430 matches
-
Dicționar, p. 64). De aceea noi nu excludem posibilitatea comparării romanescului șotron cu șatran „carou, pătratica“ < șatran < tc. < arab < pers. < sancr. caturanga, de unde s-ar deduce că forma etimologica este șotron, nu șodron. Cum s-a ajuns de la șatran la șotron? 1. Ne putem gândi la influență romanescului șotorong „ciotorong, picior rupt, ciont“ (D. Udrescu, op. cît., p. 44, 258) cu pierderea lui g, amintită mai sus. Să fie această o aluzie la săritură într-un picior executată de jucători în
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
ciotorong, picior rupt, ciont“ (D. Udrescu, op. cît., p. 44, 258) cu pierderea lui g, amintită mai sus. Să fie această o aluzie la săritură într-un picior executată de jucători în pătrațelele desenate pe pamant? 2. Pentru metamorfoza șatran - șotron sub influența lui șotorong va fi contribuit, în mintea unor vorbitori, fiind deci o mostră de etimologie populară, și apropierea de substantivul tron, scaunul pe care stă regele, învingătorul în jocul ce-i poartă numele (șah „rege“). 3. S-ar
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
și încer¬carea de evitare a legăturii fonetice a lui șatran cu șatra nomazilor prin a > a > o, favorizată pentru primul a de lipsă accentului. Desigur, nu avem pretenția de a fi epuizat toate posibilitățile de explicare etimologica a cuvântului șotron dar, dacă lucrurile stau aproximativ cum au fost prezen¬țațe, rezultă că forma etimologica este șotron și că șodron este o va¬riantă bazată pe explicația originii cuvântului prin francezul chau¬dron „căldare“, idee inacceptabilă, după părerea noastră. Acad. Al.
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
a > o, favorizată pentru primul a de lipsă accentului. Desigur, nu avem pretenția de a fi epuizat toate posibilitățile de explicare etimologica a cuvântului șotron dar, dacă lucrurile stau aproximativ cum au fost prezen¬țațe, rezultă că forma etimologica este șotron și că șodron este o va¬riantă bazată pe explicația originii cuvântului prin francezul chau¬dron „căldare“, idee inacceptabilă, după părerea noastră. Acad. Al.Graur mi-a spus că e de acord cu ipoteza mea în una din ultimele discuții
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
că e de acord cu ipoteza mea în una din ultimele discuții acasă la dânsul și crede că o vor accepta și alți specialiști: »Tov. Carstoiu, nimeni nu e deținătorul adevărului absolut, se întâmplă să mai greșesc și eu ». Despre șotron a scris și prof.univ. Rodica Zafiu în România liberă (2011). Însă eu am publicat acest articol în 1998 în România de azi, Drăgășani, în Dicționar etimologic (2004) și în Eseu despre originea limbilor (2010) ultimele două lucrări le-am trimis
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
una dintre componentele intrinseci ale poeziei este ludicul, in Ghidușii Delia Stăniloiu incita la spontaneitate, cultivă instinctul de a așterne pe hârtie primul gând și demonstrează puterea de a-l însufleți întrun vers: „Vreau să fac o ghidușie/ Să joc șotron pe hârtie”. Sunt poezii ale sensibilității pure, izvorâte dintro mare bogăție sufletească și din dorința de a-i face și pe ceilalți să simtă vibrațiile înalte ale dragostei. „Ea-și pierde lumea, sau pe-a mea o lasă Mă simt
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
Ca în orice alt plan, cred în echilibru. După 40 de minute pe calculator este vremea să ieșim afară și să ne lăsăm ochii să se odihnească privind natura, să mergem la joacă, să ne urcăm în copaci, să sărim șotronul, să vorbim cu un prieten, să învățăm să fim prietenoși, să soluționăm un conflict, să citim expresiile faciale și să socializăm. În general, sunt recunoscătoare internetului și lucrurilor pe care le putem face prin intermediul lui, căci ne conectează. Sunt nenumărate
Îi certăm pe copii că petrec mult timp în fața ecranelor. Dar cât timp petrecem noi, adulții, în fața acelorași ecrane? () [Corola-blog/BlogPost/338234_a_339563]
-
citi, și va plânge, și va muri de atâta frumusețe, și se va sui la cer, cu tot cu scris!... Odată, fiind contemporanul vacilor și jocurilor copilăriei, am scris pe o țărână uitată într-o ogradă cu volbură și gherghine, lângă un șotron singur și bătut de vânt. Am scris cam așa (citez din memoria ogrăzii): “ce bună-i vremea când e vreme rea!/... (când plouă, fără milă, și când ninge).../ mă duc la tine să uităm de tot/ și să vedem cum
Ca să nu se ridice la cer, le-am adunat şi am plâns peste ele () [Corola-blog/BlogPost/340012_a_341341]
-
memoria ogrăzii): “ce bună-i vremea când e vreme rea!/... (când plouă, fără milă, și când ninge).../ mă duc la tine să uităm de tot/ și să vedem cum liniștea învinge!”... A doua zi, în ograda părinților mei, lângă un șotron singur și bătut de vânt, am găsit câteva cuvinte triste, desenate încet, cu grijă și răbdare (citez din ograda memoriei): “în(cerc) să mă vindec de tine... și fug/ despletită (nici eu nu știu unde)/... mă doare, e greu, dar sublim acest
Ca să nu se ridice la cer, le-am adunat şi am plâns peste ele () [Corola-blog/BlogPost/340012_a_341341]
-
cum numai mama știa să facă pe plita memoriei și pe memoria plitei noastre!... și acum, din când în când, sfărâm turta și las cuvintele să se așeze lângă mine... eu fiind, din ce în ce mai aproape și mai mult, un fel de șotron singur și bătut de vânt! Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Ca să nu se ridice la cer, le-am adunat şi am plâns peste ele () [Corola-blog/BlogPost/340012_a_341341]
-
la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii , obiceiuri legate de viața omului (nașterea, botezul, dragostea, nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile pentru secerat, desfășurarea treieratului, scene de
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
noastră”. Apoi găinile nu puteau fi lăsate, așa peste tot, florile mamei și iarba tatei trebuiau să arate asemenea celor din cărțile cu povești. De la poartă până la intrarea în casă pe trotuarul de pământ bătătorit se mai vedeau semnele ultimului șotron jucat cu Rozica, verișoara mai mică cu un an și jumătate de care mă despărțea doar două case. În dreapta lui se înălțau spre soarele albastru pe care nori mici, pufoși și albi întinseseră o horă, două mândre brăduici ce țineau
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
care în alte părți se mai numește și lapte gros, jocuri „inteligente” de genul bâza sau fripta în care puteai să mănânci bătaie să te usture palmele două săptămâni, fără să-l prinzi pe făptaș dacă era iute de mână, șotronul sau altele și mai năroade ca: zi pește - pește; lipește - lipește și te pomeneai cu o palmă zdravănă peste obraz: de ce dai mă'? N-ai zis tu: lipește? Așa că fără supărare - toate astea făceau parte din arsenalul nostru instructiv: petreceți
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
Se trezi în fața unei florărese cumpărând un buchet viu colorat, pe care îl dărui vânzătoarei de la ziare cu stângăcie și emoție, nedumerind biata făptură. Reveni mai curând acasă, scurtând plimbarea matinală. Pe drum, zâmbea trecătorilor. Chiar mimă săriturile peste un șotron desenat de picii de pe aleea lui. «Ce l-o fi găsit?», se întrebau cunoscuții. Aproape uitase de anunțul matrimonial trimis la ziar. Îl lansase ca pe SOS-ul celui mai înspăimântat de singurătate om. Redactase anunțul cam sec: «Domn singur
MATRIMONIALĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341637_a_342966]
-
Jiului, unde mergea de obicei împreună cu prietenii săi plini de adrenalină și de neastâmpăr. La țară cosea rochițe pentru păpuși, aici prin creta colorată era un alt mod de exprimare artistică, desenând tot felul de imagini pe asfaltulaleelor, sau juca șotronul de una singură. Se simțea izolată, străină de tot ce era în jurul său. Mai găsea uneori prin parc alți țânci de vârsta ei, dar erau cunoștințe de câteva minute, de o oră -două și atât. După aceea poate că nu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343121_a_344450]
-
balerină a cerului, pășește încet peste zidurile sprijinite doar în temelia cu amintiri. La această adresă, cândva, în marș nupțial, a poposit dragostea în veșmânt de sărbătoare și brațele pline cu flori. Îngeri cu zâmbetul cât jumătate de cer jucau șotron cu tristețile trecătorilor. În valsul primăverii, flori de cireș albeau strada copilăriei cu petale de lumină. Printre zorele, vrăjiți de bucuria celor ce locuiau acolo, ochi lacomi de viață furau clipe de magie. La acesată adresă, ca și cum nimeni n-ar
CASA CU VERANDA ÎNDOLIATĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377590_a_378919]
-
în: Ediția nr. 1915 din 29 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ochii mei ți-aș da să îi faci, de-ai vrea, cer senin, albastru, pentru-al nopții astru. Și, ca într-un joc, sufletu-mi de foc să joace șotron printr-al Lunii somn. Și-n lumini de stea ți-aș da șoapta mea, Tu să-ți faci din ea dulce rugăciune, să te liniștească și să te păzească de jale și chin. Să-ți fie senin! Referință Bibliografică: ȚI-
ȚI-AȘ DA de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378453_a_379782]
-
rușine,participând la circul media generalizat.A fugit aici la Sibiu, cu speranța că va așterne pe hârtie primele pagini din viața din Colonie.încerca să își amintească de D-l Ciobanu, șeful de gară de la mocăniță, a cărui ... V. ȘOTRONUL SPERANȚEI, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 2042 din 03 august 2016. Cineva râde, când desenezi cuvinte pe asfalt, un șotron al copilăriei, prin care amâni timpul, care te fură,care uită! Nu mai sari ca pe vremuri, dintr-
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
din Colonie.încerca să își amintească de D-l Ciobanu, șeful de gară de la mocăniță, a cărui ... V. ȘOTRONUL SPERANȚEI, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 2042 din 03 august 2016. Cineva râde, când desenezi cuvinte pe asfalt, un șotron al copilăriei, prin care amâni timpul, care te fură,care uită! Nu mai sari ca pe vremuri, dintr-o bucurie în alta, decât ajutat, dar poți desena speranțe, pe lângă, care nu vor mai trece alții, care nu te cunosc! Citește
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
uită! Nu mai sari ca pe vremuri, dintr-o bucurie în alta, decât ajutat, dar poți desena speranțe, pe lângă, care nu vor mai trece alții, care nu te cunosc! Citește mai mult Cineva râde,când desenezi cuvinte pe asfalt,un șotron al copilăriei,prin care amâni timpul,care te fură,care uită!Nu mai sari ca pe vremuri,dintr-o bucurie în alta,decât ajutat,dar poți desena speranțe,pe lângă, care nu vor mai trece alții,care nu te cunosc!... VI
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
la masă! Cu opinca de tăran era mângâiat pământul, Altă greutate avea pentru Oameni Sfânt -Cuvântul! Mamele-și doreau copii și-i creșteau cum se cuvine, Într-o casă te credeai, parcă-n stupul de albine! Cățăratul prin copacii și șotronul era jocul, Pe unde treceau copii înflorea chiar busuiocul! Grâul copt era din aur, mămăliga hrană bună, Via toată avea rod și Păstori-n cer cunună! O ce vremuri, ce virtuți ridicau pe scară Omul, Cei bogați, cei mai avuți
ÎN ARMURA VEȘNICIEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381847_a_383176]
-
o uliță de sat, cu trotuare fără borduri făcute în dreptul fiecărei curți de gospodar din pietre de râu, nu le era permis să iasă în stradă. Stătea ore în șir cățărată pe gard și privea la copii ce jucau țurca, șotron ori alte jocuri copilărești. Le încropise Timotei un scrânciob din două bucăți de lemn și o scândură pusă pe o bară între doi pari. Amintirile o purtau în lumea îndepărtată a copilăriei. Ar fi vrut să rămână acolo, în timpul acela
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
furate te aștept din nou să vii colțul meu de frumusețe și cu flori ce dau în pârg ce vin să îmi dea binețe și să fugă apoi în târg colțul meu de răi pictat unde îngerii se joacă un șotron întortocheat și nu vor deloc să tacă colțul meu de fericire unde fug când îmi e dor să mă-încarc iar de iubire fără teama c-am să mor colțul meu în colț de țară cu apusuri de povești mă
COLȚUL MEU de DORA PASCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380833_a_382162]
-
cărți de povești, Și multe nimicuri ce-i fac fericiți! Vise... vise de copil mare... Ce merge plângând către școală, Și face bastonașe drepte și-ndoite, Și-apoi face litere și cifre! Vise... vise de copil mai mare... Cu leapșa, șotronul și-alergata, Cu volei și baschet, Și chiar cu vioară! Citește mai mult Vise...vise...Vise... vise de nou născut...Cu mama, tata și bunici pricepuți,Cu jucării agățate de pătuț,Si cu sânii mamei cei călduți!Vise... vise de
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
cărți de povești,Si multe nimicuri ce-i fac fericiți!Vise... vise de copil mare...Ce merge plângând către școală,Și face bastonașe drepte și-ndoite,Și-apoi face litere și cifre!Vise... vise de copil mai mare...Cu leapșa, șotronul și-alergata,Cu volei și baschet,Si chiar cu vioară!... XXIX. ”OK„ DE NELUTA STAICUT, de Neluța Stăicuț , publicat în Ediția nr. 1927 din 10 aprilie 2016. ”OK„... Am fost odată invitată, La un eveniment în care să spun poezii
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]