750 matches
-
mrejele fiorului de dragoste. Am încercat să-mi găsesc de lucru prin cameră, însă parcă nu avea nicio noimă tot ce făceam. Ea părea că nu-mi dădea importanță, încerca să nu mă bage în seamă, își aranja lucrurile în șifonier și în sertare, cu o prefăcută atenție acordată acestei activități. Încă nu dispăruse stânjeneala dintre doi oameni străini, care nu s-au văzut niciodată, decât în pozele de pe avatar, sau cu ajutorul camerei web. Doream din nou s-o îmbrățișez și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
priviri nedumerirea și dezamăgirea. Pentru mine era totul prea repede. De mulți ani, au rămas uitate aceste transfigurări ale pasiunii. Simțeam tălpile iarăși reci și umede, la fel și palmele. Atunci, am rugat-o să continue cu aranjarea lucrurilor în șifonier și în noptiere, ceea ce ea a și făcut, pradă acelorași senzații ca și mine. Toată această nouă experientă m-a luat pe nepregătite și doream să-mi stăpânesc, cât de cât, simțurile. Poate era și obosită de pe drum și avea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
cu un singur membru, și cu M. Conțiu doi), a devenit prieten cu M. Conțiu, asasinul moral al lui Grigore Vieru. (Acesta scrisese despre cel mai mare poet al Basarabiei: „Eu, când aveam cinci ani, am căzut în cap de pe șifonier, iar în cazurile astea ori mori, ori rămâi tâmpit. Eu n-m murit!” (frază atribuită lui Vieru); Vieru e un „meschin”, „un bicisnic”, un „nedemn”, „o creatură”, „suferă de paranoia”; „opera lui e de mâna a doua, ca cea a
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
lui Cosette a murit, mama Marucăi zace în închisoare, nevinovată, bătrîna bunică numără gîndacii de pe pereți!” Și apare personajul cheie, în jurul căruia se țes toate rapturile, jafurile, afacerile murdare etc. O durere oribilă îi săgetă ceafa; sprijinindu-se de ușa șifonierului, se uită în jur. Observă seiful: ușa larg deschisă lăsa să se vadă pereții metalici. Seiful era absolut gol. Ochii i se umplură de lacrimi. - Nu se poate... Nu se poate..., bâigui, izbucnind într-un plâns sfâșietor. Apucă telefonul...” Cine
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
să se „distreze” și a agățat un exploziv de coada pisicii, a dat foc fitilului dar s-a întâmplat ceva la care nu se gândise deloc: când a simțit foc la coadă, pisica s-a ascuns de frică sub un șifonier iar el care știa că fitilul nu arde mai mult de cinci secunde, nu a mai îndrăznit să o scoată. Și așa a rămas yankeul și fără pisică dar și fără mobila din sufragerie. Mai departe vă las pe dumneavoastră
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355970_a_357299]
-
n-am să fiu strigoi niciodată . De unde avea putere să-i încurajeze pe ceilalți ? De la Duhul Sfânt, bineînțeles. De la Iisusul de tinichea vopsit cu vopsele de prăvălie de fierarul satului, cel care zăcea cu trup împuținat din tablă zincată, pe șifonier printre rămurele de tei uscat. O clipă de iluminare cât un veac. Momentul este redat magistral de autoare : Atunci a bubuit și s-a deshis Cerul la propriu. L-am văzut cu ochii mei albaștri și fără strop de lacrimi
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
parte din drepturile omului. Să mă trimită doamna Cucu la mare că mă dă gata astenia. Și asta (caseta) trebuie să stea la loc sigur nu așa la îndemâna oricui. (Trece dincolo, apoi se întoarce): Noroc că am încuiat-o în șifonier. Acum banii sunt în siguranță. Halviță face mai multe numere ascunzându-se fie după Cucu, fie încercând să escaladeze și el fereastra. Cucu parcă miroase ceva și se întoarce brusc. Se freacă nedumerit la ochi până nu-l mai zărește
COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
-
că nu strică. CUCU: I-auzi dom'le magazinul Victoria. Dacă-i spui cuiva zice căaicollivia pllină. Plină cu sticleți. Sau poate că el venise după ciordeală? Norocul meu c-am încuiat caseta cu banii și am ascuns-o în șifonier unde nu mai dă nimeni de ea. (Străfulgerare) ia sămă asigur eu încă o dată. (Aduce caseta, o deschide). Goală! Goalăăă! Și înăuntru o carte de vizită. (Citește) „Pe aici o trecut Halviță”. Bine că acum știu și cum îl cheamă
COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
-
nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului „Tot mai scurte ni se par clipele, zilele, Fotografiile tot mai albite de vreme, Rămân în urma noastră amintirile- Cine la cină să le mai cheme? Adunăm în sertarele Vieții de toate, Șifonierele ne sunt tescuite și ele...” Mi-ai umplut sufletul de singurătate, Prieten drag al tinereților mele... Cum arde acolo, departe de țară, Scrisoarea ta scrisă cu litere adânci, Durut înmuitate-n cernela amară Și iarăși urc Dealul acela pe brânci Și
SCRISOARE DIN ARIZONA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355661_a_356990]
-
a retras. Acasă Iuliana era binevoitoare și vioaie în toate situațiile. Participa de bunăvoie la curățenie în ajun de sărbători în tot apartamentul și se îngrijea singură, zilnic, de camera ei, în care păstra tot ce‑i aparținea într‑un șifonier cu două compartimente și în câteva sertare. Își ajuta mama la bucătărie în timp ce sporovăiau fără întrerupere despre legume, fructe și rețete, ori depănau amintiri sau făceau planuri de viitor. Erau ca două bune prietene, fără secrete de vreun fel între
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
o în casa ce părea pustie în întunericul de pe platou. A acționat comutatorul și lumina slabă a două becuri murdare a înfățișat o cameră în care nu se făcuse curat de mult timp. Era un fel de dormitor, cu pat, șifonier, o masă și două scaune vechi cu spătar, două tablouri de familie pe pereți și perdele prăfuite la fereastră. - Ei, aici poți să țipi cât vrei că nu te aude nimeni. Dar să țipi când îți spun eu, că altfel
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
unor saloane de frumusețe pentru a arăta mai tânăr și a putea avea trecere la femei. ... “Porcu'” privi pendula de pe perete. Era o piesă veche, de muzeu, care funcționa bine. O durere oribilă îi săgetă ceafa; sprijinindu- se de ușa șifonierului, se uită în jur. Observă seiful: ușa larg deschisă lăsa să se vadă pereții metalici. Seiful era absolut gol. Ochii i se umplură de lacrimi. - Nu se poate... Nu se poate..., bâigui, izbucnind într-un plâns sfâșietor. Apucă telefonul mobil
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
năzdrăvăniile venerabilei Dorei. În cele din urmă Andrea m-a salutat și a plecat acasă la el iar eu m-am retras în camera mea și am început să-mi scot lucrurile personale din valiză și să le aranjez în șifonierul din cameră prin sertare. Când am terminat de pus lucrurile mele în dulap, am ieșit în parcul din jurul casei să respir aer curat și să admir priveliștea. Tocmai îmi spuneam în sinea mea că merită să mă acomodez cu capriciile
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
Acasa > Poezie > Cantec > BALADE-N ACOLADE 3 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Am găsit în șifonier un vreasc ca o baladă era muiat în cerneluri violet am aprins ochiul cu o ruptă flacără să nu moară de tot cuvintele firave aștptările captive de pe pereții frunții nvăzuți de nimeni cântau cum că azi vor înflori smochinii Referință
BALADE-N ACOLADE 3 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370003_a_371332]
-
hârtie cu un scris mare în albastru „dezinfectat”. Parcă intrase cei de la Sanepid să deratizeze baia! Era singurul lucru care contrasta luxului și bunului gust. Pe mijlocul camerei trona un imens pat din lemn masiv, cu picioarele sculptate, iar un șifonier în trei canate, din același lemn masiv sculptat, aștepta să fie ocupat de hainele celor doi tineri turiști. Mai aveau doua dulăpioare pe care era câte o veioză. Livingul era mobilat cu o masă de mahon, telefon, un mic frigider
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Partea II-a Dormitor spațios. Patul perpendicular pe peretele din dreapta. In mijloc masa, șifonierul în stânga. Fereastră mare pe peretele central. Într-un colț o masă de toaletă și o etajeră cu câteva cărți. La ridicarea cortinei, Cucu îl conduce pe Firică, acesta purtând un aparat rudimentar de fotografiat. Culcată în pat mireasă, coana mare
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
single se dorea baie cu cabină de duș, la duble cadă, iar la apartamente, cadă cu jacuzzi. Apartamentele erau compuse dintr-un hol din care se intra în baie și în spațiu destinat păstrării hainelor, un dressing. Nu se dorea șifoniere în dormitoare. Printr-o ușă se intra în livingul destul de mare ca suprafață și care avea balcon pe aproape întreaga lungime, iar din living se intra în camera de dormit. Toată clădirea era la roșu cum spun constructorii, adică se
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353972_a_355301]
-
mai era nici soba și nici plita. În camera de la “drum”, în fața ferestrei, era o fața de masă plină de trandafiri cusuți cu ață portocalie, care îți atrăgeau atenția imediat ce pășeai în cameră. Hainele de “tinere” le țineau într-un șifonier cu două uși de care tataie era foarte mândru, fiind printre puținii din sat care nu-și atârnau hainele de cuiele bătute în grinda de la tavan. În interior, pe una dintre uși era lipită o oglindă. Nu era netedă, dar
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
arțăgos. -Nu vrem să ți se întâmple nimic și mai ales la noi! mi-a răspuns apăsând pe ultimele cuvinte. Nu i-am răspuns nimic și am intrat în urma ei în odaia de la drum, unde am așteptat să scoată din șifonier a doua rochie, de care eram la fel de mândră ca și de prima, care acum zăcea ruptă în două pe prispă. -Las-o pentru duminică, când mergem la biserică! mi-a spus mamaie cu părere de rău. Nu i-am răspuns nimic
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
impresiona domiciliul meu și riscam să mă certe pentru rochie, așa că, fără să mă vadă, m-am strecurat în odaia de la drum și după ce mi-am tras la repezeală un trening pe mine, am aranjat rochia pe un umeraș în șifonier, cât mai puțin la vedere. Am răsuflat ușurată și am ieșit din casă, nu fără oarecare regret că îmi pierdusem și a doua ocazie să fiu frumoasă duminică, în biserică. Tataie mesteca de zor în ceaunul cu mămăligă și îi
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
de la ușa de la intrare. -Repede i-ați paltonul să te ascund. Au venit părinții și nu am voie să primesc copii din cartier în casă. Într-o secundă m-a aruncat într-un dormitor, între soba mare de teracotă și șifonier. Stăteam pe vine lipită de perete mai ceva decât un timbru pe o scrisoare. Paltonul mi-l țineam strâns la piept și inima cred că se plimba prin pliurile acestuia, așa de tare îmi bătea. În cap îmi răsuna șușoteala
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
mă scoți, să știi că ies singură! i-am spus speriată. -Dacă ieși, să știi că mama o să vină la școală. Te vor trata de hoață și vei fi dată afară. M-am înghesuit și mai mult între sobă și șifonier și nu m-am îndoit că nu ar putea să se întâmple așa. Primul strop de pipi mi se strecura în pantaloni, când am bănuit că ușa de la intrare se închidea. Cu și mai multă forță mi-am strâns burta
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
trezească și să lege o scurtă conversație cu mine. Într-un târziu, tot dormind și trezindu-mă mi-au venit în minte bomboanele bleu din care tăticu lua seara dintr-o sticluță mică și pe care o punea sus pe șifonier. Eram convinsă că trebuie să fie bune de luat seara și cum luasem una și nu avea niciun gust, m-am gândit că poate a doua să fie mai bună. Așa că înghițisem două sau poate trei pastille, înainte să plec
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
model. Atunci l-am condiționat. Dacă îmi face și mie un tablou, pozez. - Bravo! Și mie de ce nu mi-ai spus? Ori nu este reușit, de l-ai ascuns? - Nu l-am ascuns. Pur și simplu l-am băgat în șifonier odată cu hainele și am uitat de el. N-am dat mare importanța faptului, spuse ea ușurată că a găsit ocazia să scape și de această povară peste conștiința ei. De cealaltă nici vorbă să-i spună. Cum era să-i
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
pictor? Va vedea ea mai târziu, cum va fi. Mai întâi, să-i găsească o ramă care să scoată și mai mult în evidență pictura. Așa că, strânse la loc tabloul cum l-a împachetat Giacomo și a depus cilindrul în șifonier. Nu știa cum să-și petreacă timpul, până va veni Radu. Cum nu mâncase mai nimic, în afară de ce i s-a servit în aeronavă și cornul cumpărat din stația PECO de pe autostradă, unde au făcut popasul de cinsprezece minute la
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357790_a_359119]