-mi poartă! Père, ouvre-moi la porte Mon Père des cieux me manque, Me manques șes reproches, Me manque l'Eden d'où Adam et Eve et leș hommes ont disparus. Je m'ennuie de mon Père saint Et je pleure agenouillé. À la porte du ciel verrouillée, Qu'il fait froid et venteux sur terre
TATA, DESCHIDE-MI POARTA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Tata_deschide_mi_poarta_dorina_stoica_1386513390.html [Corola-blog/BlogPost/353320_a_354649]
-
jarului să-i fiu eu cântec! ... Auzea ca prin vis, versurile cântate de draga lui, de câte ori îi pândise urgia. Strângea în mâini, patimile suflecate de viață, de pe obrajii florilor, mugind insistente în jugul potopului ce le jertfise, haotic. Floricică de pe șes colea-n drum de codrul des, odihnește talpa-mi ciuntă și-mi alină vorba-mi multă... ... Îi veneau în minte doinele dragei lui. Împleti două coronițe de flori, și apoi începu să le contureze, umplându-le cu ceea ce mai rămăseseră
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1466913588.html [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
și jinduiește vârfurile înalte ale molizilor și brazilor de la munte, cu trunchiurile drepte ca niște coloane de catedrală, numai bune de zidit case. Coasele celor de la munte ar tăia cu hărnicie, chiar cu lăcomie, lanurile de lucernă ale celor de la șes. La fel, cei de la șes, cu vitele priponite-n lanțuri, tânjesc după libertatea vitelor lăsate slobode prin poienile de la munte. Cuvintele de laudă ale bucovinenilor nu contenesc nici când se adună prin târguri, pe la Humor sau pe la Rădăuți. Laudă caii
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Toamna_la_voronet_viorel_darie_1392108432.html [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
molizilor și brazilor de la munte, cu trunchiurile drepte ca niște coloane de catedrală, numai bune de zidit case. Coasele celor de la munte ar tăia cu hărnicie, chiar cu lăcomie, lanurile de lucernă ale celor de la șes. La fel, cei de la șes, cu vitele priponite-n lanțuri, tânjesc după libertatea vitelor lăsate slobode prin poienile de la munte. Cuvintele de laudă ale bucovinenilor nu contenesc nici când se adună prin târguri, pe la Humor sau pe la Rădăuți. Laudă caii, vițeii, prosoapele și covoarele lor
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Toamna_la_voronet_viorel_darie_1392108432.html [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
de operată în limba germană, mentorul activității culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiție prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau și 1.200 de invitați. Pentru muzică semnau renumite formații de muzică germană din Banatul de șes și din Reșița. Din păcate, datorită emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta și-a încheiat activitatea în mijlocul anilor `80 și implicit nu s-au mai organizat aceste baluri. Primul bal de fășang de după evenimentele din 1989 s-a desfășurat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fasangul-german-la-resita/ [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
lumière est, au fait, une étude clinique de cette société soumise à l'oeil critique, à l'inter-relation enfants-parents, élèves-professeurs, mais aussi une suave chanson de l'amour et le respect particulier que l'auteure nourrit à l'adresse de șes parents, auxquels elle a dédié toute son existence, autant avânt leur naissance céleste, qu'après. Un journal murmuré, de la chance ( manquée) d'une autre vie, un pays de la peine et de l'humiliation de ne pas être ce que leș
CASA CU BRODERII DE LUMINĂ (LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE) O CARTE JURNAL A SCRIITOAREI VIRGINIA BOGDAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_casa_cu_br_gheorghe_stroia_1373515385.html [Corola-blog/BlogPost/363904_a_365233]
-
timpurile. Dar pentru tema noastră de început ne-am îndreptat atenția spre cartea lui Ion Rusu Abrudeanu - MOȚII Calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit, de unde am spicuit: ,,Mergând spre Abrud cum ieși din Zlatna, ochiul călătorului este atras de un șes frumos, unicul de acest fel prin părțile muntoase ale Apusenilor, numit de localnici ,,Troian”, unde se zice că și-ar fi făcut tabăra împăratul Traian după ce a bătut pe daci”. ranistorum 1O alta carte, Românii din Munții Apuseni (Moții) de Teofil
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ranisstorum/ [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
în: Ediția nr. 214 din 02 august 2011 Toate Articolele Autorului Ioan LILA VOLUM POEZII 5 TA FLEUR DE PISSENLIT On entend un chant lointain, Et seul un rêve entre nous ... Le ciel aux etoiles m� res Me seduit avec șes chuchotements. Je leș regarde toutes leș nuits Et me demande și elles șont m� res Comme țes seins doux, Où mon baiser veut être berce ... Et entre țes cuisses veloutees, Je deșire boire mon cafe au lait. Ta douce fleur
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Volum_poezii_5.html [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
90 de koroane, aici arabul a cerut 160 koroane pe un kilogram de brânză, adică aproape 100 lei românești. Ne-am lipsit de brânză și de negocieri și am plecat spre casă. Partea aceasta de țară este cu zone de șes mai largi între apa fiordului și munți și cu mai multe localități. Am văzut chiar oi cu mieii lângă ele, vaci ținute în niște condiții de-ți venea să-i împuști pe proprietari. Mocirla unde stăteau era de peste douăzeci de
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418404455.html [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
minute de urcare, s-au așezat din nou la rând să aștepte telescaunul. Ana le propuse celorlalți tineri: - Haideți să coborâm pe picioare până la Predeal... - Ai, mă Ană, ne apucă noaptea până ajungem pe jos, replică Sandu, el crescuse la șes, nu la munte, fiind ploieștean. - S-o crezi tu, Sandule. Mai repede ajungi pe jos decât să aștepți aici și să mai faci alte douăzeci de minute cu telescaunul. - O fi mă, dar simt că mă dor pulpele la picioare
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390291314.html [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
Acasă > Impact > Istorisire > PAS A PAS ... Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului J' ai goute , petit a petit , leș douleurs du ce monde . J ' ai passe , lentement , parmi șes pierres froides , insensibles , comme un rayon de lumiere . Maintenant , je cherche et je decouvre , pas a pas , son eternite .... Referință Bibliografica: Pas a pas ... / Georgeta Giurea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de
PAS A PAS ... de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_giurea_1445625989.html [Corola-blog/BlogPost/343229_a_344558]