588 matches
-
acestei roți de piatră, nu rupt, ci despicat precum un braț tăiat de sabie. Mărăcinișul ce ar fi putut s-o rețină păru că se dă la o parte, la trecerea ei. Un alt copac fu evitat cu o agilitate șireată, de felină. Amurgul ascunse anumite etape ale căderii - auziră, mai înainte de a vedea, trosnetul sec al ulucilor.... Discul nu le strivi casa. Se împotmoli în ea, ca în lut, pătrunzând până în mijlocul ei, spintecând dușumeaua, înțepenindu-se tot în pozițiel
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
dintr-o clipă într-alta, va descoperi frauda. El a fost cel care ne-a transmis ordinul de a ne întoarce în Africa. Ne-am regăsit casa, fără nici o urmă de plecare forțată sau de percheziție. Liniștea acelor încăperi avea șireata vigilență a unei capcane. Centrul a răspuns prin aceeași acțiune dezordonată, ca și mai înainte. În opacitatea aceea nu se mai ghicea un simplu eșec, ci o prăbușire mai vastă. Un sfârșit. Am decis să-ți vorbesc despre acest lucru
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Albuquerque, O răzbunare, București, f.a.; W. W. Iacobs, Taina puțului, București, f.a.; Lev Tolstoi, Prizonierul din Caucaz și alte povestiri, București, 1929, L. Tolstoi povestind copiilor, București, 1930; O. Wilde, Casa cu rodii, București, f.a.; J. W. Goethe, Povestea vulpoiului șiret, București, 1931; Gérard de Nerval, Mâna vrăjită, București, f.a. Repere bibliografice: I. C. Negruzzi, „Povestea lăcrămioarei”, AAR, partea administrativă, t. XXXI, 1908-1909; S.S. [Scarlat Struțeanu], „O istorie din alte vremuri”, ALA, 1921, 4; V. Rugă [Vintilă Russu-Șirianu], „O istorie din alte
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
învățați și cum cresc și trăiesc animalele și păsările în apartament cu oamenii. Vă aștept. Salutari de la Miki, Piki și Coco ! Sfârșit ! PĂDUREA CÂNTĂ În vacanță la bunici de Ion Bălan - 2006 Distribuția: Ana, elevă; Raluca, elevă; Lupul, Șuru; Vulpea, Șireata; Pisica, Miki; Cocoșul, Moțatul; Puișorii de găină. Tabloul I La margine de codru, casa bunicilor. În curte, trei pui în jurul cocoșului. Puii „recită” sau cântă: Puiul I: Suntem trei frățiori./ Puiul II: Cântăm și ne veselim./ Puiul III: Ciugulim, ne
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
a murit ca un erou în lupta cu ursul, apărând gospodăria. Miki: Grivei, eroul, a murit de frică (cocoșul și puii se revoltă cotcodăcind) Ana: Miki, se poate ? Grivei, care avea grijă ca să nu se apropie de gospodărie vulpea cea șireată și lupul hrăpăreț ? Cocoșul: Amândoi dau mereu târcoale gospodăriei. Noroc cu bunicul, care-i sperie cu arma de vânătoare. Miki: Ia te uită ce importanță își dă Moțatul ?! Ana: Miki, nu-i frumos să-l jignești pe Moțatul ; el dă
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
vin cu biberonul ! Ana (către sală): Copii, voi ce spuneți, să se ducă Raluca în pădure să se întâlnească cu Lupul și cu Vulpea ? Copii - sala (copiii care se iau după Miki) : Nu, Raluca, Lupul este un hoț iar Vulpea șireată te vor atăca pe tine (Miki îi sare în brațe lui Raluca care, surprinsă, o aruncă jos) Miki: Vai, Raluca, ce brutală ai rămas ! (sare în brațele Anei). Raluca: M-a luat prin surprindere...(încearcă s-o mângâie, dar Miki
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
putea să mănânce mult, având stomacul strâmt, își făcea provizii încontinuu. I se duse vestea de mare gurmandă. Aduna tot timpul cadavrele animalelor iar acest lucru îi convenea de minune ursului, când era lihnit de foame, se ținea după vulpea șireată și se înfrupta din cămările ei ascunse pe sub zăpadă. Vulpea polară După cinci săptămâni de mers, în sfârșit, ajunse lângă o insulă din Oceanul Arctic pe care se odihneau numeroase foci. Până mamele și tații se duceau să prindă pești pentru
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
în cap, iar captura i-o oferea perechii sale, până când a învățat și ea să vâneze cu noroc. Pe drum spre casă își povesteau și socoteau zilele până la nașterea puilor mult așteptați. În drumul lor lung, zăriseră vulpea polară cea șireată și gurmandă. Se ascunseră după niște blocuri de gheață și o pândiră, în timp ce vulpea își umplea cămările. Apoi râzând de norocul ivit, porniră să golească câteva cămări pline de ale vulpii, pentru a putea merge mai departe voioși și cu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Mi-a vorbit de un prieten de-al său..., nu... o simplă cu noștință, se corectează ea repede. — Cine? face adormit Augustus. — Nu știu, se apără Livia. Minte! E evident. Principele o privește pe sub genele lăsate. O fi ea mai șireată decât Ulysse, dar și eu mi s vulpoi bătrân. Se abține să nu zâmbească. Cu pleoapele întredeschise, lăsă să-i scape un fluierat ușor, ca un sforăit. — Tu m-asculți, ori ba? îl scutură impacientată Livia. — Da?! Tresare speriat. — Ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pământuri în Italia. Cei care n-au mai încăput au fost stabiliți în colonii fondate tot din banii săi. Care în Africa și Asia, care în Grecia, Sicilia, Mace donia, Syria, Galia Narbonensis sau Pisidia. Mustăcește, schițând un mic zâmbet șiret. Tot atâtea așezăminte populate cu militari de origine latină. Un mare pas înainte pe dru mul lung și anevoios al anulării deosebirii dintre Italia și provincii... De cealaltă parte a mesei, Ianuarius se gândește încruntat că întreținerea unei atare forțe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Seius Strabo, mormăie printre dinți. — Știu, răspunde acru Augustus. De aceea l-am numit prefect în Iudeea. Tușește iritat. — O decizie prostească din partea mea și o recomandare și mai prostească din partea lui Strabo. În ochii lui sclipește iarăși o luminiță șireată. — S-o fi dat mare Plautius Silvanus și v-o fi amenințat cu Strabo, dar degeaba face pe leul-paraleul, nu știe un lucru: că Strabo refuză să mai intervină pentru oricine de atunci încoace. Nici măcar pentru fiu-său, căruia, din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
crezi? o împunge în continuare Agrippina. Că numai eu am aflat tainele tale de femeie ușuratică? Dacă și parvenitului ăluia de Quirinius i-a trebuit nevastă tânără și de familie nobilă! se strâmbă Vipsania. — Toată Roma știe cât ești de șireată și de desfrânată, zbiară Agrippina. Antonia și Vipsania schimbă între ele priviri cu subînțeles. Indiferent de unde a aflat, Agrippina e foarte aproape de adevăr. N-ar trebui însă să se exprime în felul acesta lipsit de eleganță. — Și tu, cap sec
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
are tot interesul să-l piardă pe Libo, pentru ca profitul să se împartă la mai puțini parteneri. Întrucât trebuie să mai fie și alții. Foștii debitori. Înalță apreciativ din sprâncene. A știut Livia pe cine să aleagă. Rânjește mulțumit. E șireată ca o vulpe. Nu degeaba i se spune Ulise în fustă. — Se ocupă amândoi cu fel de fel de matrapazlâcuri și le e teamă că o să-i dau în gât... 252 Gallus devine atent: — Ce fel de matrapazlâcuri? — Piperul lung
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Budha pe care le văzuse demult la templele din Kyōto, dar după ce petrecuse ani îndelungați în această țară misionarul știa bine că fețele lor inexpresive nu arătau că nu se gândesc la nimic, ci că în spatele lor se ascundeau stratageme șirete. Lângă el pe un scăunel stătea, un constructor spaniol adus de la Edo cu încuviințare specială. Spre deosebire de misionar, acesta nu putea sta așezat după rânduiala japoneză. Ceva mai departe, un grămătic sta neclintit cu mâinile pe genunchi și cu privirea pironită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
explicată prin puterea judecății. Pentru că Dumnezeu își arată existența Sa neînchipuită în viața fiecăruia dintre noi în parte. În viața oricărui om se găsește ceva care dovedește existența lui Dumnezeu. Dacă eu mă oglindesc în ochii dumneavoastră ca un om șiret, poate că Dumnezeu își arată existența Sa neînchipuită chiar și în traiul unui om viclean ca mine. Eram eu însumi uimit peste măsură de cuvintele care îmi ieșiseră din gură. Am spus că Dumnezeu își mărturisește existența Sa prin viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ne-ar da de furcă, atunci ar crește și rolul lui Velasco. Dacă ne vom duce la bun sfârșit însărcinarea noastră de soli mulțumită lui Velasco, atunci Sfatul Bătrânilor nu va putea să respingă fățiș cererile sale. Velasco e om șiret. Izbucnirea lui Tanaka venea tot dintr-o neliniște nelămurită. Samuraiul simțea și el aceeași neliniște. Știa că mai marele fortăreței nu avea dreptul să primească scrisorile Stăpânului și să încuviințeze negoțul cu negustorii japonezi, dar după atmosfera acelei după-amieze își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în liniște. Aveam sentimentul că în umbra neagră a colibelor de pescari se ascundea cineva care ne iscodea fiecare mișcare. Mi se părea chiar că cei ascunși plecaseră pe furiș să-i înștiințeze pe slujbași. Doar știam bine cât de șireți și de vicleni erau japonezii în astfel de împrejurări. Trecu o bună bucată de vreme. Între timp, nimic nu se clinti, ca și cum totul împrejur ar fi înlemnit în mijlocul tăcerii și al arșiței. Într-un târziu m-am hotărât să cobor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pe care ni le dezvăluia, rând pe rând, când le venea vremea potrivită. Să mergem să le vedem! Când am ajuns, moș Vuia ne măsura pe fiecare zâmbind în barbă și-n mustăți, așa cum făcea el, cu bunătate și sclipire șireată în ochi. Apoi am luat-o cu toții pe potecuța ce ducea în pădure. N-am mers noi mult așa și numai ce am auzit un fel de răpăit slab de tobă, undeva, mai depărtișor. Cine o fi bătând acum toba
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
puternic — avea o coadă de toată frumusețea, lungă și stufoasă. Toate animalele îl pizmuiau pentru această podoabă neîntrecută. Dar mai ales se înciuda vulpea, pe care în frumusețea cozii nu o întrecea decât ursul. A tot chibzuit cu capul ei șiret, și, într-o zi de iarnă cu ger aspru, i-a spus cu glas smerit ursului: Moș-Martine, dumitale îti plac peștii? — Tare-mi plac, însă nu-i știu prinde. Am să te învăț eu, zise vulpea. Mergem amândoi la baltă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a explicat îndată, cu expresiile lui proprii, de care nu se putea dezbăra nici când era grav: - Știi, Suzanne "a filat". Formidabil! Suzanne, pe care mi-o prezentase la Operă, era o brună delici oasă, surâzătoare, cu fața mică și șireată de șoricel. - Cu maître Jack. Imaginez-vous! M-am dus ca de obicei azidimineață s-o iau la Bois. Făcusem rost de doi cai pur-sang. Și ea plecase. Concierge-ul mi-a râs în nas. C'est, en verité, formidable! Și începeam
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
mi se vorbise mult timp de ea. Fusesem cu câțiva ani mai înainte, ca student la cursurile de vară din Dijon, și acolo, printre alți români, se găsea și Arabella. Apăruse zglobie, vorbăreață, ironică, amuzantă, având corpul bine împlinit, ochii șireți, obrazul roz, nasul în vânt, ciripind tot timpul franțuzește, cu rochie de voal rose cu buline negre. Prea de aproape n-am cunoscut-o, dar am păstrat o impresie de primăvară și o revedeam acum galbenă, ofilită, pământie, neglijentă în
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Madame Pitpalac s-a înființat cea dinții, și chiar ne-a ajutat la împachetat. Domnul Jianu asista și el mai la o parte cu un zâmbet plin de încurajare. Am descoperit lipsa lui Hacik, dar madame Pitpalac, cu o privire șireată, ne-a spus misterios: Lasați-l în pace, s-a dus la Ada. Vine el îndărăt." De ce să vie îndărăt? Din cauza Mașinkei sau pentru că-l expediază Ada? În schimb, Mihali, cafegiul, personagiu ursuz, s-a prezentat și a dorit toată sănătatea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
stăpân încă al secretelor acestei arte a prezicerii. Era încă practicată pretutindeni, deși nu atât de frecvent, într-o formă semiclandestină; însă riturile la care de obicei se recurgea nu erau altceva, de cele mai multe ori, decât trucuri ale unor impostori șireți, cărora, la sate, le făceau concurență legiuni de așa-ziși urmași ai străvechilor druizi, care maimuțăreau în felurite forme metodele de divinație celtice. Arta prezicerii practicată de Cetegus era cu totul altceva. Ea reprezenta într-adevăr o veritabilă artă, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
bucuri de protecția mea...?” Zarurile fiind aruncate, Lct.Col.Tudose Ion Îi Întinse momeala cu o intonație În glas suficient de mieroasă, cu multe variate Înțelesuri. Tentația era Întradevăr dincolo de orice imaginație iar un „Ageamiu”, ar fi Înhățat momeala. „Vulpe șireată...!” - aprecie Tony Pavone lipsa de scrupule a omului lipsit de omenie...! Replică calm, cu zâmbetul pe buze, sfidându-l. „Drept cine mă luați, tovarășe Lct.Col.Tudose Ion? Vă jucați cu cuvintele de o așa manieră Încât doriți neapărat arestarea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
logodit cu cineva de nouăsprezece ani. E așa o mare diferență între nouăsprezece și cinciprezece - între treizeci și doi și patruzeci și unu - ca să justifice reacția profund diferită în acest caz? Tinerii care se bagă în asemenea încurcături sunt destul de șireți într-ale sexului. Nu vreau să spun că sunt experimentați din punct de vedere sexual - deși se întâmplă deseori și asta. Vreau să spun că au un anume instinct, un fel de talent natural pentru jocul de-a puterea sexuală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]