1,581 matches
-
atâtor factori ce nu țin neapărat de voință noastră imediată. Desigur, bisericile în curs la care voi continua să pictez la București, Deva și Zalău. O expoziție de pictură laică, o posibilă începere a picturii la Capelă Știrbei, de pe Domeniul Știrbei la Buftea. Mai multe albume de icoane, dar și de pictură laică la care lucram de ceva vreme. Mara Circiu: În încheiere, aș dori să le adresați cititorilor noștri câteva gânduri. Petru Botezatu: Am fost întotdeauna fascinat să constat cât
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
două, de 9 a-nceput să plouă lentile lente ori latente uite-le cum fac talente pe sub geamul lui Terente! Asta este: picătura cade, nu se dă de-a dura peste zece babe slabe cocârjate-ntre silabe, peste zece babe știrbe care culeg știr, bre le văd și mă mir cu ochiul ceachir sictir bre, sictir... Referință Bibliografică: Pastișă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329, Anul I, 25 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate
PASTIŞĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355183_a_356512]
-
rezumatul celor trei documente :- Hrisovul lui RaduVV din 12 ianuarie 1609 prin care întărește lui Vladislav moșiile Baia (de Aramă) și Costești (nu Gostești cum citează eronat C.VO.) în care figurează între martori, alături de Radu clucer Buzescu Cernica Vornic Știrbei și Lupu Glogoveanu, logofăt Mehedințeanu, și Lupu Ispravnic Glogoveanu Mehedințeanu (tată și fiu), Nica Vistier, Mărzea Spătar, Bărcan Stolnic (tovarășul lui Lupu în răscoală, ucis și el ca și Lupu în acele tragice întâmplări) și Grigore Comis Grădișteanu (C.V.O.
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
se mândreau (C.V.O. p. 156). Concluzia lui Constantin V. Obedeanu că Buliga este fiul lui Lupu Paharnicul Mehedințeanu credem totuși că este forțată. Cel mult acesta a fost adoptat de Lupu, practică (adopția) întâlnită și în alte cazuri (vezi Știrbei). În privința mândriei de a se declara Mehedințeanu, împărtășim același punct de vedere, căci autorulare dreptate - era atunci chiar o mândrie, aceasta pentru că o parte însemnată din Oastea Țării era Oastea Mehedințiului, ținutul cuprindea 1/3 din Oltenia și controla, asigura
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
viscolul se potolise, vreme nefirească pentru acea dată, și țurțurii de pe la streșini începuseră să curgă, ofițerul Alexandru D. Macedonski a fost ridicat de la gradul de maior la cel de general de către stăpânirea turcească, ce se instalase după abdicarea lui Barbu Știrbei. „Era perioada când mișcarea de emancipare a românilor sincrona cu procesul de dezvoltare istorică a țărilor europene, înregistr d după 1821 un salt calitativ. Se nasc programe de luptă proprii, influențate de gândirea progresistă europeană, și se acționează tot mai
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
și oloagă, Ai să-ți aduci aminte că-n vremuri mi-ai fost dragă Și-mi vei citi, târșindu-ți piciorul prin odaie, Această poezie, dar cine te ascultă oare? Cei de lângă tine urechi nu au să audă O babă foanfă, știrbă și de un timp nătângă Ce numele-mi rostește, și cu înțelepciune Ei sigur au să creadă că-i doar o rugăciune. Iar eu de mult uitat, sub glie, acolo jos, Voi căuta odihna sub fagul cel umbros. Iar tu
’’CÂND AI SĂ FI BĂTRÂNĂ’’ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369373_a_370702]
-
de poezie în și din tot și nimic transcrisă la superlativ. Începe într-un vârtej metaforic, cu un “peisaj cu tot cu ea” : coamele ei erau aproape de fluturi roz până se făcură ude mov tot ce se poate la adăpare-ntr-o știrbă lacrimă căpia durerea de atâta precum zgomot din zăbale neințeles cât zilele de altminteri de poimâine Reținem acest vers: la adăpare-ntr-o știrbă lacrimă/ căpia durerea de atâta precum/ zgomot (...). Nu știu de ce anume îmi lasă mie impresia că
“ALTĂ TRĂSNAIE” DE GENIU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369515_a_370844]
-
aproape de fluturi roz până se făcură ude mov tot ce se poate la adăpare-ntr-o știrbă lacrimă căpia durerea de atâta precum zgomot din zăbale neințeles cât zilele de altminteri de poimâine Reținem acest vers: la adăpare-ntr-o știrbă lacrimă/ căpia durerea de atâta precum/ zgomot (...). Nu știu de ce anume îmi lasă mie impresia că l-au încercat mai mulți poeți dar nu l-au reușit... - Sfâeșește cu o “îndoială” sugestiv tipărită și pe ultima copertă: formele se-mbracă
“ALTĂ TRĂSNAIE” DE GENIU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369515_a_370844]
-
gardul viu» etc. Există și texte cu „căderi de buzdugan“ - din „comicul“ titlu, în gongul criticii / satirei sociale, al absurdului, grotescului, macabrului, funambulescului, monstrosului, grație unei „absolute“ imprevizibilități: «Dulceag miros de varză acră, / pe scara socială fără parapet, / [...] / aburii gurilor știrbe lipescu-se / de oglinzile acre, înrămate / în coaja de lemn câinesc / [...] / ce reușită petrecere a peștilor / din acvariul cu pierderi decente...» (Chef la cantina săracilor). Câteodată intră în „colimatorul nic-sârbu-idal“ și „ambiguitatea“ cu toate ciorile-i „de înaltă reacție“, cameleonic-vopsite, de peste
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
și oloagă, Ai să-ți aduci aminte că-n vremuri mi-ai fost dragă Și-mi vei citi, târșindu-ți piciorul prin odaie, Această poezie, dar cine te ascultă oare? Cei de lângă tine urechi nu au să audă O babă foanfă, știrbă și de un timp nătângă Ce numele-mi rostește, și cu înțelepciune Ei sigur au să creadă că-i doar o rugăciune. Iar eu de mult uitat, sub glie, acolo jos, Voi căuta odihna sub fagul cel umbros. Iar tu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
fi bătrână”, zbârcită și oloagă,Ai să-ți aduci aminte că-n vremuri mi-ai fost dragăși-mi vei citi, târșindu-ți piciorul prin odaie,Această poezie, dar cine te ascultă oare?Cei de lângă tine urechi nu au să audăO babă foanfă, știrbă și de un timp nătângăCe numele-mi rostește, și cu înțelepciuneEi sigur au să creadă că-i doar o rugăciune.Iar eu de mult uitat, sub glie, acolo jos, Voi căuta odihna sub fagul cel umbros.Iar tu, o babă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
făcând picăturile de lac din părul mamei să strălucească. - Mami, ești frumoasă ca o prințesă! - Vezi, dragă, ar trebui să fii mândru de nevasta ta! - Dar, tati, nu e frumos? - Ca un balaur, râse mama. - Nuuu, ca un prinț, zâmbi știrb Mădălina. Mama răsturnă caseta cu bijuterii pe pat, răscolind prin mormanul sclipitor, cu unghiile ei frumos lăcuite. Pescui un colier și se întoarse spre tata ca să o ajute să-l închidă. - Mult te mai foiești în fața oglinzii, măi femeie! E
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1639 din 27 iunie 2015 Toate Articolele Autorului La 25 iunie 1940, în urmă cu 75 de ani, s-a înființat, în mod oficial, prima Escadrilă Sanitară din România, la inițiativa prințesei Marina Știrbei. Aceasta a fost creată după modelul organizației finlandeze „Lotta Sward” și și-a început activitatea încă din anul 1939, la cererea Ministerului Aerului. În acel moment nimeni nu știa că Escadrila sanitară cunoscută ca „Escadrila Albă”, avea să devină o
ESCADRILA ALBA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352987_a_354316]
-
nimeni nu știa că Escadrila sanitară cunoscută ca „Escadrila Albă”, avea să devină o legendă memorabilă a celui De-al Doilea Război Mondial. Din această Escadrilă făcea parte tânăra aviatoare Mariana Drăgescu, dar și aviatoarele Virginia Duțescu, Nadia Russo, Marina Știrbei, Irina Burnaia și Virginia Tomas. În anul 1935, Mariana Drăgescu, la frumoasa vârstă de 23 de ani, obține brevetul de pilot, aflându-se printre puținele femei din România care se puteau bucura de o asemenea realizare. După obținerea brevetului de
ESCADRILA ALBA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352987_a_354316]
-
mai mulți comuniști decât derbedei, mai puțini prunci decât puradei, dar prea puțini stomatologi; eu credeam că națiunea nu mai zâmbărește de teama zilei de mâine, dar nu, ci din simplul motiv că nu mai are dinți, suntem o națiune știrbă, ne-a rupt în gură democrația originală, mâncăm tranziție pe pâine... până la... europenizarea totală. și finală. Referință Bibliografică: mâncăm tranziție pe pâine / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1355, Anul IV, 16 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
MÂNCĂM TRANZIȚIE PE PÂINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353791_a_355120]
-
se făcea pe vremuri, apoi unul cu un soare care i se pare ei că seamănă cu cel din legendă, doi iepurași, o pisicuță, o inimioară, un mielușel, trei flori ... - Nu vei avea loc în piept pentru toate. În zâmbetul știrb ridicat către mine, strălucește puritatea sufletească, bucuria de a trăi și dragostea de viață, ca niște mărțișoare care vor alunga iarna sufletului meu. Referință Bibliografică: LEGENDELE MĂRȚIȘORULUI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1511, Anul V, 19
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
de Balet al Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” Coregrafia: CORNEL POPOVICI, Asistent coregraf: Edy Chirițescu Conducerea muzicală: DAN DIMITRIU Scenografia: arh. Theodora Dinulescu Regia: CEZAR GHIOCA Vineri 27 martie, ora 18.00 - Călărași, Centrul Cultural Județean Călărași, sala spectacole „Barbu Știrbei” Centrul Cultural Județean Călărași, organizează stagiunea de spectacole „Primăvara Culturală”, în perioada 3 martie - 01 iunie 2015. „VIVAT REVISTA!” Spectacol revuistic pe texte de: Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu, Octavian Sava, Vasile Muraru, Aurel Storin, Dan Mihăescu Distribuție: STELA POPESCU și
DUPĂ OPERAȚIA PE CORD DESCHIS SUFERITĂ LA ÎNCEPUTUL ACESTUI AN, ACTRIȚA CRISTINA STAMATE REVINE PE SCENA SĂLII SAVOY A TEATRULUI DE REVISTĂ „CONSTANTIN TĂNASE”! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1546 [Corola-blog/BlogPost/357777_a_359106]
-
pentru că era comandantul oștilor Olteniei, iar în timp de război, în lipsa domnului comanda toată oastea țării. Astfel, au îndeplinit în această perioadă, înalta dregătorie de Mare Ban: Vintilă Corbeanu(rudă cu boierii craiovești și olteni), 1688-1693; Cornea Brăiloiu, 1693-1705; Constantin Știrbei, 1706-1715; Șerban Bujoreanu în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său, 1710-1714 ; vistierul: Șerban Grecianul, 1694-1701; Barbul Brătășanu, 1701, Șerban
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său, 1710-1714 ; vistierul: Șerban Grecianul, 1694-1701; Barbul Brătășanu, 1701, Șerban Bujoreanu, 1704-1716; vel clucer: Costandin Știrbei, 1703-1706, Radu Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Ppârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704, Pătru Obedeanu, 1705-1713, Ilie Știrbei, 1714-1715; vel clucerul de arie: Iordache Caramanlău, 1706-1713; vel portar: Matei Fărcășanu, 1701, Costandin Argetoianu, 1703, Costandin Caramanlău, 1711 ; vel căpitanul: Matei Fălcoianu, 1704-1705, Gheorghe Obedeanu, 1706, Vintilă Bucșan, 1709, Mihai Fărcășanu, 1710, Barbu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Ppârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704, Pătru Obedeanu, 1705-1713, Ilie Știrbei, 1714-1715; vel clucerul de arie: Iordache Caramanlău, 1706-1713; vel portar: Matei Fărcășanu, 1701, Costandin Argetoianu, 1703, Costandin Caramanlău, 1711 ; vel căpitanul: Matei Fălcoianu, 1704-1705, Gheorghe Obedeanu, 1706, Vintilă Bucșan, 1709, Mihai Fărcășanu, 1710, Barbu Rîioșanu, 1713, Petre Obedeanu, 1714; vel
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
chiar sever, cu îndeplinirea responsabilităților și poruncilor date. În cazurile în care constata nereguli în îndeplinirea îndatoririlor dregătorilor sau comiterea unor fraude, domnitorul acționa cu severitate, pedepsind sau destituind dregătorul vinovat. Un astfel de caz este cel al clucerului Costandin Știrbei , (rudă cu domnul prin mama sa) care se bucurase de mila domnească, primind dregătorii însemnate. Atunci însă, când a delapidat o parte din sumele strânse din birul datorat de județul Mehedinți-misiune cu care fusese însărcinat în mod expres de domn-iar
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
pentru banii percepuți, îl supune unui adevărat rechizitoriu în care prezintă și istoricul delictelor sale și ale tatălui său-atunci călugărit- cunoscute și sancționate și de domnitorii anteriori. Autorul Cronicii Anonime Brâncovenești , fiind probabil de față în Divan, la judecata clucerului Știrbei, redă pentru posteritate intervenția revoltată a Domnului Constantin Brâncoveanu: “ Cluceriu, când te-am trimis în țară cu slujbe, fiind un boier, dreptate am poruncit să faci, au nedreptate și jafuri?”. La justificarea lui Știrbei că a luat unele obiecte pe
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
față în Divan, la judecata clucerului Știrbei, redă pentru posteritate intervenția revoltată a Domnului Constantin Brâncoveanu: “ Cluceriu, când te-am trimis în țară cu slujbe, fiind un boier, dreptate am poruncit să faci, au nedreptate și jafuri?”. La justificarea lui Știrbei că a luat unele obiecte pe care le-a dăruit mânăstirii Strehaia, domnul Constantin Brâncoveanu exclamă:“ Auziți, boieri, cu jafuri și cu nedreptăți face pomene” și continuând rechizitoriul, domnitorul exclamă: „Dar până când aceste jafuri să le faci, clucere Costandine? Eu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
e greu. car. de ani buni tot ridic greutăți. am uitat să fiu femeie. sunt un hibrid reușit, util, bucuros să fie folosit. mi-era dor de tine. îmi spui că visul se împlinește dacă-l uiți. râd spre tine știrb. te îmbrățișez, Troică. bine ai venit! ---------------------------------------------------------------- notă: Trapez - "Figura trapezului a fost comparată de M. Schneider cu fruntea de bou și din această cauză, ea ar evoca ideea de sacrificiului. Ar mai putea fi considerată drept un triunghi retezat la
HIBRID de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358577_a_359906]