1,536 matches
-
pe același palier. Spre surprinderea lui, a constatat că cele două broaște de la ușile biroului și a magaziei erau gemene. Cheia ce îi fusese încredințată se potrivea perfect. Mai rămânea sigiliul aplicat pe ușă și pe tocul acesteia. Doar un șnur îl mai despărțea de ceea ce îi aparținea de drept, de ceea ce i-ar fi putut atrage răspunderea pecuniară. A decupat cu grijă plastilina ce purta amprenta unui sigiliu, a scos-o cu aceeași grijă față de imaginea ei și a lăsat
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
într-un puzzle cu ample conotații, uneori greu de descifrat, chiar și la o a doua sau a treia lectură. „Pământul sângerând umblă desculț peste urmele iernii.. În asemenea zile anatemizate nu-ți mai pasă de tropotul din piept, De șnurul pe care ți-l așază soarele în jurul grumazului, Nici de păsările care aleargă prin clopotul de pâslă al ploii, De fulgerele-albastre ce spintecă-n larg văzduhul, De nimic concret!” (din poemul În asemenea zile) Fără a mai lua în discuție
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
spulberat și plin de durere, Floarea roșie moare în sobă c-o albastră vâlvătaie Păsările țipă - năluci aducătoare de primejdii! Pământul sângerând umblă desculț peste urmele iernii.. În asemenea zile anatemizate nu-ți mai pasă de tropotul din piept, De șnurul pe care ți-l așază soarele în jurul grumazului, Nici de păsările care aleargă prin clopotul de pâslă al ploii, De fulgerele-albastre ce spintecă-n larg văzduhul, De nimic concret! Sufletul se-neacă de cenușa cea mai rece.... Cât de mult
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
-le mare dreptate Ălora de zic mereu că femeile-s ciudate, Intru-n bâză cu nevasta, sictirită pe-undeva, Că în dimineața asta i-aș fi zis mă-sii ceva Nașparliu, bine'nțeles, că-mi tot sare-n sus de șnur, Iar eu, caracter ales, n-am cu ea nimic, v-o jur; Deschid ușa,-n zori, la hol, aia care dă afară Și ce văd, un geamantan barosan chiar lângă scară(!?) Trei sacoșe, patru plase, alea mai voluminoase, Printre care
INOCENŢĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366630_a_367959]
-
care se derulau pe monitorul din fața lui. Bâzâitul procesoarelor nu reușea să acopere zgomotul nebun al ploii care părea să încerce să sfâșie consola ancorată sub acoperiș, chiar în dreptul biroului lor. Radu se ridică greoi de la locul lui și trase șnurul jaluzelelor, acoperind imaginea dezolantă a apei care se scurgea șuvoi în lungul pervazului îngust. George își desprinse pentru câteva clipe privirea de pe ecran și zâmbi scurt. - Nu-ți place ploaia! - Mă deprimă de-a dreptul și, când sunt deprimat, trebuie
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
aveau să taie un cedru sunător. Un cedru care, după spusele lui, atingea o înălțime de patruzeci de metri. Moșul spunea că acest cedru era neobișnuit. Trebuia purtată o bucățică de lemn din acest copac agățată la gât cu un șnur. Cine și-o va agăța la gât, va trebui să stea desculț în iarbă, apăsându-și cu palma stângă bucățica de lemn de cedru pe pieptul gol. După un minut, el va simți o căldură plăcută, emanată de cedru, după
VLADIMIR NICOLAEVICI MEGRE ŞI „CEDRII SUNĂTORI AI RUSIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366143_a_367472]
-
sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata nu depășea cincizeci de ani și mama patruzeci și cinci. - La ce oră zici că
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
surâs de primăveri am adunat un ghiocel... am pus sărutul meu pe el și visul tău de până ieri din ochii tăi un fir de dor din inimă-mi un fir de foc și răsucite la un loc să fie șnur la mărțișor Referință Bibliografică: E cât un mărțișor... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 778, Anul III, 16 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
E CÂT UN MĂRŢIŞOR... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351906_a_353235]
-
de bucurie în tradiția românească, mărțișorul simbolizează venirea primăverii care aduce bucurie, prospețime, speranță, reînnoire, entuziasm, victoria soarelui asupra gerului iernii. În această zi specială, femeile și fetele primesc mărțișoare considerate talismane aducătoare de noroc, dar și purtătoare de iubire. Șnurul mărțișorului este format din două fire de mătase, alb și roșu, împletite asemenea ADN-ului, reprezentând Spirala vieții, a Infinitului și a Nemuririi. Roșul semnifică Iubirea, iar albul, Divinitatea. După unii, roșul este considerat culoarea primăverii, iar albul, culoarea iernii
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI-MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351993_a_353322]
-
semnifică Iubirea, iar albul, Divinitatea. După unii, roșul este considerat culoarea primăverii, iar albul, culoarea iernii. Floarea cu care se asociază această sărbătoare este ghiocelul, o floare gingașă de un alb pur. La sate, pe când eram copii, mama ne lega șnurul mărțișorului cu bănuțul de argint dăruit de moașă la nașterea noastră, și-l purtam la gât ca pe o amuletă care ne ferea de boli și deochi. Mărțișorul se purta toată luna martie, apoi șnurul era agățat într-un pom
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI-MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351993_a_353322]
-
eram copii, mama ne lega șnurul mărțișorului cu bănuțul de argint dăruit de moașă la nașterea noastră, și-l purtam la gât ca pe o amuletă care ne ferea de boli și deochi. Mărțișorul se purta toată luna martie, apoi șnurul era agățat într-un pom înflorit, crezându-se ferm că, tot astfel de frumos și înfloritor va fi și cel care l-a purtat. An de an, de 1 martie, ne recăpătăm speranța, optimismul, credința în mai bine și sporul
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI-MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351993_a_353322]
-
ghiocelul cu palmele ei încălzite. Din neatenție s-a rănit într-un spin, și o picătura de sânge s-a prelins pe sfiosul ghiocel. Căldura sângelui i-a dat puteri florii să reînvie. Astfel, Iarna a fost învinsă. Roșul din șnurul Mărțișorului mai simbolizează și sângele Primăverii căzut pe albul imaculat al zăpezii. (Flora) La mulți ani! Referință Bibliografică: TRADIȚII ȘI OBICEIURI LA ROMÂNI-MĂRȚIȘORUL / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 790, Anul III, 28 februarie 2013. Drepturi de Autor
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI-MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351993_a_353322]
-
făcute în câteva dintre satele Teleormanului mi s-a relatat faptul că toate tulpinele florii dragostei, care s-au alăturat una de alta, căsătoriile au fost după dorința tinerilor. În cadrul ceremonialului acestei sărbători, copiilor li se prindea de mijloc un șnur colorat în roșu și alb, de care se lega un bănuț de argint, pentru a-i proteja împotriva bolilor, oamenilor mai în vârstă li se cădea grija atentă față de toate animalele din ogradă, dar și de păsările cerului. În această
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
mereu aminte de minunea cu care a făcut ca firului negru de lână să se albească. Iisus i-a spus că numele lui este Mărțișor. De atunci, soția Dragobetelui, a început să împartă fetelor necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
doua i-am zis Mony după numele celei care o tot contra. Când după amiază soția a sosit acasă de la serviciu, intenționând să-i fac o “surpriză” sub formă de glumă, i-am pregătit mărțișorul, un pisic legat cu binecunoscutul șnur bicolor, așezat într-o cutiuță de bijuterii. Intră ea foarte veselă pe ușă cu buchetele de flori primite de la patron și colegi în mână, când și eu la fel de vesel o întâmpin spunându-i: - Dragă, anul acesta ai două mărțișoare. Primul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350590_a_351919]
-
înșirate pe ață și se purtau la gît, cele două culori simbolizînd geneza și renașterea vieții. Se povestește că mărțișorul este „funia anului”, împletită din săptămînile și lunile celor două anotimpuri străvechi ale calendarului popular - vara și iarna, simbolizate prin șnurul alb-roșu. La geto-daci anul nou începea la 1 martie. Martie, Martius, „Luna zeului Marte”, cum era denumită, se respecta ca fiind prima lună a anului calendaristic. Mărțișorul oferit odată cu începerea anului nou la 1 Martie, împreună cu urările tradiționale, era considerat
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
funii albe și roșii, care aveau rolul de a alunga duhurile rele; aflăm că mărțișorul era purtat cu demnitate de către membrii societății tradiționale, evitînd comportamentele neplăcute în timp ce mărțișorul îi împodobeau. Mărțișorul era reprezentat de o monedă de aur legată de șnurul împletit din fir roșu și alb care se purta pînă înfloreau copacii, moment în care era legat de ramura unui pom, iar cu banul fetele își cumpărau brînză, pentru a avea, se spune, tenul alb și curat tot anul. Unul
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata nu depășea cincizeci de ani și mama patruzeci și cinci. - La ce oră zici că
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
cădea, destul de elegant, o bluză în culori pastelate, subțire, din material asemănător cu mătasea. În picioarele atârnate de acel scaun înalt, mobil și incomod, purta un gen de sandale romane, cu toc de doi-trei centimetri, legate până sub pantalon cu șnur de culoarea bluzei largi, croită parcă anume să scoată în evidență sânii frumos modelați ce săltau liber la orice mișcare a brațelor ori a bustului drept și bine proporționat. - Cunoști bine localul și..., am încercat eu să leg o conversație
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
revoluție polonă, vrăjmaș jurat al tiranilor și frate pasionat al poporului”, un bonviveure tomnatic, îmbrăcat (ni-l închipuim noi, căci autorul nu mai are timp de detalii, cu atât mai puțin de cele vestimentare), într-o tunică de husar, cu șnururi tricolore, o pălărie cu boruri largi pe care o purtau esperantiștii Spaniei revoluționare, sau de ce nu chiar gariballdinii, face figura unui comersant de băuturi spirtoase decât de comisar. Funcții complementare la urma urmei, căci nu se exclude una pe cealaltă
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
de două filiale de scriitori ai LSR, Filiala București și Filiala Iași. Se anunțase lansarea unor volume de excepție. Era o zi mohorâtă și cețoasă. Am plecat puțin mai devreme de acasă. În dimineața aceea mijloacele de transport au mers șnur si am ajuns cu mult mai devreme. Mi-am amintit de ultima oară când fusesem la o lansare de carte, tot la Biblioteca Metropolitană, unde eram implicată direct împreună cu cei mai dragi prieteni din cenaclul online Lira21. Scosesem împreună un
DELIA STĂNILOIU ÎN LUMEA PERSONALITĂŢILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351682_a_353011]
-
carieră, femei de casă, aprope tot, încât este mai potrivită sărbătorirea femeii fixată de europeni în fapt de primăvară, în ziua de 8 Martie. Această zi este precedată de Ziua Mărțișorului, ca o avanpremiera, în care se împletesc prin simbolul șnurului, albul purității, cu roșul, simbolul dragostei până la jertfă. Bătrânii noștri au mai numit această lună și Mărțișor. Scriu aceste rânduri pentru a aduce pe fața tuturor cititorilor special pentru această zi lumină zâmbetelor, noblețea vorbelor și căldura inimii. I se
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
fuga lor vie. Se nasc poeme ale sufletelor regăsite, ale inimilor trezite întru ruga visului copil. Pe piatra albă a gândului, două fire împletite ridică tălpile cuvântului spre pieptul ca o fereastră larg deschisă, a poetului. Îi aștern în palmă șnurul visului, apoi infinitul își anunță uimirea. În ochii lui, ai poetului, bucuria redevine matcă a iubirii de cuvânt, curgere între a fi și a scrie mesajul cerului. Pâlpâie candela cuvintelor... Referință Bibliografică: Mărțișor / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MĂRŢIŞOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345551_a_346880]
-
și încă mai suntem Noi, oamenii, pământului comori, O operă de artă a Domnului și vrem Să-i mulțumim și pururi să îi fim datori. E iarăși primăvară, zâmbește-un ghiocel De sub zăpadă care l-a legănat o vreme, Acum, șnur alb și roșu-și va prinde-n mijlocel Cântând iubirii cântec din ochii de femeie. Căci ce-i femeia oare, de nu-nceputul lumii? Ea nu e joc, e bucurie și dăruire multă, Și soarele-o săruta că la făcutul
E PRIMAVARA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345567_a_346896]
-
bani mamei pentru că știa de greutățile prin care treceau în ultima vreme. Pentru confecționarea mărțișoarelor, Punky se pregătise din timp. Își adunase în pungi tot felul de lucruri: coji de nucă, scoici, pietricele, nasturi, paiete, coji de ou, etc. Doar șnururile și le cumpărase cu puținii bani agonisiți chiar de el. Pentru mărțișoare lucrase din greu. Fiecare mărțișor era unic și era gândit pentru o anumită persoană. Și fiecare mărțișor simboliza ceva doar de el știut. Unul era o bucată mică
MĂRŢIŞOARELE LUI PUNKY de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345580_a_346909]