391 matches
-
ani nu m-am mai gândit aproape deloc la această familie îngrozitoare. Pot să te întreb ce oare a determinat un tânăr atât de fermecător și - dacă nu te deranjază - de frumos, ca tine, să aibă de-a face cu șleahta asta nenorocită? I-am povestit despre Tabitha și despre neobișnuita comandă pe care am primit-o de la ea. — Ciudat, spuse el. Foarte ciudat. Trebuie să fie o nouă conspirație în spatele acestei povești. Mă întreb ce pune la cale. Ai luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în supermarket. Se deschisese de sărbători, la scurt timp după mutarea lor, și ea nu apucase să-l viziteze sau, mai bine zis, nu dorise să-l viziteze, o dezgusta ideea că avea să se calce în picioare cu o șleahtă pestriță, urât mirositoare și slobodă la gură. Nu o interesau oamenii, ar fi făcut ori ce să nu se atingă de ei. Acum însă, da, era bine ales momentul, după sărbători magazinele sunt pustii, își putea permite să umble în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
aur, se dezlănțui în voie. Sorbindu-l din ochi, cântă, acompaniindu-se cu armonika lui personală, pe care o adusese, înainte de Revoluție, din republicile baltice, intonând mai întâi nemuritoarea Katiușa și continuând cu alte și alte șlagăre, cunoscute de întreaga șleahtă de prieteni zurbagii, care se dedau cu frenezie momentului de animație artistică și de fericire. Vladimir, român din provincie, se trezise, fără să știe cum, în acea frăție de pahar, majoritatea fiind localnici, provenind de pe întinsul Bărăganului, mulțime de bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
atunci cea dîntîi putere militară în Europa) îi iau Chilia și Cetatea Albă, acelaș Ștefan Vodă bate de-l stinge mai târziu pe regele Albert în Codrii Cosminului, încît rămâne proverb în țara leșească "în zilele lui Albert au pierit șleahta" și acelaș Malcoci a cărui oaste turcească Ștefan au topit-o în ținutul Bolgradului a pătruns mai târziu în Polonia și prădă și arse până la Lemberg fără ca regatul să-l poată opri. De aceea trebuie s-o spunem de pe acuma
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
funcțiuni ale unei burgezii naționale care nu s-au putut forma nicicând acolo stăpâniră circulațiunea banilor, rămaseră cam nesupărați în privirea legii și obiceiurilor; dar în schimb cu aceasta erau zi cu zi călcați în picioare de către magnați și de către șleahtă. Nevoind sa blesez, am evitat anume de a trage o concluzie din faptele acestea și am lăsat pe cititori să judece singuri: că o robire lungă de sute de ani, împreunată cu oarecare comoditate economică strică neapărat mult mai mult
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
treptat în fragmente de realitate: infracțiunile se acumulau în creierul meu, ca amenzile pe parbrizul unei mașini parcate anapoda. Călcam strâmb la fiecare secundă, cu fiecare respirație, bucuros că nu sunt descoperit. Mă simțeam ca un hoț urmărit de-o șleahtă de detectivi. Recidivistul „Sandu“. O singură persoană îmi spusese așa. „Vezi să fii gata până la și jumate.“ M-am uitat la ceas: 9.10. Am clămpănit din papuci până în baie și-am pus din nou lama pe față. Uram bărbieritul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Pișca, C. A. Rosetti dincolo de munți se cheamă Pausz, Szende (Frummer ) ș. a. m. d. E evident pentru oricine că nu principiile de stat sunt, în asemenea împrejurări, de vină la starea rea a românilor. Acestea se pretextează numai pentru ca o șleahtă incapabilă de muncă și de cultură să aibă cu ce trăi de pe spatele altora. Acesta e sâmburul cestiunii și, daca n-ar fi acesta, teoriele de stat ar fi departe de-a se manifesta cu asprimea, cu spiritul de injustiție
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-au unit pentru a proclama regatul. Se vor uni pentru a lărgi drepturile evreilor și a aduce colonii de semiți în țară. În toate dezastrele naționale se vor uni acei pretinși reprezentanți ai României, acei Giani, Cariagdi, Carada împreună cu șleahta ruinată a Moldovei, unii în paza greco-bulgarilor, alții în paza jidanilor. Greco-bulgarii și jidanii, iată adevărații stăpâni ai României, care nu merită acest nume, căci nu mai e țara românească. Privească cineva forul* din București, vază cele 20 000 de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu e câtuși de puțin nouă pentru cinematografia socialistă - ea poate fi regăsită începând cu nepmanul anilor ’20 din URSS, îmbogățitul pe căi necinstite al NEP, perioada Noii Politici Economice impuse de Lenin. Elementul lacom și descompus, înconjurat de o șleahtă asemenea lui, alcătuită din rămășițe ale vechii orânduiri, indivizi declasați, dame de moravuri ușoare, paraziți ai societății, e prezentat întotdeauna în contrast cu mulțimea oamenilor cinstiți, care muncesc, care pun umărul la construcția socialistă. Inovația lui Popovici constă în înlocuirea secretarului de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
totul în Căpâlnița, spunând cu simplitate: „Asta-i gara mea! Fuck USA, fuck Bill Clinton, fuck NATO!“; o adolescentă, fata șefului de gară, care visează să plece undeva, oriunde; și un lider de sindicat care organizează rezistența pasiv-activă, cu o șleahtă de „muncitori“ pomanagii, plictisiți de moarte chiar și atunci când protestează. În acest loc unde nu se întâmplă nimic, apare, în anul de grație 1999, un tren cu soldați americani în drum spre Kosovo, dublați de câțiva militari români. Aceștia din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Cum trebuie și cum nu trebuie scrisă o istorie a literaturii române Poate niciodată literatura noastră n-a fost mai scindată ca acum (nu atât literatura în sine cât cei care fac literatură) în grupuri de asalt, în bisericuțe, sinagogi, șleahte (iau termenul în sensul în care îl folosea Hasdeu, adică acela de oaste boierească polonă, desigur fără calitatea boierească și fără apartenența națională polonă) etc., care au bunul, respectiv prostul obicei de a-i considera scriitori doar pe cei ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
exact. El a murit, săracul Chiriac, am avut o relație foarte bună cu el, l-am apreciat foarte mult pentru mintea lui. Dumitru Rusu știu că avea o marotă de a critica tot timpul Casa Studenților, că acolo sunt o șleahtă de puturoși, sindicaliști. Deși nu nominaliza, știam cam despre cine era vorba. S. B.: În ședința biroului Comitetului de partid pe Centrul Universitar din 26 mai 198010, profesorul Ion Hăulică arată că în Centrul Universitar sunt formații ce nu au
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
părți din România. Omul se bazează pe tupeu, pe niște legi postdecembriste strâmbe pentru imensa majoritate și drepte pentru câțiva, pe ambiguitatea unor înscrisuri vechi și pe nepăsarea, neștiința și incompetența politicienilor noștri. Acum, pe coarde dezacordate, acompaniat de o șleahtă de interesați, zdrăngăne cum că ar fi făcut el lovitura de stat de la 23 august 1944. Să fim serioși! Nu-l ducea capul pe fostul rege la o treabă așa de importantă. Se face că uită că în Palatul regal
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dintre moți, o satisfacție deplină, o față radioasă care n-o întâlnești decât la un japonez care urinează. Mineriada din 1999, încheiată cu „pacea de la Costești”, care l-a debarcat pe Radu Vasile, intrat și el, alături de Ciorbea și toată șleahta, în lada cu vechituri a istoriei, ar fi avut toate șansele să dărâme „regimul Cavaleruluii Tristei Figuri, cel învins de structurile securității”, dacă ar fi primit ajutorul detașamentului muncitoresc de la Brașov. Acum, când îi văd dați afară, cu fabrica închisă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
tot cortegiul de drame sociale, cu șomaj și falimente răsunătoare. Noi am ajuns în situația că trebuie să împrumutăm bani din băncile Apusului ca să salvăm capitalismul nostru neperformant; adică să sacrificăm un popor și viitorul copiilor lui ca să salvăm o șleahtă de îmbogățiți cu averile adunate în 40 de ani de comunism. N-aș fi luat în discuție aceste chestiuni, deși capitalismul românesc este un subiect generos și inepuizabil, dacă n-aș fi primit o scrisoare de la un tânăr, în care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
președintelui republicii se va lăsa greu, deoarece Marian Lupu trebuie să găsească 8 voturi pe care nu le poate lua decât de la PCRM. Ce condiții vor pune cei 8 parlamentari din PC, sau chiar PCRM? Imunitatea pentru Voronin și toată șleahta de îmbogățiți? Păstrarea națiunii și limbii moldovenești? Renunțarea la alianța cu România? Sacrificarea lui Serafim Urechean din necesitatea celor 8 mandate? Condițiile pe care le vor impune, dacă se va ajunge la un compromis imperios necesar, altfel, anul viitor vor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lui Iorga să intervină pe lîngă francezi ca să ajute Ungaria. Iorga îl considera patetic și a declarat că Jászi era "entuziast cum numai un student poate fi". Regimul lui Horthy l-a condamnat pe Jászy în contumacie. "Guvernul maghiar această șleahtă pompoasă a ordonat arestarea și întemnițarea profesorului Jászi", comenta Iorga, adăugînd că singurul păcat al acestuia fusese acela de a-și exercita dreptul la libertate academică. "Ce noroc pe profesorul Jászi", continua Iorga, "că trăiește într-o țară (Statele Unite) unde
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a primit drăgăstos, cu acea îmbrățișare letală a "văduvei negre" care l-a făcut deja celebru, oferindu-i, galant, "la mișto", un colegiu care părea imposibil și pe care nu avea cum să-l câștige, evident, niciunul dintre aplaudacii din șleahta lui. Victoria fulminantă a lui Tudor Ciuhodaru, surpriza de proporții a alegerilor parlamentare din 2008, e, din nefericire, doar istorie acum, pentru că maladiile din lumea politică nu sunt identificabile prin evidențe de laborator și mutațiile intelectuale și morale pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
purtători ai titlurilor colective de proprietate (stăpâni în indiviziune care puteau să-și lucreze singuri moșiile), care constituie la noi mica boierime. În decursul timpului, această răzeșime-moșnenime a putut, prin împărțirea succesivă a părților de moșie, să ajungă în situația șleahtei poloneze, a acelei „nobilimi cu 7 perji”, cu o sfoară de pământ, pe care dacă se culca o vacă capul și cozi stăteau pe proprietatea altor doi „nobili”. Tot așa, din rândurile acestei mici boierimi s-au ridicat marile familii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lor, unde țărănimea era îndepărtată de la portul armelor, numai nobilimea fiind chemată de rege la război și, din această cauză, armatele apusene erau neînsemnate numeric. Cronicarii români, cunoscători mai atenți ai situației interne, îi aseamănă pe nemeșii din Moldova cu șleahta poloneză, deci nici nobili, căci zice Grigore Ureche „și nemeșii carei le zicu șleahtă”, iar Nicolae Costin, referindu-se la epoca lui Ștefan cel Mare, scrie: „Ridicat-au Ștefan Vodă atunci pre mulți din prostime la statul de nemeș, pentru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la război și, din această cauză, armatele apusene erau neînsemnate numeric. Cronicarii români, cunoscători mai atenți ai situației interne, îi aseamănă pe nemeșii din Moldova cu șleahta poloneză, deci nici nobili, căci zice Grigore Ureche „și nemeșii carei le zicu șleahtă”, iar Nicolae Costin, referindu-se la epoca lui Ștefan cel Mare, scrie: „Ridicat-au Ștefan Vodă atunci pre mulți din prostime la statul de nemeș, pentru războaiele ce au avut și vitejie la acele războaie” . La Grigore Ureche întâlnim identitatea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe balcon sau pe fereastră. Lucrul acesta îmi dădea senzația de spiriduș, care se poate strecura prin orice fel de deschizături. Curioasă, iscodeam pe unde puteam, chiar și acolo unde nu aveam acces întotdeauna. Vara, când ploua, ocupam cu o șleahtă de fete și băieți casa scărilor, unde ridicam corturi din pături și jucam cărți: corturile acestea erau tot o formă de a interioriza blocul în care locuiam. Ne plăcea înghesuiala, atingerile nesexualizate încă pe vremea aceea, ascuțimea vorbelor. În spatele blocului
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ar fi o pajiște unde te ia dorul de un somn liniștit chiar dacă și el a fost tot în același deșert împreună cu ei unde s-a înțelepțit trei ani. Și el a fost adeptul acestui curent, deci făcînd parte din șleahta de șarlatani, pînă să-i căsăpească romanii pe capete. În Antichități iudaice același autor la XVlll,9 îi pune din nou sub ghilotina istoriei susținînd că acest curent este cauza ruinei țării, ,,deoarece Iuda și Sadoc care au întemeiat la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și am descurajat somnabulismul epistemologic al unor rătăciți cumsecade. M-am făcut chiar că nu văd stupiditatea unor eforturi deconstructiviste săvârșite pe buza prăpastiei. Am văzut carismatici locali fierbând împotriva foștilor comuniști basarabeni pentru a se arunca apoi la picioarele șleahtei comunisto-securiste din „țărișoară”. Citesc destul de regulat câțiva din scriitorii de vârf ai Basarabiei. Sunt îndrăgostit de tablourile câtorva pictori basarabeni. Continuu să fiu, pe cât posibil, aproape de oameni care au crescut sub ochii mei, devenind subtili analiști de fapte și împrejurări
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
sigur să ții pe lângă tine pe fratele tău, Sigismund. Sunt de părere să-l așezi ca domn al Moldovei...”. Buonaccorsi a fost bănuit că l-a sfătuit pe rege să organizeze o campanie împotriva Moldovei cu gândul de a nimici șleahta, care se opunea autorității regale. Pentru aceasta, Ioan Albert se putea înțelege cu Ștefan. Odată ajunși în Moldova, nobilii poloni puteau fi nimiciți acolo. După care regele putea să-l acuze pe Ștefan că i-a ucis oamenii și avea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]