682 matches
-
Emanuela că poate fi și datorită faptului că primise botezul... Se aplecă, îi sărută mânuța și apoi fruntea și rosti: - Dormi liniștită, draga mea! De acum înainte, nănuța îți va fi alături, va fi bine! Se ridică încet, o lacrimă șiroindu-i pe obraz. După ce toți cei prezenți au mai trecut o dată să o privească, în semn de rămas bun, au luat bagajele și, cu ele în mână, au salutat personalul spitalului, plecând. Emanuela i-a anunțat pe aceștia că va
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
răspunsuri. Ai putea să ne spui în ce constă acțiunea? Subiectul îl știi? Ca să te ajut, îți spun eu că trebuie să pornești de la titlu.”, a vrut să mă ajute, când m-a văzut cum mă frământ și cu transpirația șiroind. Am stat și m-am gândit: De unde acțiune dacă nu citisem piesa?! Atunci a încercat să mă ia cu binișorul, în pași mărunți, și a zis: „De ce se numește așa?” „Fiindcă e vorba despre o scrisoare pierdută...” am presupus eu
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
Lacrimi amare-i șiroiau necontenit pe obrajii plini de riduri. Mâinile chinuite de reumatism, chircite și galbene ca scurmacele unui pui de gaină plouat, tremurau de durere și usturime. Stomacul hămesit de foame îl ignora; de dereticat prin chiler uitase; de supărare și oboseală
O prietenie înmuiată în lacrimi () [Corola-blog/BlogPost/340007_a_341336]
-
îmbrățișat, în timp ce încerca să-mi spună ceva, arătând cu mâna prin fereastră spre acea portiță, eu deslușind în cele din urmă: „...e Licuță, copilul tău”. * * * De data asta, Călugăru nu s-a mai putut abține și a dat drumul lacrimilor șiroind. -Iată prin câte am trecut, iar acum își bat ăștia joc de noi ca de niște netrebnici!, a crezut că îl compătimește Mircea Nistorescu, care nu apucase să spună nimic din povestea lui de viață. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
anul viitor să avem nunta lor aici, sperând că voi trăi și eu până atunci. Mi-au spus doctorii că anul de vine e posibil să nu-l închei. Angelo nu mai plânsese de la moartea fiului său, dar acum îi șiroiau lacrimile mai tare ca atunci. Nu a putut să mai deschidă gura să-l întrebe pe Andrei de ce ține el atât de mult la această pereche de tineri. Spre seară, când clienții, cu câteva excepții, plecaseră, Andrei a spus Irinei
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
Într-o jumătate de oră voi fi acolo. Sandu și Costel l-au coborât mai mult pe brațe. Nu a vrut să urce imediat în mașină. S-a așezat pe un scaun de sub salcia pletoasă și a privit printre lacrimile șiroind cele agonisite de el în acel perimetru și pe care urma să-l părăsească pentru totdeauna. Pe firele electrice, nu departe de becul care avea să-și trimită lumina pe o rază destul de mare, doi porumbei, unul alb și altul
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
alții, parcă, au spus: ≪Copiii mei! Copiii mei! ; unul singur a strigat tare: ≪Proletari din toate țările uniți-vă!...� . Am vrut să le adun fișele de identitate. Nu s-a putut. Apă, în gropi, le acoperise trupul din care mai șiroia sângele... La noapte îmi face acte false și dezertez. O iau înspre Craiova: mă voi face ca imi caut școală de ofițeri și mă voi preface că nu o găsesc”. - Eu te știu Gary, dar, de fapt, cine ești? - Sunt
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
rugă pentru mâine . . . îndură-te Doamne de neamul acesta îndură-te Doamne de semenul meu mi-e palidă fruntea de-atâta durere mi-e tristă privirea și sufletul greu de-o vreme ne ninge și plouă cu lacrimi le simt șiroind pe obrajii bătrâni ce mamă suspină acolo în ceruri ce tată se roagă la îngeri păgâni cu ură de moarte se uită la mine un prieten și frate de-o viață vecin degeaba-i dau pâine și sare când vine
RUGĂ PENTRU MÂINE, POEM DE MIHAI GANEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341338_a_342667]
-
utopie”, m-am gândit. „O pisică între flori, ar avea într-adevăr, sens. Dar cine a mai văzut o pisică înconjurată de fluturi?” A venit toamna. E o puzderie de frunze colorate peste tot. Câteodată, plouă. Burlanele cântă, iar acoperișurile șiroiesc. Când plouă, mă adăpostesc pe veranda casei. Picăturile au forma ochilor mei. Ochi de pisică. Prelungi, meditativi și atenți. Strada e pustie. Rar, trece câte o mașină, împroșcând apă pe trotuare. Frunzele căzute adună ca într-un căuș, stropii. După
O FELINA OARECARE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342446_a_343775]
-
mână, al lui Iisus Hristos de pe mahrama Veronicăi Pe când Iisus Hristos mergea spre Gologota, la poarta unei case i-a ieșit înainte o femeie miloasă, care i-a dat o mahramă, să se șteargă pe față de sângele și sudoarea care șiroiau pe fața lui cea sfântă. Pe această năframă s-a întipărit chipul lui Iisus Hristos, cu cununa de spini pe cap. Era Vinerea de Paști a anului 33. Mahrama Veronicăi este al doua mărturie reală lăsată de Iisus Hristos, viu
MĂRTURII ÎN TIMP, DESPRE PREZENŢA MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS PE PĂMÂNT de CARMEN MARIN în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341675_a_343004]
-
mult prin semne. L-am stors, l-am dezbrăcat, i-am schimbat scutecul, l-am îmbrăcat la loc. L-am pus apoi în pătură și folie de supraviețuire. Nu am lăsat-o pe mamă să-l ia în brațe, pentru că șiroia apa de pe ea. Am trimis-o să se schimbe (femeile se schimbau lângă zidurile portului, pe piatră, două voluntare țineau două pături în V, pentru ca ele să aibă un pic de intimitate). Femeia începuse să umble dezorietată pe acolo, nu
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” () [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
măcar, nici n-ai să respiri. Sub lespezi reci unde o să merg ca mâine, Mă tem că am să gem sub grele amintiri. 22.12.10 Totuși emigrant Intră primăvara-n noi Și imagini de acasă Se topesc și curg șiroi Hrănind frunza de angoasă. În ciuda mea, planeta moare. Captive păsări plâng de nenoroc, O stea despică sfânta zare, Iar noi suntem tranșați în iarmaroc. Se-aprind viorile în sânge, Iar șerpii se răscoc dormind la soare Și numai crivățul deplânge
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
n cingătoare e roșul de sânge bujor în obraz; E roua, din lacrimi de zâmbet chemare, e darul ofrandei, e'al clipei răgaz! Lucirea din stele când vin să se'adape în tainice doruri și'n curgeri de ape ce șiroie vesel cântând în surdină!... Iubirea din tine; e gând de lumină! Iubirea nu'i chinul ce'așteaptă și cere e doar... mult seninul ce'ar vrea să se'ofere. Nu'i pas în durere, nu'i vale de plângeri E
ŞTII?! de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343343_a_344672]
-
de oase și carne! Mâini nevăzute aruncă otrăvuri în paharul din care setea'mi se adapă, în timp ce stranii senzații mă răscolesc. Aud cum fâșii rupte de suflet se dezintegrează. - Cum dracu să le opresc!? Îl simt; isteric râzând, cu lacrimi șiroindu'i obrazul livid. un suflet pustiu; rătăcind pierdut pe drumul spinos către niciunde! Mă dor pașii lui care'și târâsc neputința cu urme de sânge prin glod și tărână. Mă doare mirarea ce'și amprentează adânc în creier sentimentul inutilității
CAPCANELE MINŢII de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343342_a_344671]
-
de tipar, la propunerea mea, Laura? întrebă Iustin, extrem de sobru, după ce Laura îi șterse lacrimile și reașeză ochelarii. - Of, mărite Doamne!! Da, Tinule! Da! răspunse Laura, repezindu-se să-i strângă în brațe pe amândoi, bărbat și copilă, cu lacrimile șiroindu-i pe obraji. Iuliana o trase discret pe Mariana de mână și ieșiră împreună. - Știți, doamnă? Mă gândesc că a sosit momentul să-mi strâng lucrurile... Trebuie să pregătesc de îndată două căsătorii, nu una... Haideți să mă ajutați, vă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343306_a_344635]
-
de oase și carne! Mâini nevăzute aruncă otrăvuri în paharul din care setea'mi se adapă, în timp ce stranii senzații mă răscolesc. Aud cum fâșii rupte de suflet se dezintegrează. - Cum dracu să le opresc!? Îl simt; isteric râzând, cu lacrimi șiroindu'i obrazul livid. un suflet pustiu; rătăcind pierdut pe drumul spinos către niciunde! Mă dor pașii lui care'și târâsc neputința cu urme de sânge prin glod și tărână. Citește mai mult Capcanele mințiiPașii'mi gonesc nesonor... prin coloane de
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
sânge; de oase și carne!Mâini nevăzute aruncăotrăvuri în paharul din care setea'mi se adapă,în timp ce stranii senzații mă răscolesc.Aud cum fâșii rupte de suflet se dezintegrează.- Cum dracu să le opresc!? Îl simt; isteric râzând, cu lacrimi șiroindu'i obrazul livid.un suflet pustiu;rătăcind pierdut pe drumul spinos către niciunde!Mă dor pașii lui care'și târâsc neputințacu urme de sânge prin glod și tărână.... XXI. NEGÂNDURI, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1572 din
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
ploi torențiale, a topirii bruște a zăpezii sau din combinarea celor doi factori. În general, noțiunea de viitură este asociată cu apele curgătoare (pâraie, râuri, fluvii). Viituri se produc însă și în zonele urbane în urma unor ploi torențiale, apa șiroind pe suprafața străzilor după depășirea capacității de evacuare a rețelei de canalizare. Conform Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
toamna mea are pantofi portocalii o claxonează la semafor alcoolici anonimi ăla care scrie ca să evite viața umblă cu moartea în buzunar de-i sar toate femeile de gât să plătească umbrela cu care iese în ploaie aproape singur străzile șiroiesc de apă vânzătorul de ziare ascunde sub tejghea un număr din Luceafărul brusc arta are valoare la bursa zilei iubesc cu vântul în față dar nu dau drumul toamnei să se risipească m-aștepți bând din singurătate câte o gură
ABURI DE TOAMNĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377440_a_378769]
-
toamna mea are pantofi portocalii o claxonează la semafor alcoolici anonimi ăla care scrie ca să evite viața umblă cu moartea în buzunar de-i sar toate femeile de gât să plătească umbrela cu care iese în ploaie aproape singur străzile șiroiesc de apă vânzătorul de ziare ascunde sub tejghea un număr din Luceafărul brusc arta are valoare la bursa zilei iubesc cu vântul în față dar nu dau drumul toamnei să se risipească m-aștepți bând din singurătate câte o gură
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377638_a_378967]
-
de ploi precum câiniidin adăposturin-am stare toamna mea are pantofi portocaliio claxonează la semafor alcoolici anonimiăla care scrie ca să evite viața umblă cumoartea în buzunar de-i sar toate femeilede gât să plătească umbrela cu careiese în ploaie aproape singurstrăzile șiroiesc de apă vânzătorul de ziareascunde sub tejghea un număr din Luceafărulbrusc arta are valoare la bursa zileiiubesc cu vântul în fațădar nu dau drumul toamnei să se risipeascăm-aștepți bând din singurătate câte o gurăarunc pantofii uzi în ziua aceasta amdesfrunzit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377638_a_378967]
-
ți-am scris și-i zi pierdută, Dar te-am purtat la mine-n gând, Barcă-n Bermude dispărută, Dar când și când reapărând. Trei zile curs-au fără noi Și patru nopți, eu mor întruna, Din ochii-mi pustiiți șiroi De lacrimi curg și văd doar luna. Dar astrul lumii ne unește Că-l vezi și tu și-l văd și eu, Iar gândul meu îl urmărește Că el te mângâie mereu. Și îl urăsc, că-ți joacă-n păr
ȘI DOAR TĂCERI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378455_a_379784]
-
împlini.... XXIX. SUNT UN OM, de Florin Cezar Călin , publicat în Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016. Sunt om așezat ș-un înger mutat De-acolo din stele acuma în viață. Actorul dorit din filmul cel slut Cu lacrimi șiroie căzute pe față. Sunt pom ce se pierde-n abisuri de zare Cu crengile rupte se-agață de ceruri. Dar viața nu-i visul stivit în picioare Ca frunza căzută demult în decoruri. Sunt apă și dor, speranță, trădare Lumini
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
scris E lapte și miere și sânge și pâine. Sunt gând ce gândesc și toate ce știu ... Citește mai mult Sunt om așezat ș-un înger mutatDe-acolo din stele acuma în viață.Actorul dorit din filmul cel slutCu lacrimi șiroie căzute pe față.Sunt pom ce se pierde-n abisuri de zareCu crengile rupte se-agață de ceruri.Dar viața nu-i visul stivit în picioareCa frunza căzută demult în decoruri.Sunt apă și dor, speranță, trădareLumini ce se-aprind
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
se trezește că vorbește, fără nicio comandă de la creier: -Bă, știți ceva? Eu nu mai cred în Dumnezeu, pentru că...nu există Dumnezeu. Au încremenit toți, cu îmbucătura-n gât. -Cum așa? a-ntrebat palid tata. -Uite-așa! am răspuns eu, cu deșteptăciunea șiroind pe nas, pe gură, chiar și prin urechi. Am citit câteva cărți despre materie. Ăhăă! Dac-ați ști voi câte cărți am citit! Romanul „Așa s-a călit oțelul”, Istoria partidului bolșevic. Da’ câte cărți am citit eu... -Te-ai deșteptat
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]