899 matches
-
s-au băgat pe sub poarta omului și de acolo nau mai ieșit. Dovadă că au dat de niște oameni iubitori de animale. - Și mama lor? - Mătușa două zile la rând și-a căutat puii, venea numai noaptea și rodea ușa șopronului ca să ajungă la pui. A treia zi n-a mai venit, s-a obișnuit cu gândul că puii au fost dați la niște oameni. - De ce naște Mătușa pui în fiecare an în aceeași grădină? - Fiindcă știe că stăpânul e om
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
sentimente, atunci, când la școală trăim într-un grup organizat zi de zi. Simi, un băiat simpatic ținuse neapărat să intrăm în curte la el. Familia lui stătea la casă cu multe alte familii în curte. Ne-a condus până în șopron să ne arate ceva de care el era foarte mândru. Aici își amenajase câteva cuști de iepuri. Îi străluceau ochii când ne prezenta și ne descria fiecare iepuraș în parte. Vedeam în fața mea un copil preocupat, pasionat dar și mulțumit
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
de-ai lui, care cărau cutii și cabluri și un microfon lung și flocos, ca un covoraș de baie murdar și rulat. Jerome Își făcuse deja un scop din a nu vorbi cu mine. S-au instalat Într-un mic șopron pentru utilaje. Eu și cu Obiectul ne-am hotărât să vedem ce făceau. Jerome ne spusese să nu ne băgăm, așa că n-am rezistat. Ne-am furișat de la copac la copac. Trebuia să ne oprim des ca să ne Înăbușim accesele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de la copac la copac. Trebuia să ne oprim des ca să ne Înăbușim accesele de râs, pălmuindu-ne una pe alta evitând să ne privim În ochi până când ne veneam În fire. Ne-am uitat Înăuntru pe fereastra din spate a șopronului. Nu se Întâmpla mare lucru. Unul din prietenii lui Jerome prindea o lampă de perete. Era greu să ne uităm amândouă În același timp prin fereastra micuță, așa că Obiectul se așeză În fața mea. M-a luat de mâini și mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fereastra micuță, așa că Obiectul se așeză În fața mea. M-a luat de mâini și mi le-a pus pe pântecul ei și m-a prins de Încheieturi. Totuși atenția Îi era Îndreptată În mod oficial spre ceea ce se Întâmpla Înăuntrul șopronului. Apăru Jerome, Îmbrăcat În vampir de la școala secundară. Pe sub jiletca tradițională de Dracula purta o cămașă Lacoste roz. În loc de papion avea o cravată cu capătul lat. Părul negru Îi era dat pe spate, fața Îi era albită cu pudră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Sub mâinile mele, stomacul Obiectului se scutura de râs. Se lăsă pe spate, spre mine, iar În carnea capturată de mâinile mele se simțeau vibrația și dorința. Mi-am Împins pelvisul În ea. Toate acestea se Întâmplau În taină, după șopron, ca un flirt. Dar apoi cameramanul Își lăsă În jos aparatul. Arătă spre noi și Jerome se Întoarse. Ochii i se fixară pe mâinile mele, apoi se ridicară spre ochii mei. Își dezveli colții, arzându-mă cu privirea. Și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
anului 1905 s-a amenajat o nouă piață a orașului Constanța și s-a construit hala Unirea. Aceasta a fost realizată de către iniginerul C. N. Vasilescu, iar în exteriorul ei au au fost construite de către F. Wiegel, în august 1906, "șoproane pentru zarzavat și păsări"3007. În perioada 1906-1909 au fost executate lucrări de consolidare și lărgire a bulevardului Elisabeta din Constanța 3008. La 10 iulie 1906 a început construcția bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului, lucrările de construcție fiind finalizate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
japonezi i-o dăduseră misionarului în Ogatsu se afla în vârful golfului, destul de departe de barăcile dulgherilor și ale clăcașilor. La fel ca și celelalte colibe, nu era decât o mână de bârne stivuite una peste alta. Cămăruța ca un șopron era în același timp și loc de culcare, și loc de rugăciune solitară pentru misionar. Încă de pe când era elev la seminar, avea obiceiul să-și lege încheieturile mâinilor înainte de a se culca pentru a nu cădea pradă poftelor trupești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să plec. Probabil că m-așteaptă tata. — Bine, atunci du-te. Vrei, te rog, să-i spui lui Carl să intre-n casă? — Da, sigur. — Noapte bună, Nickie. — Noapte bună, doamnă Garner. Nick ieși În curte și se duse spre șopron. Joe și Frank mulgeau vacile. — Noapte bună, spuse Nick. M-am distrat de minune. — Noapte bună, Nick, spuse Joe Garner. Nu rămâi la masă? — Nu, nu pot. Îi spuneți dumneavoastră lui Carl că-l cheamă mama lui? — Da, Îi zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe când pescuia pe malul râului Yangzi, iar trupul lui a pornit În jos pe râu plutind fără barcă, Înghițit de uitare. Părinții eunucului, din orășelul Longgang, cărora le-au fost trimise posesiunile sale, au păstrat cu sfințenie sicriul Într-un șopron, În speranța că trupul rătăcit al fiului lor se va Întoarce Într-o zi. Generațiile următoare au sărăcit din cauza unui complex de cauze: secetă, șantaj și prea multe daruri făcute cântăreților de operă, toate acestea ducând la pierderea reputației și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
au sărăcit din cauza unui complex de cauze: secetă, șantaj și prea multe daruri făcute cântăreților de operă, toate acestea ducând la pierderea reputației și averii familiei eunucului. Anii au trecut, iar noii proprietari nu aveau curaj să se apropie de șopronul despre care se spunea că ar fi bântuit de un eunuc-vampir. Lăsat În paragină, șopronul a fost acoperit de țărâna purtată de vânturi, de noroiul adus de ape și de praful depus de trecerea timpului. Într-o bună zi, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de operă, toate acestea ducând la pierderea reputației și averii familiei eunucului. Anii au trecut, iar noii proprietari nu aveau curaj să se apropie de șopronul despre care se spunea că ar fi bântuit de un eunuc-vampir. Lăsat În paragină, șopronul a fost acoperit de țărâna purtată de vânturi, de noroiul adus de ape și de praful depus de trecerea timpului. Într-o bună zi, când un fermier proaspăt Îmbogățit s-a apucat să construiască un teren de minigolf lângă vila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ape și de praful depus de trecerea timpului. Într-o bună zi, când un fermier proaspăt Îmbogățit s-a apucat să construiască un teren de minigolf lângă vila cu două etaje În stil elvețian În care locuia cu familia sa, șopronul cu pricina a fost dezgropat. În mod uimitor, sicriul nu putrezise decât superficial și nici nu avea prea multe crăpături; acestea sunt calitățile lemnului de paulownia - deși e foarte ușor, este mai rezistent decât multe tipuri de lemn de esență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vârful unei prăjini instabile, iar În timpul manevrelor, au fost distruse niște porțiuni cu plante protejate și picioarele unui zeu sculptat. Ca să se adăpostească de ploaie, Dwight spărsese ușa Încuiată cu lacăt a unei clădiri despre care crezuse că era un șopron abandonat, iar el, Roxanne și Heidi Își făcuseră culcuș Înăuntru. Când i-au găsit paznicii parcului În acest templu din afara perimetrului deschis publicului, au strigat la ei să iasă afară. La auzul acelor amenințări ininteligibile, Dwight și Roxanne s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vacile brahmane, atât cu cele din specia hoinară, cât și cu cele Înjugate la căruțe. Prietenii mei priveau noul peisaj. Dealurile erau acoperite cu ridicături mai mici care ieșeau În afară ca niște furuncule. Pe câmpuri erau tot felul de șoproane pe picioroange, cu pereții din Împletitură de ratan și acoperișurile din iarbă uscată. Casele mai bogate aveau parte de acoperișuri din tablă ondulată care sclipea de-ți lua ochii. Într-o după-amiază călduroasă de iarnă ca aceea, ferestrele aveau obloanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Împotriva voinței mele. Numai un soldat și-a Îndreptat gura puștii spre mine, dar era foarte tânăr, iar În loc să strănute scurt, pușca lui a scos un bubuit așa că nu a putut să tragă decât În sus. Stuful de pe case ardea, șoproanele cu orez, la fel, fum negru peste tot. Mi-am văzut familia și pe ceilalți săteni târându-se În genunchi și În mâini spre soldați. Soțul meu, fiica mea, soțul ei, cealaltă fiică a mea, cei patru fii ai surorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că-mi vin în minte multe lucruri. Așa, un lucru mare a fost pentru mine clădirea unei case mari în ograda școlii - adică pregătirile clădirii: grămezi mari de scânduri, șanțuri, varnițe etc. Aveam "case", locuri ascunse, locuri de siguranță, în șoproanele pentru scânduri, în varnițe și șanțuri. Tot în acea ogradă era și biserică. Ce mai de nopți frumoase la denii, când trăgeam clopotele, când stam în biserică la denia cea mare, în genunchi pe jos - ce sentimente atunci de ceva
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
unui evreu rădăuțean, prieten cu tatăl ei, un stilou identic cu cel pe care-l avea directorul. De aici și până la jocul „de-a domnu’ Mecadosta“ nu a fost decât un pas. Îi lipsea doar catalogul pentru a deschide În șopron o altă școală, paralelă cu cea care funcționa În sat. Mașa Îl confecționă dintr-un glosar vechi, pe jumătate ros de șoareci, pe care l-a găsit cotrobăind prin pod. Și, cum ducea lipsă de elevi (ea suplinea directorul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe care l-a găsit cotrobăind prin pod. Și, cum ducea lipsă de elevi (ea suplinea directorul și cadreleșcolare), Înscrise În catalog toate orătăniile din ogradă, după ce le botezase, În prealabil, cu nume cât mai colorate. Școala ei deschisă În șopron era frecventată și de găini, și de gâște, și de rațele ce se duceau la gârlă, și de văcuța cu numele de Clavdia, și de juncuța Evdochia, și de cea cu numele de Pulheria, pe care Încerca cu tot dinadinsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Îndrepta, opintindu-se din greu, spre U.R.S.S. De atunci, motanul n-a mai revenit. Mărfarul l-a dus În Urali sau poate În Siberia. Sau, cine știe, poate trecerea graniței i-a fost fatală. Mult timp după aceea, din șopron s-a auzit behăitul de rău augur al căpriței Eva, Înălțată și ea de Mașa la rang de Învățătoare. Probabil că Eva Îi ducea dorul lui Adam, care, izgonit din casă, obișnuia În lungi nopți de iarnă să toarcă, dormitând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Pavone Împărți unele mărunte cadouri celor trei copii ai fermierului iar nevestei lui o sticluță de parfum franțuzesc urmat de un carton burdușit cu prăjituri. Oarecum impresionat de cadourile primite, fermierul cu nevastă-sa le amenajă o masă sub un șopron invitându-i să se așeze liniștindu-i. „În câteva minute mă voi ocupa numai de dv., până atunci Însă,vă rog să serviți un păhărel cu țuică. Umplu păhărelele, ciocni, Îl bău dintr’o Înghițitură pe al lui, plecănd În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
niște pini jigăriți. Jina a zărit o serie de construcții fără nici o legătură una cu cealaltă, din punct de vedere estetic, care erau înșirate una după cealaltă. Fiecare era mai mică decât cea dinainte, iar lanțul se încheia cu două șoproane. Se părea că bătrânul își înjghebase locuința din resturile care coborâseră pe râu, legând bușteni de bucăți de metal, scânduri de la ambarcațiuni proptite cu bolovani, bucăți de placaj lipite cu tot felul de deșeuri din plastic. Rezultatul obținut era urât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
el s-au întins spre alte cabane, spre culcușurile lupilor și fumul înecăcios s-a ridicat peste Corey Ridge. Trebuie să mergem, a zis Mike. Naji a ridicat ochii. Nu pot să-l las aici. Pearl s-a dus până în șopron și s-a întors cu o lopată. O să-l îngrop cu caprele mele, a spus ea. Nu merită, dar nu sunt un tiran. Zach a continuat să toarne apă peste stiva de lemne, în vreme ce fumul se revărsa peste culme. Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
puse mâinile deasupra ochilor și se uită departe, încotro privea bărbat-su. Apoi întrebă simplu: - Ce-i? - Pământu’! Păru nedumerită. Lung coborî în curte și începu să măture frunzele ce căzuseră peste noapte din pomi; se simțea înviorat, gândea la șopronul ce trebuia reparat. Apoi îi veni în gând judecătorul pe care-l condusese la tren cu numai câteva luni în urmă. Zâmbi. „Ce-o fi făcând?”. A doua zi după ce fusese la gară, trecând pe la casa învățătorului, acesta-l întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
toacă, cum descălecai, Sandu se repezi pe ușa crâșmei ca izbit de cineva și răcni la un țânc numai de o șchioapă, care se prăjea la soare: —Mă, tătuță, mă! fuga la neică Marin, mă! Până ce-mi duse calul în șopron, până răcni la muiere: „U! Ano, fă! rupe gâtul la găina a pestriță!“, până intră în odaia scundă, afumată, cu zâmbetu-i frățesc, Marin pușcașul sosi, cu băiatul ca un mânz după el. Uite-l, ăsta-i! zise mândru Sandu, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]