360 matches
-
teamă. Nu o spăla în mod normal pe cap. Ea știa asta. Și el știa asta. Era mult prea intim. Și mai era ceva. O prezență. O duritate în zona ficatului ei care corespundea cu zone unde trebuia să fie șlițul lui Jack. Sau își imagina ea...? — Poate ar fi bine să îl clătești acum, spuse ea încet. Și pune puțin balsam, dar grăbește-te. Voi întârzia. Acesta este Jack Devine. Șeful șefei ei. Nu știa ce se petrecea, dar orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ochii. Scena era cam vulgară. „Scoate-ți ochelarii“, mi-a spus Virginia, „am să-ți arăt“. Mi-a rezemat obrazul de pieptul ei, cambrîndu-se pentru a-și sprijini sînii de gura mea. Cu respirația tăiată, i-am simțit mîna pe șlițul meu. Ce-ar fi gîndit despre asta Martin Heidegger? Sărutările mele pe decolteul adînc al Virginiei aveau ceva de-a face cu viitorul anterior? Chiar dacă purtarea mea se vădea a fi o fugă heideggeriană din fața morții, preferam să mă Îndrept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Îi spuse că-i pusese Înăuntru o bucată de tifon pentru a absorbi sîngele; și lîngă ea Îi lăsase un tampon igienic și o centură. Văzînd asta, deveni din nou sfioasă și se repezi să-și pună și să Închidă șlițurile centurii. Doctorul o văzu cum bîjbîie și crezu că este Încă sub efectul anestezicului și veni s-o ajute. CÎnd Începu să se Îmbrace, Își dădu seama cît de slăbită era; credea că știe unde anume i se strînsese sîngele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
trotuar. Mireasma parfumului ei Îmi umple nările. Sunt lipit de ea și-i simt căldura gingașă. Aș putea s-o țin așa o eternitate. Doamne, Îmi aduc aminte... era atât de demult... Apoi se Întâmplă. O Învârtoșare În chiloți și șliț și trebuie să adopt vechea poziție aplecare-și-ultimul-dans-În-discotecă pentru a o masca. — Ai mult de mers... trotuarul e foarte alunecos. — No, doar până la scara aia, arată ea spre ușa unei scări de bloc. — Îți dau o mână de ajutor, zâmbesc eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Se aplică aceleași reguli, zicem noi, răsucind zăvorul. — Nasol, spune ea, Împingând ușa după mine. Încercăm să o respingem, dar ne acaparează total, ca un costum ieftin, și urlă: — Haide, vreau să-ți opresc respirația, haide, și are mâinile În șlițul meu. Doamne, ce pute aici... haide Bruce... Sunt numai io la naiba, doar eu... S singur paici n pula mea... Mă smucesc, dar ea Încă se dă la mine, cotoroanța asta de rahat hihăitoare, ochii ei de curvă viciată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ziar și o pătură zăceau lângă frunzișul des. Chiar când mă gândeam să iau ziarul, un muncitor de pe șantierul din scuar dădu la o parte ramurile grele și Își făcu apariția. Când m-a observat și-a tras fermoarul de la șliț și, ștergându-și mâinile pe pantaloni, bâlbâi: „Vei vedea...“ Dând un picior dezinteresat În direcția lui Chérie, Își recuperă Völkischer Beobachter-ul și pătura, apoi plecă. Am Încercat să atrag atenția câinelui stupid al lui Heino, care adulmeca tufișurile. Dar fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mi-am oprit respirația de tot. Inima se lovea mută de coșul pieptului, gâtul mi se umfla periculos. Cineva trase apa. „Ce dracu’?“ Smucind de câteva ori, până la urmă, persoana renunță. În schimb, se postă În fața chiuvetei și Își desfăcu șlițul. Îl auzeam cum Își târșâie picioarele, apoi se auzi o bălăceală zgomotoasă. Oricine ar fi fost, se urina destul de mult. La intervale regulate, Își apropia picioarele târșâindu-le, poate, pentru a nu picura pe jos. N-am fost scutit nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
plac la tot soiu de curioși care punea Întrebări dăspre căruță și, cu fiecare tablo vivant care io Îl zugrăveam pentru ei, Îi năuceam și mai nașpa. Am săpat conștiincios ca genistu, până am aflat că lu Limardo Îi făcuse șliț pă la cinci după-amiaza cu propiu șiș-ascuțitoare dă os. Uite ce-i, pe ăi care cred că chestia asta de nici nu știi cum s-o esplici e mister io-i cred săriți dă pă fix, că doar buclucu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de la pijamaua pe care o purta când a murit. M-am gândit să schimb vorba ca să nu se întristeze prea tare și am întrebat-o, arătând niște nasturi mici, maronii. — Și ăștia? Fața i s-a încrețit iar. — Sunt de la șlițul pantalonilor. A început să râdă și am zâmbit și eu, dar Năsturel, care-o auzise, mieuna supărat pe hol și mama a deschis ușa ca să-l lase înăuntru. Mi-am schimbat în viteză poziția pe canapea și, pentru prima dată
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
intra În toaleta bărbaților. Clătinând din cap, o urmă Într-o sală de baie ai cărei pereți erau Îmbrăcați În faianță alb-negru. Când Watson strigă „Colin Miller?“ se auziră diverse țipete În timp ce oameni În toată firea, Își Închiseră la repezeală șlițurile și o luară la fugă spre ieșire. În final, un singur bărbat rămase Înăuntru: scund, bine făcut, Îmbrăcat Într-un costum gri-Închis foarte scump după aspect. Lat În umeri și cu o tunsoare de modă veche, fluiera discordant În fața pisoarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fără ocolișuri ce putea să facă cu oferta lui. Logan păși Între ei Înainte ca Watson să Îi demonstreze de ce era supranumită „Rupe-Coaie“. Ziaristul făcu Încă o dată cu ochiul, mai zăbovi puțin cu spatele la cei doi și apoi se Întoarse Închizându-și șlițul; câte un inel de aur Îi strălucea pe fiecare deget. Un lanț de aur Îi atârna la gât peste cămașa de mătase și cravată. — Domnul Miller? Întrebă Logan. — Mda, vreți un autograf? Se Îndreptă țanțoș către chiuvetă, ridicându-și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
jumătate de duzină de dosare își intră în mână: o privire aruncată fotografiilor, scanarea rapidă a raportului de arestare, revenire la poze și la vizualizarea înfrumusețată a celor două fotografii urâte, capsate pe prima pagină. Guri pe guri, guri pe șlițuri, sodomie, fellatio, soixante-neuf. O incursiune perversă a Omului Cameră, o voce mică ce pretindea că „E în interesul anchetei” - iar atunci când vreun detaliu mărit îl impresiona foarte tare, își simțea tranzitul intestinal iminent. Nici un set de semnalmente corespunzătoare unui bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe gresie. Fu ignorată. Hoțul se descheie la pantaloni. Sammler auzi fermoarul coborând. Apoi ochelarii fumurii fură Îndepărtați de pe fața lui Sammler și lăsați să cadă pe masă. Fu Îndreptat, În liniște, să privească În jos. Negrul se desfăcuse la șliț și-și scosese penisul. Era expus către Sammler cu testicule mari ovale, un lucru maro-și-vânăt necircumcis - un tub, un șarpe; peri metalici se zbârleau la baza groasă și vârful se Încovoia dincolo de mâna ce-l sprijinea, demonstrativ, amintind de mobilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
orice caz s-ar fi uitat. Intervalul fu lung. Expresia omului nu era direct amenințătoare, ci atotstăpânitoare În mod straniu, senin. Lucrul era arătat cu o certitudine uluitoare. Domnească. Apoi fu Înapoiat În pantaloni. Quod erat demonstrandum. Sammler fu eliberat. Șlițul fu tras, haina Încheiată, cravata de mătase, roz-portocalie, curgătoare, minunată, netezită cu o mână puternică pe pieptul puternic. Ochii negri cu o lumină de o deosebită candoare se mișcară Încetișor, Încheind ședința, lecția, avertismentul, Întâlnirea, transmisiunea. Ridică ochelarii Întunecați ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
inteligentă, domnul Popa fu adus brusc la realitate de o neplăcere mai veche, care-l urmărea de când plecase de acasă. Ca în cazul tuturor descoperirilor geniale - văzuse pe Discovery - soluția stătea chiar în problemă. Se ridică în picioare, își descheie șlițul și... oooh... șipoțelul udă mormântul Contesei, sub privirile înmărmurite ale doamnei, ale puștiului mucos redus în sfârșit la tăcere, ale tânărului blond cu ochelari de soare și ale unui gardian public. * Razele soarelui gâdilau plăcut fața Contesei. Ca de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
femeii din fața mea și să-i ling vârful pantofilor cu toc ascuțit? De Îndată ce mi-a trecut ideea asta prin minte, m-a luat amețeala și am avut o erecție instantanee. În acel moment privirea lui Keiko Kataoka se Îndreptă Înspre șlițul meu și mi-am dat seama că a Înțeles ce se Întâmpla cu mine. Ea nu a spus nimic, dar eu m-am Înroșit de rușine până În vârful urechilor și nu puteam să-mi mai stăpânesc tremurul. Nu mai aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
în brațe ca pe o păpușă de lut peste care a suflat duh atâta cât să-și aline singurătățile. Directoarea, fostă balerină în ansamblul de balet al Operei Române, instructor de dans, coregraf, manager. Fund bombat, picioare reliefate, fustă strâmtă, șliț până la portjartier, pantofi decupați, tocuri 20 centimetri, bluză de mătase înflorată, țâțe slobode, sfârcurile ca prunele coapte pătau pânza, zâmbetul larg, buzele îmbietoare, obrajii rumeni. Domnișoara Cătălina nu inspira, domnișoara săruta aerul ca pe niște sfinte moaște. Degete de pianistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
un rând. Doar unul sau doi privesc cu milă către cei doi păcăliți. Gore Își șterge berea scursă pe cămașa cadrilată, roșu cu negru, În timp ce Gicu privește trist la pantalonii subțiri, albi, de vară, care au o pată mare În dreptul șlițului. Ridică privirea către Sandu și clatină din cap, a pagubă neașteptată: Te credeam om serios, Sandule, după față așa pari. Induci oamenii În eroare din greșeală. Parcă ai șaișpce ani, pe onoarea mea. I-a călcat nevastă-mea cu mare
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
apretate ale mamei. De-aș putea lua încă o pastilă de Ambien mâine dimineață, când mă scol. Ν —Poartă asta, mi-a ordonat Julie a doua zi, înmânându-mi o rochie de mătase roz-deschis, cu bordură de dantelă. Avea un șliț adânc, sexy, într-o parte. Era total nepotrivită pentru o petrecere englezească în aer liber. O să mă îmbrac în rochia Balenciaga, am ripostat eu. Nu se poate! Rochia aia e atât de fumată. Kate Hudson a purtat-o la Globurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
iarna nu le vedea nimeni. Umblam încotoșmănate cu două-trei perechi de ciorapi cu fire duse, chiloți cu mânecuță „moartea pasiunii”, pe deasupra lor ne atârnam izmene (iegării aveau să vină de-abia în postcomunism). Dragoste se făcea sub plapumă, eventual prin șliț. Ne spălam la lighean, pe porțiuni (la bucată), când puteam încălzi o oală cu fierbătorul. Cele mai norocoase ne făceam rost de săpun Lux și de spray-uri ungurești. Celelalte, mai prost situate într-un nod de relații (capital social
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
S-a trântit în pat și i-a făcut semn să se apropie, s-o cuprindă. „Am nevoie“, îi șopti ca un fel de poruncă, „să fiu mereu plină de-asta. Numai de-asta, altfel nu mai rezist.“ Îi desfăcu șlițul, mângâindu-i bărbăția. „Numai de-asta am nevoie“, repetă cu voce grea, parșivă, strângându-i mădularul, frământându-l, belindu-l, trăgând de el întărâtată, ciudoasă, ca și cum ar fi vrut să i-l scoată din trup. „Altfel mă ia dracii!“ Răcnet hulpav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
al lui Barney pare de aur în lumina puternică a becului. Fusta de mătase albastră a lui Daisy e ridicată până în talie, bluza îngustă ridicată peste umeri, iar Barney, fără cămașă, nu mai știe cum să-și încheie mai repede șlițul. Fețele le sunt întoarse spre ușă, încremenite în aceeași expresie de vinovăție și panică. Daisy are gura căscată de uimire. Vanessa se află la celălalt capăt al piscinei, lângă casă, dar pare că își dă seama de cele întâmplate. Scapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
că nu le vede pe cele câteva prostituate, ,,la lucru,,. Când Ben a deschis portiera, fata a intrat În mașină, răspândind un miros de cafea proaspăt măcinată. Așa i s-a părut lui Ben. Cu gesturi repezi i-a descheiat șlițul pantalonilor. Ben i-a Îndepărtat calm mâinile, Încheindu-l la loc. A aprins becul din interiorul mașinii și micul comutator a făcut un zgomot de blitz. Fata tremura ca și când ar fi fost biciuită. Ben i-a sărutat buzele care i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
gene, așteptând să recunoască pe fața tot mai străină eliberarea printr-un spasm impudic, rictusul Încremenit și cearcănele dintr-odată Îmbătrânindu-i obrazul. Ce ușor se excita atunci, ce jenat era să nu cumva să-i zărească cei de alături șlițul umflat al pantalonului, uneori, când nu mai putea Îndura, mergea În toaleta parfumată a casei Dobrotă și se ușura singur, după ce controlase neliniștit Încuietoarea ușii. Intra apoi În vârful picioarelor și moțăia, istovit de plăcerea rușinoasă, de energia risipită inutil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
asta îmi spune că n-ai fost la femei. Dac-ai fi fost măcar o dată, sigur erai mai treaz la minte. Știi ce? Pentru tine pot să fac un scurt pe degeaba, hotărî scurt și începu să-mi umble la șliț cu degete scurte, îndemânatice. Păcănitul rar al țintelor se opri brusc - țintele de la bocancii gardianului; sau numai mi s-a părut mie, furat de senzația tare, că în jur se făcuse un halou de tăcere - nu mi se păruse, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]