1,933 matches
-
aer; vânt năvalnic; ploaia cerne mărunt sita deasă; nori suri; harnică tristă; se plimbă prin grădinile cu crizanteme mirositoare; am primit o scrisoare de la toamnă; momente de melancolie; zilele trec ca niște bărcuțe albe; firea pare ostenită de muncă; pământul șters caută odihnă, liniște și pace adâncă; gospodinele închid în balcon bogățiile toamnei; poemele sale bogate; mere roșii ca focul; pere aurii; prune brumării; fum amărui; o frunză sub rouă se desprinde răcoroasă; cerul își prelinge seninul pierdut; foșnind uscat din
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
stăpână pe pământ. În iarba mătăsoasă și mișcătoare, sute de greieri își cântă serenadele. Aerul s-a răcorit. Vântul susură ușor legănând frunzele. Simt cum mă cuprind fiori reci, de gheață. Luna îmi zâmbește palidă și necăjită de pe cer. Ecoul șters al unor lătrături a pătruns în ogradă, apoi s-a stins. Un glas cald mă cheamă... A trecut o zi de primăvară... Mirela Radu, clasa a VII-a C Floare de piatră A venit primăvara. Dar afară plouă. Te legi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ochilor un peisaj extraordinar. Se făcea că o armată poloneză înainta din greu pe un drum desfundat. Dar, ea arăta îngrozitor: toți luptătorii erau posomorâți, pesemne avusese vreo înfrângere în bătălia cu lacomii turci. Era un peisaj trist, cu nuanțe șterse, dominat de croncăitul jalnic al corbilor înfometați. În fruntea armatei erau trei călăreți: cei din spate păreau a fi hatmani, iar în față se afla însuși Ian Sobieski, regele Poloniei. Tustrei purtau haine scumpe, cu șnururi aurite și pietre prețioase
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
dacă vrei să scapi de frig...” Nu se miră, nu tresări: cel ce Îi vorbea avusese Întotdeauna dreptate. Și iată-l Înaintea plecării. Fixă arătătorul mâinii drepte pe un geam apoi, respirând prudent, ca să nu tulbure linia, desenă un cerc. Ștearsă abia ieri, sticla adunase deja un strat subțire de praf. Luă un tifon aflat la Îndemână pe un raft al bibliotecii și, cu aceeași grijă pentru contur, Îndepărtă praful. 35. Mulțimea din piață aștepta nerăbdătoare. Succesul spectacolului era garantat. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
tabletele de aspirină care i-ar pune, chipurile, la adăpost de accidente vasculare. Nu doar textele erau aceleași, ci și vederile, cumpărate cândva la un preț avantajos, pentru o viață Întreagă. Erau tot mai Îngălbenite și cu culorile tot mai șterse. Caligrafia se modifica și ea. Semnate o vreme de cupluri, sfârșeau prin a purta o singură semnătură, apoi niciuna căci pe unii Îi lua moartea. Copii și rude anunțau cu lacrimi de durere sfârșitul celor dragi după o lungă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de pânză. Nu eram însă pregătit pentru genul de carte pe care am găsit-o. Enciclopedia peștilor insoliți de Dr. Victor Helstrom. Cartea părea veche de șaizeci, poate optzeci de ani. Un volum cartonat cu o supracopertă șifonată, ruptă și ștearsă, pe care se zărea un desen de modă veche, în tuș, care înfățișa un pește foarte urât. Într-o străfulgerare, mi-am amintit cartea trimisă de domnul Nimeni și scârbosul, sinuosul luxofag ascuns în ea. Aproape c-am aruncat Peștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
teren, în ultimii cincizeci de ani au fost raportate atacuri ale ludovicianului asupra vorbitorilor a peste douăzeci de limbi. Cercetarea de față și altele sugerează existența unei populații stabile, dacă nu chiar în creștere. Caracteristicile ludovicianului: Masiv și indolent, colorit șters, vag, aproape inexistent, rază mortală a mușcăturii, înotătoare regresive și meme dorsale ubicui. Mituri legate de ludovician: Nu e de mirare că acest mare, periculos și enigmatic prădător este subiectul multor legende și superstiții. Poate cel mai impresionant dintre miturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spre școalé și le aștepta că sé saré. Era cel mai frumos lucru din viața lui de școlar. - Alexandru Vaculovski, poftim caietul! Uitați-vé, copii, ce caiet are Vaculovski, uitați-vé și voi oleacé, ésta-i caiet, Vaculovski, sau Îi o cîrpé de șters tablă? Ai Învelit plécinte-ntr-Însul? Sau cum, Vaculovski? Uite și tu ce caiet ai! Îți place, spune drept, Îți place, Vaculovski? Ce caiet ai, numai țiganii din piațé, care vînd semințe... Uite și tu, Vaculovski, o pus mé-ta țigaia pe dînsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pentru Ioanid Romanescu. M-a lăsat s-o fac. După ce-a fost debarcat Șoitu (scaunul trebuia eliberat prin intrigă-atac dinspre foștii flatteuri și a fost), la revistă s-a instalat gîndirea stereotipă. Lerești îi prefera pe condeierii cît mai șterși (tip Milucă), să nu se rețină ceva original. Fluturel i-a zis "Bășinică" și după Fluturel ne-am luat noi toți. Lucian Foișor a dat și explicația etnologică: "Om slab, făcut din bășina lui Dumnezeu". Într-un jurnal de bătaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mare. A țării. Sigur că se strecurau și oameni de valoare, dar funcții n-aveau. La fel ca-n PCR. În decalogul impus de Mistrie, intra și porunca: să nu publici! Îi voia pe toți tenaci și anonimi ca furnicuțele. Șterși și modești. Publicai, erai pedepsit. Te împiedica să te înscrii la doctorat, îți tăia ziua de lucru dacă semnai condica de prezență cu un minut peste ora fixată, te excludea de la burse și de la gratificații. Gămălie-Mistrie, secondat sau nu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mai puțin de jumătate de secol, erau tot mai slabe; atârnau haotic, sfâșiate în jurul plexului, orientate în jos și subțiate. Amintirea copiilor, ce nu i-au semănat aproape deloc, dar mai ales a nepoților, zgomotoși și insolenți, era tot mai ștearsă. Mai degrabă imaginea lor îi lăsa un gust nedecis, amestecat, de neputință și indiferență. Gândul că fiica lui era atât de diferită de el, că n-o putea recunoaște în nimic care să-i aparțină, nu-l mai deranja acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
lume încape într-o cameră, și să nu râzi de mine, dacă am să-ți spun, și cerul, după cum voiam. Nu vreau să mă mai nasc. Nu mai vreau să fiu doar un suflu, o respirație, un oftat, o lacrimă ștearsă. O batistă folosită de oameni pentru a-și alunga prezentul, ei nu știu că atunci când o flutură la plecarea trenului alungă, de fapt, pe ființa dragă, alungă trenul, alungă însăși amintirea, după care, pe terenul gol, întorși la viața reală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mai asculta privirile. Ea se logodea întâi, apoi, după lungi dispute asupra dotei, a conturilor bancare ale trântorului ce trebuiau aduse ca ofrandă reginei lui, urma cununia propriu-zisă cu tot fastul, textile macabre, verighetele-cătușe de aur, cununa, sărutul fugar, rece, șters, fără gust, fără sentimentul care ar fi trebuit să-i incumbe. Dansul de rigoare și intimitatea ca răsplată a întregului ritual regizat prost și jucat fără implicare. Și zilele treceau monotone, și într-o cameră și în cealaltă, ce deșertăciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cm, schelet întreg în secțiune, orientare V-E, mâinile pe piept, tânăr mediteranoid și nordic, un bumb metalic în zona pectorală. SAMALIOT, bețiv. Scheletul 27A. Sex feminin, adolescentă; calota craniană mezocrană, ortocrană, metriocrană, cu frunte ovală, eurimetropă și relief supraorbital șters iar occipitalul larg, înalt și mijlociu de curbat. Fata are malarele slab reprezentate, temporalizate, orbite mezoconci și nasul canerin și un prognatism subnazal și alveolar slab pronunțat, mandibula gracilă, cubitusul drept, urmele unei fracturi în treimea sa inferioară, vicios consolidată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sa inferioară, vicios consolidată, tip antropologic mediteranoid cu influențe dinaroide la nivelul părții postcefalice. MIOARA ALIMENTARĂ, eseu. Scheletul 29 aparține unei tinere, cca 18 ani, neurocraniul are forma ovoidă, indici mezocran, ortocran, ocrocran (topeinocran) frunte ovală, eurimetopă, cu relief globular șters și occipital larg. Fata este mezenă cu malare mijlocii dispuse în plan temporal, orbite came cu ușoare trăsături mongoloide (Lipsa fosei canine, aplatizarea profilului facial) ANY PALADE, muză. Obiecte de podoabă: cercel și nasture, brățară, fragment de cercel, aplică, țintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Dă-mi să văd! Și după alte trei ceasuri la fel: nu-i! Și din nou, acum trei degete arătător, trei perechi de ochi, trei minți încordate. Degeaba. Nea Costică Frizerul nu era trecut în Cartea Morții. Doar cu litere șterse: 22 aprilie, încetat din viață, necunoscut. Cei doi și-au luat sacii bombănind și au plecat clămpănindu-și tălpile bocancilor pe alee. Când m-am trezit dimineața, am văzut urme de noroi prin toată casa până la ușă. După patru luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
vină, eu plictisindu-mă îngrozitor de bătrân, deprimat de toamnă și chipul ei de mașteră a copiilor deja zămisliți. Deja. Blestemam pe Dumnezeu care nu avea nicio vină că deveneam zi de zi mai diform. Odată ce închipuirea îmbrăca manechinul de gips șters și țeapăn, Any, devenea, din Libarcă, Muză. Zeificarea ei în versuri era masturbarea mea. Împopoțonarea ei în rime n-o făcea mai mult decât eleva ce aștepta violul la orizont. Și care avea să vină după ce carnea ei de sidef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
evenimente sunt colocale în sistemul S (satisfăcând Δx = 0), atunci ele vor fi simultane și în S'. Abdomenul: peritoneul lucios, umed, transparent; cavitatea peritoneală fără conținut patologic; mezenterul este mobil, neted, elastic; stomacul cu mucoasă roz cenușie, cu plicătura parțial ștearsă, prezentând în zona fundică o zona hemoragică de cca 4/3 cm, conținând cca 100ml lichid tulbure; intestinele sunt destinse de gaze, cu conținutul corespunzător segmentelor anatomice; ficatul cca 3.000 g, cu capsula netedă, lucioasă, întinsă și marginea inferioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
tulbure; intestinele sunt destinse de gaze, cu conținutul corespunzător segmentelor anatomice; ficatul cca 3.000 g, cu capsula netedă, lucioasă, întinsă și marginea inferioară ascuțită, de culoare brună roșiatică; pe secțiuni de culoare brună-roșiatică, de consistență scăzută, cu desen lobular șters; pe suprafața de secțiune se scurge sânge lichid închis la culoare; pancreasul cenușiu-gălbui, sclera-edematos; splina cca 300g, cu capsula ușor încrețită, pe secțiune de culoare roșiatică-violacee, medulară violacee și contrast cortio-medular estompat; vezica urinară cu mucoasă cenușie-albicioasă și conține cca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
lemn înșirate în fața altarului. Noi trei mai avem cîte una-alta de pălăvrăgit, anunță. — Acum ce mai este? întreabă Roja neliniștit, urmărind grupulețul de umbre care se mișcă alene unduindu-se deasupra mozaicurilor crăpate de pe jos, contopindu-se cu personajele șterse pictate de jur împrejur pe pereți. — Ce să fie, spune Curistul, simțind că a sosit momentul să spună pe șleau ce-i trecea prin minte. Chiar nu vezi în ce direcție au apucat-o evenimentele? — Totul e pierdut, simte Părințelul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
modernizeze limbajul poetic în consonanță cu sensibilitatea cititorului de azi. Octavian Soviany vede în această inaptitudine „curajul de a cultiva, indiferentă la experimentalismele de tot felul, o lirică a emoției pure“. Autoarea este lipsită de temperament artistic, astfel încât versurile ei, șterse, greu de ținut minte, îl lasă indiferent pe cititor. Prefațatorul consideră însă că ea este intenționat inexpresivă, „elaborându-și poemele cu o anumită știință a surdinelor, cu o tehnică a estompării care răcește pulsiunile pasionale“. Poeta, care avea cândva un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Fantezie de dragul fanteziei Romanul Rețetarium, publicat în 2007 de Costi Gurgu (autor român stabilit la Toronto, unde lucrează ca designer la LexisNexis Canada Inc.), este un SF scris cu o mână sigură, exersată. Din acronimul SF, S ar trebui însă șters, pentru că acest roman științifico-fantastic nu are nimic științific. Totul este fantezie pură, fantezie de dragul fanteziei, utilizare neobosită (dar obositoare pentru cititor) a capacității de a inventa ființe, anatomii, obiceiuri, forme de organizare socială etc. Foarte rar - în special în mottouri
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a părăsit Dumnezeu. În lipsa lui, cineva și-a băgat piciorul între spițele Carului Mare; se rostogolește hodorogită caleașca printre stele și nicio tușă de absolut. Anatema peste cei care tulbură geometria cerului! Avea un mers grăbit și dezordonat, o privire ștearsă, trecută dincolo de punct, de fotografie, de curgere; rătăcea departe și nicăieri; nicăieriul se ruga dimineața: Doamne, ajută-mă să cuprind cu sufletul tot ce-mi tulbură ochii! Mereu în afara arenei. Pe scenă, în biserică, aceleași măști se topeau precum ceara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
limpede. Ochi de vultur, de cățea gudurându-se la picioarele stăpânului, de păianjen ce sugrumă razele soarelui, ochi absenți de pește mort în acvariu, sticloși ca de șarpe, ochi de apă ce îmbie la înec. Matei, căzut pe gânduri, abătut, șters, absent, plănuia evadarea. Era noapte. De pe Bucium coborau mașini cu farurile aprinse, ochii de lup mușcau betonul, sticla, gratiile, carnea, întunericul. Fereastra luminată o rană în zid. Pese chipul lui Matei, cu fiecare proiecție, se suprapuneau mereu alte chipuri, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu o cruce în mână. Dumnezeul om asculta mărturisirea omului. Sub epitrahil, Petru se destrăma precum un pulover împletit de mămuța Lențuca. Avea 87 de ani, nu vedea, nu auzea, vorbea șoptit, buzele inventau un alfabet al semnelor tot mai șterse, purta lentile 6-, doi ochi pe față, doi pe dos, andreaua înțepa degetele, pe genunchi se șiroia agheasmă mare. Sub epitrahil, degetele arhimandritului deșirau rugăciune din fiecare bob de metanie; rugăciunea minții limpezea curgerea; sângele, râu adormit, își caută cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]