1,276 matches
-
e boală. Pe linii paralele să meargă astea două Nu pot; că uneia - vieții - chiar dacă-i tot plouă, Firul tors și tras din pântecul de mamă Se rupe. Apa din piatră curge; e pentru toți o mană! Și ea tot șlefuiește în albia-i prundișul... Pe când apa din mine filtrează învelișul Și, cu timpul ajung să fiu asanat, Iar, în final, ca toți, îmi perfectez un blat. Pe drumul mărginit de șanțuri Mă simt grăbit de cineva și-n lanțuri; Pășesc
UN ALBUM DE SUFLET ȘI UN FEL DE... APĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363366_a_364695]
-
Veronica a fost înmormantată de mânăstire și îngropată lăngă mitocul în care-și petrecuse ultimele clipe ale vieții, jelita de călugărițele mânăstirii. Dar din dragoste lor a rămas legenda care va dăinui cât lumea. Visez mereu o statuie a dragostei șlefuită din piatră care să eternizeze dragostea în figurile îmbrățișate ale celor doi poeți, cu titlul pus de Perpessicius, care și-ă pierdut vederea pe manucrisele poetului: Martirii lui Eros. Referință Bibliografică: MOARTEA POEȚILOR DRAGI- EMINESCU ȘI VERONICA / Ion Ionescu Bucovu
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
TASTATURA INIMII Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 893 din 11 iunie 2013 Toate Articolele Autorului m-ai deportat în țara aceea unde plugurile arau dragostea iar viorile treceau toate printr-un singur arcuș mă ascunsesem într-o imagine șlefuită lângă un ocean în care ne îmbătasem aproape străini aproape datornici aproape instantaneu dinspre est înflorise zvonul că ți-aș fi pedeapsă îmblânzită la piept de fiecare dată când luna părăsește vârful stâncilor aud un ecou și tac și tac
PE TASTATURA INIMII de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363508_a_364837]
-
nu intrase în vizorul lu' madam Jorjet, Cezar Dunăreanu nu-și descoperise vocația de numărător al picioarelor în campania de recensămînt modern al populației, responsabilul cu protecția socială încă nu avea puterea în mînă, Alunică zis și Alu Gore își șlefuia lucrarea capitală, “Tragedia globalizării”, iar Lilicuța Bolovan nu și-ar fi închipuit în ruptul capului că se va îndrăgosti de caraghiosul ăla de Neacutare Pandișpan, numit așa pentru că, atunci cînd uita cum îl cheamă pe vreun tip cu care avea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
mareei le scufundă în/ profunzimea nisipului, în adâncimea melodiei valurilor. Într-o zi, chiar/ aceste dune marine vor forma unica prezență pe solul Egiptului. Și/ atunci, erodate de trecerea timpului a cărui acțiune combinată de sare și/ apă le-a șlefuit cântecele, finalurile de strofă vor renaște firesc./ Tocite, vor merge spre moartea lor naturală, precum aceste grăunțe de / somn de care ne/ sprijinim capul pe aceste plaje, aceste furtuni roșietice în/ vis. Noapte bună nisip, fără un poet care să
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
numai, cu oameni care și-au ridicat nivelul stării materiale la înălțimi de nevisat până nu cu mulți ani în urmă, dar nu au putut să-și ridice și orizontul gândirii sau al culturii, să capete puțin ștaif, să-și șlefuiască ținuta comportamentală, să le pună în acord cu noua lor poziție socială. Discrepanța între bogăția materială și sărăcia sprituală a dat naștere unei noi categorii de cetățeni, niște oameni cu tupeu, grosolani, lipsiți de un elementar bun simț, apucături cu
SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363069_a_364398]
-
cunoscuți. Ador plimbările pe soare, prin ploaie, pe zăpada atât de rară în Belgia, convorbirile literare, muzeele de artă și, Domnul fie lăudat, le pot pune pe toate în practică. Alte cărămizi care mi-au trecut prin mână, le-am șlefuit, uscat, aranjat iar acum culeg fructele gustoase. Dar, Doamne, câtă energie, ani, lacrimi, nervi nu am cheltuit mai întâi. Meșterul Manole mi-a fost pildă deseori - nimic nu se poate fără sacrificiu. GP: Cum este omul Ioana Chiriță? IC: Sunt
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]
-
o acuratețe a stilului, deja format, deși nu a fost exersat în reviste și cărți. Parcă sunt tentată a spune că acest om s-a născut dintr-o dată poet. E un talent nativ care totuși, a exersat singur, până la desăvârșire, șlefuindu-și eliterele cu migală pentru marele zbor pe care avea să-l facă. Tonul e uneori autopersiflant pentru că poetul nu s-a luat suficient în serios în ceea ce privește scrisul, crezând că și ceilalți îl vor ironiza pentru că se preocupă de poezii
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
umană, încât și o neglijență să se transforme în premoniție?). Opera poetului învăluit în mister deja se consolidase, dar sănătatea, galopant, i se deteriorase. Va lucra intens la cel de-al treilea volum, „Vals în întuneric”, patru ani în șir, șlefuind fiecare vers, voindu-se cântecul său de lebădă. Într-un fel cartea va fi „Cronica unei morți anunțate”, un vals trist al iubirii pierdute, un vals de Chopin înlocuind ftizia jucată pe clape cu „sfârâmarea organelor”, pregătind, resemnat, ultimul vals
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
am altceva, Poate foc și lemne arse, la un răsărit, Poate două lacrimi stoarse, catre asfințit. Într-o noapte, undeva, să ne întâlnim, Să-ntrebăm pe cineva cum e să iubim Asfințitul și apusul, care stau de pază, Să ne șlefuim discursul până la amiază. Într-o zi, de dimineață, te-am reîntâlnit, Erai palid, tras la fața, nu păreai uimit; Cine sunt? Eu n-am aflat... Tu ai reușit? Orizontul am urmat și am regăsit Urma unui răsărit, dintr-o primăvară
LA PRIETENIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368453_a_369782]
-
a persoanei, influențează asupra modului în care persoana reacționează și interacționează cu ceilalți sau cu mediul. Personalitatea are la bază ereditatea, prin moștenirea genetică, dar este dezvoltată funcție de mediul, educația, cultura, experiența pe care omul o trăiește. Ereditatea poate fi șlefuită de-a lungul vieții, în mod favorabil sau defavorabil, precum o statuie - în scop frumos sau dizgrațios - și aceasta făcându-se în viața de familie, în contextul religiei și al grupurilor de oameni din care persoana face parte. Prin urmare
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368420_a_369749]
-
dragoste nu este nimic nu este... Acesta este gândul care îmi vine în minte, aceasta este starea mea sufletească, acestea sunt cuvintele pe care le rostește gura mea după lectura plină de lumină și de profunzimi ( și grea de versuri șlefuite până la perfecțiune și de miresmele livezilor toamnei, care tocmai trece ca nourii pe cer ) a minunatei antologii întocmită de talentata poetă și creatoare de reviste literare și de emisiuni de radio, care este doamna Elisabeta Iosif. Cunoaștem lumea literară de
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ȘI OROAREA DE A MURI Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 153 din 02 iunie 2011 Toate Articolele Autorului De Andrei Oișteanu Cum comemorăm un scriitor clasic? Șlefuindu-i lespedea de pe mormânt? Lăcrimând patetic la poalele monumentului? (Re)citând nostalgic câteva clișee uzate și abuzate? Sau încercând să aflăm mai multe despre viața și opera lui, despre speranțele și nefericirile lui, despre eventualele lui traume și despre modul
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
și are multă dreptate căci eroii lucrării acesteia și a închisorilor comuniste și politice în general, au căutat în primul rând, să-și pună în ordine propriile vieți, să înțeleagă și să trăiască experiența comunitară din Biserica primară, să-și șlefuiască încet dar sigur, caracterul pentru iubire, jertfă, bunătate și trăirea dragostei comunitare” și asta pentru că toți acești mucenici contemporani ai veacului al XX - lea „locuind în aceeași celulă, au încercat să facă din spațiul ei o biserică a lui Hristos
VALERIU GAFENCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367322_a_368651]
-
și are multă dreptate căci eroii lucrării acesteia și a închisorilor comuniste și politice în general, au căutat în primul rând, să-și pună în ordine propriile vieți, să înțeleagă și să trăiască experiența comunitară din Biserica primară, să-și șlefuiască încet dar sigur, caracterul pentru iubire, jertfă, bunătate și trăirea dragostei comunitare” și asta pentru că toți acești mucenici contemporani ai veacului al XX - lea „locuind în aceeași celulă, au încercat să facă din spațiul ei o biserică a lui Iisus
IOAN IANOLIDE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367337_a_368666]
-
o bulboană în cazanul cu smoală în care cineva, știm noi cine(!), tot amesteca cu polonicul ingredientele care de atâta clocot mai dădea și pe dinafară. Sunt picătura de bulboană strivită de gheata ochilor tăi cetitorule și împrăștiată pe caldarâmul șlefuit de atâta șmotru al plebei de pe Via Apia Vitae de la palatal lui Caesar, pe care am străbătut-o cu înfrigurare, în aceeași arhitectura de pe vremea tot la fel de celebrului său fiu nelegitim, ingrat și nerecunoscător dibuit c-a participat la conjurație
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
N-a venit să glumească, să facă teatru și demonstrații. De ce, dacă i-a luat coarnele și forțele și pretențiile, l-a mai lăsat - cum zic Sfinții Părinți - numai cu vârful cozii? L-a lăsat pentru că este necesar să ne șlefuim cu orice chip în atacurile lui, să ne definim pe noi, să cunoaștem mai bine marile adevăruri. El este un tolerat, nu-i o putere. Asta-i marea greșeală a oamenilor, că se tem. Cu nici un chip nu are nici o
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
acum încolo deși, probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să-l stingă, să fie stins ori să-l retragă și să rămână retras, însă acum, când apele spiritului său s-au retras, ele au lăsat în urmă, cristaline, șlefuite de patimă, suferință și inteligență, câteva sute de vorbe memorabile. Înțelese în dozajul lor corect, uneori cu doza necesară de umor, alteori rămânând de-a dreptul contestabile, ele pot să apere de amăgitori, de proști și ipocriți iar uneori (și
IOAN ION DIACONU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366867_a_368196]
-
N-a venit să glumească, să facă teatru și demonstrații. De ce, dacă i-a luat coarnele și forțele și pretențiile, l-a mai lăsat - cum zic Sfinții Părinți - numai cu vârful cozii? L-a lăsat pentru că este necesar să ne șlefuim cu orice chip în atacurile lui, să ne definim pe noi, să cunoaștem mai bine marile adevăruri. El este un tolerat, nu-i o putere. Asta-i marea greșeală a oamenilor, că se tem. Cu nici un chip nu are nici o
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
Și-un har dumnezeiesc, de-a te visa. Și-am adormit în jilțul epocii curgânde, Pe scena vieții, ca-ntr-un vis, Iar fețele de îngeri albe-blânde Mă înconjoară, de tot ce e plictis. Și-n bucuria de-a mă șlefui, Ating aceste fețe, ca să simt Puterea care crește... de-a iubi, Și forța feminină în cuvânt... Un basm bogat mă va peți Într-un spectacol cu priveliști, Natura-n jur se va opri pentru o zi, Căci ea actriță va
POEME DE DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367788_a_369117]
-
pun în gardă dar și cele care-l însoțesc la înfulecarea „prăzii”, deocamdată aflată nesinchisită la mese și ospătându-se, neștiind nici măcar de vreo ipotetică primejdie... Izvoare arteziene din loc în loc de la baza zidurilor din bolovani măricei și bine „sudați”, șlefuiți și teșiți la colțuri pentru a nu răni pe cei dornici să puie și mâna, amfore, ulcioare și alte vase de lut pe un țărm presupus caraibiano-mediteraneean - aici istoria și adesea geografia se încurcă rău și nimeni nu se gândește
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
Mizeria nimicului, uneori, ne bagă pumnul în gură și-atunci scriem pentru a putea produce iluzia trăirii. Ne trecem prin lucruri supuse de alții, străbatem drumurile cu mâinile tremurând în jurul paharului cu apă. Inima icnește a vis. Dorința iubirii ne șlefuiește așteptarea, rondul prin viață îl facem orbind. Naștem absențe, zâmbet prelins e textul acesta ce vă scoate din minți. Ce e variabil? totul? ce e totul? o necunoscută? Definiția spațiului din gând în gând se întoarce împotriva eu-lui, răsfoiește paralela
PLĂTESC ŞI PLEC de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367089_a_368418]
-
sculptura lui Brâncuși radiază în jurul său frumusețe și speranță. Îmi amintesc de cele aflate de la Petre Țuțea, anume că Brâncuși ar fi fost întrebat de cineva care a fost ideea pentru înfăptuirea lucrării „Măiastra” și Brâncuși ar fi răspuns: „Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă și când am constatat că nu o pot afla, m-am oprit. Parcă cineva mi-ar fi dat peste mâini.“ Obsesia vieții lui fusese taina zborului. Zborul spiritului, transcendența... Într-o revistă am găsit
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
în liceu pe locurile fruntașe, cu o medie mult mai mare decât a ei. Raul avea avantajul, că era și un băiat simpatic, educat, în ciuda modestiei familiei din care se trăgea, jovial, chiar dacă nu frecventa cercurile cosmopolite, unde să se șlefuiască, căpătând acea aură de șmecheraș de capitală. Era ceva nativ la el să se facă plăcut. Dacă la început a fost privit cu indiferență, după ce colegii l-au cunoscut mai bine, mai ales fetele, l-au acceptat în gașca lor
BĂNUIELILE BRIGITTÉI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363641_a_364970]
-
alte dalbe flori. Și bărca-și face lin culoar pe lac, Domol cutreieră prin trestiile mute, Netulburat, un fluierar se-oprește Pe lancea-ngălbenită, cu sunete acute. Cusute gânduri pe-altițe argintate Maluri ascund comori de primăvară- Imperturbabil, frigul, fără grijă, Va șlefui culoarea milenară. Sclipici de-argint adună ramurile joase, Împrăștiind culori de vis pe unda clară; Stăteam și cugetam la mersul lumii, Visam că, poate, Ea, din lac o să apară ... De mână să pornim ca un Ion pe apă- Castele din
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]