551 matches
-
porumbului rămânea în afara clasificării. Cel mai utilizat sistem de clasificare aparține lui Sturtevant care împarte specia Zea mays în șapte unități, fiecare unitate la rândul ei fiind împărțită în trei clase, în funcție de raportul dintre lungimea și grosimea bobului, de forma știuletelui și a bobului. Au fost luate în considerare următoarele criterii de clasificare: știuletele: forma: cilindrică, cilindroidă, conică, fusiformă, la bază distihă; baza: rotunjită, turtită, comprimată, turtit rotunjită, îngroșată, mărită, cu spații între rânduri. boabele: mozaicate perpendiculare, prismatice, prismatice rotunjite, prismatice
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
care împarte specia Zea mays în șapte unități, fiecare unitate la rândul ei fiind împărțită în trei clase, în funcție de raportul dintre lungimea și grosimea bobului, de forma știuletelui și a bobului. Au fost luate în considerare următoarele criterii de clasificare: știuletele: forma: cilindrică, cilindroidă, conică, fusiformă, la bază distihă; baza: rotunjită, turtită, comprimată, turtit rotunjită, îngroșată, mărită, cu spații între rânduri. boabele: mozaicate perpendiculare, prismatice, prismatice rotunjite, prismatice retezate, rotunjite, rectangulare, rostrate, ascuțite și dentate. rândurile de boabe: numărul rândurilor, spațiile
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
bază distihă; baza: rotunjită, turtită, comprimată, turtit rotunjită, îngroșată, mărită, cu spații între rânduri. boabele: mozaicate perpendiculare, prismatice, prismatice rotunjite, prismatice retezate, rotunjite, rectangulare, rostrate, ascuțite și dentate. rândurile de boabe: numărul rândurilor, spațiile dintre rânduri, prezența boabelor din vârful știuletelui. Această clasificare se bazează, în principal, pe caracterele endospermului (cornos, făinos, mixtă. Sturtevant introduce pe lângă caracterele morfologice și noțiunea elementelor geografice. El consideră că fiecare grup clasificat reprezintă o specie, iar Zea mays este o specie polimorfă, iar separarea în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
pe întreaga constituție genetică, incluzând un număr mare de informații genetice, cuprinzând genotipul în întregul său, ceea ce îi oferă o bază solidă de încredere. Un lucru care până la ei nu era luat în considerare este corelația găsită între panicul și știulete, fapt ce poate servi în lucrările de clasificare. Clasificarea naturală, spre deosebire de elementele luate în considerare de clasificarea artificială, se bazează pe cercetări citogenetice, fiziologice, agronomice și arheologice, ceea ce îi conferă mai multă elasticitate și încredere. Totuși, clasificarea naturală a suferit
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
făcut din Italia după anul 1880, în contact cu condițiile naturale de la noi, a cunoscut o serie de transformări, îndeosebi în ce privește precocitatea, reușind să se cultive în Moldova și chiar în Bucovina, ajungând la maturitatea deplină, dar păstrând neschimbat aspectul știuletelui, forma și consistența bobului. Caracteristica principală care a făcut ca acest tip de porumb să fie apreciat de cultivatori, este calitatea deosebită a boabelor, îndeosebi conținutul ridicat de proteine și grăsimi. Rasa Hăngănesc Denumirea sa vine de la localitatea Hangu din
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
județul Suceava și o parte din județul Bacău, precum și în mică parte în nord - vestul Moldovei și în Podișul Transilvaniei. Caracteristicile importante ale acestei rase sunt precocitatea deosebită, fiind cea mai timpurie formă de porumb din țara noastră, precum și forma știuletelui, tronconică, întotdeauna bine acoperit cu boabe la vârf. Au fost identificate, în această rasă, numeroase populații, de la foarte timpurii la timpurii și de la știuleți foarte scurți la știuleți de lungime medie, dar în toate cazurile, bine acoperiți cu boabe până în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
rase sunt precocitatea deosebită, fiind cea mai timpurie formă de porumb din țara noastră, precum și forma știuletelui, tronconică, întotdeauna bine acoperit cu boabe la vârf. Au fost identificate, în această rasă, numeroase populații, de la foarte timpurii la timpurii și de la știuleți foarte scurți la știuleți de lungime medie, dar în toate cazurile, bine acoperiți cu boabe până în vârful știuletelui. Rasa Secuiesc Spre deosebire de rasa Hăngănesc, cu care se aseamănă, îndeosebi ca formă și dimensiune a știuleților, rasa Secuiesc aproape a dispărut din
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
fiind cea mai timpurie formă de porumb din țara noastră, precum și forma știuletelui, tronconică, întotdeauna bine acoperit cu boabe la vârf. Au fost identificate, în această rasă, numeroase populații, de la foarte timpurii la timpurii și de la știuleți foarte scurți la știuleți de lungime medie, dar în toate cazurile, bine acoperiți cu boabe până în vârful știuletelui. Rasa Secuiesc Spre deosebire de rasa Hăngănesc, cu care se aseamănă, îndeosebi ca formă și dimensiune a știuleților, rasa Secuiesc aproape a dispărut din cultură. După Jonassy (1962
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
întotdeauna bine acoperit cu boabe la vârf. Au fost identificate, în această rasă, numeroase populații, de la foarte timpurii la timpurii și de la știuleți foarte scurți la știuleți de lungime medie, dar în toate cazurile, bine acoperiți cu boabe până în vârful știuletelui. Rasa Secuiesc Spre deosebire de rasa Hăngănesc, cu care se aseamănă, îndeosebi ca formă și dimensiune a știuleților, rasa Secuiesc aproape a dispărut din cultură. După Jonassy (1962), populațiile ce se includ în această rasă sunt foarte vechi, fiind formate probabil în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
foarte timpurii la timpurii și de la știuleți foarte scurți la știuleți de lungime medie, dar în toate cazurile, bine acoperiți cu boabe până în vârful știuletelui. Rasa Secuiesc Spre deosebire de rasa Hăngănesc, cu care se aseamănă, îndeosebi ca formă și dimensiune a știuleților, rasa Secuiesc aproape a dispărut din cultură. După Jonassy (1962), populațiile ce se includ în această rasă sunt foarte vechi, fiind formate probabil în secolul al XVIII-lea, din grupul de porumburi cunoscute sub denumirea de “Porumb galben”, care avea
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Secuiesc aproape a dispărut din cultură. După Jonassy (1962), populațiile ce se includ în această rasă sunt foarte vechi, fiind formate probabil în secolul al XVIII-lea, din grupul de porumburi cunoscute sub denumirea de “Porumb galben”, care avea un știulete scurt, cu boabe rotunjite, de culoare galbenă. Era foarte timpuri încât în condițiile din Transilvania ajungea la maturitate deplină, până la căderea brumelor târzii de toamnă. Rasa Românesc Comun Populațiile cuprinse în această rasă, au boabele de tip indurat, rotunde sau
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
căderea brumelor târzii de toamnă. Rasa Românesc Comun Populațiile cuprinse în această rasă, au boabele de tip indurat, rotunde sau rotund comprimate, răspândindu-se în județele din acea vreme, Romanați, Dolj și Mehedinți, fiind apreciată de localnici, îndeosebi datorită lungimii știuletelui care era cuprinsă între 20 și 30 cm. Aceste însușiri le conferă populațiilor din rasa Românesc Comun un nivel ridicat al recoltei. Din rasa Românesc Comun pot fi evidențiate populațiile Românesc de Vânju Mare, Românesc de Maglavit, Românesc de Tigveni
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Aceste însușiri le conferă populațiilor din rasa Românesc Comun un nivel ridicat al recoltei. Din rasa Românesc Comun pot fi evidențiate populațiile Românesc de Vânju Mare, Românesc de Maglavit, Românesc de Tigveni ș.a., ele remarcându-se prin vigoare generală bună, știuleți de formă cilindrică, lungi cu boabe galbene, sticloase, rezistente la secetă. În general, populațiile acestei rase, prin însușirile favorabile ce o caracterizează, constituie surse valoroase de gene pentru activitatea de ameliorare. Rasa Ardelenesc Rasa provine din formele de porumb existente
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
valoroase de gene pentru activitatea de ameliorare. Rasa Ardelenesc Rasa provine din formele de porumb existente în Transilvania, îndeosebi în nordul localității Cluj - Napoca, care se aseamănă cu rasa Românesc Comun, dar se deosebește prin talia plantelor mai scundă, prin știuleți de dimensiuni mai mici și prin perioada de vegetație mai scurtă. Populațiile mai deosebite din această rasă, s au dovedit Ilva Mică 34, Tiha Bârgăului 6, Joseni 17, Prundul Bârgăului 10. Rasa Bănățean În conformitate cu evaluările făcute de Moșneaga (1957Ă, rasa
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Rasa Portocaliu A fost răspândită în județele Iași, Botoșani, Bacău și Vaslui, fiind cultivată pe suprafețe mai reduse și în județele Brăila, Constanța și Tulcea. Este un porumb semitimpuriu, cu plante bine înrădăcinate, rezistent la frângere și cădere și cu știuleți cilindrici, ușor conici, de dimensiune mijlocie spre mică, cu boabe de culoare portocalie. Calitatea deosebită a boabelor constituie caracteristica de bază a acestei rase. Din numeroasele populații ale acestei rase, se remarcă populația de Podu Iloaie. Rasa Pignoleto Se crede
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Nord a Moldovei, până în zona montană. În mai mică măsură s-a răspândit în 65 sudul țării, în jurul localităților Buzău, Râmnicu Sărat și Brăila. Deși are unele asemănări cu rasa Portocaliu, se deosebește de acesta prin lungimea mai redusă a știuleților și forma sa ușor conică. Calitatea deosebită a boabelor asigură un mălai valoros pentru prepararea mămăligii. Boabele de culoare roșie - portocalie, a fost motivul pentru care, în unele zone, a fost denumit “Porumb roșu” sau “Cincantin roșu” sau “Morcovei”. Rasa
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
este de 8, de unde îi mai vine și denumirea de “optac”. A fost răspândit în zona deluroasă a Olteniei și Munteniei. Deși au existat mai multe forme de Scorumnic, două au fost bine delimitate: una mai timpurie, cu plante și știuleți mai mici, cultivată la altitudine mai mare și una cu plante mai tardive și cu știuleți mai lungi, extinsă în județele situate în regiunile mai joase ale dealurilor din Oltenia și Muntenia. Populații valoroase din această rasă s-au dovedit
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
deluroasă a Olteniei și Munteniei. Deși au existat mai multe forme de Scorumnic, două au fost bine delimitate: una mai timpurie, cu plante și știuleți mai mici, cultivată la altitudine mai mare și una cu plante mai tardive și cu știuleți mai lungi, extinsă în județele situate în regiunile mai joase ale dealurilor din Oltenia și Muntenia. Populații valoroase din această rasă s-au dovedit a fi populația Albești, de Valea Mare, Preavăț și altele. Rasa Lăpușneac Populațiile aparținând acestei rase
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Hunedoara, iar răspândirea ei predominantă a fost în zona cursului mijlociu al Mureșului. În anul 1962 ea se găsea și în vestul Ungariei, în stare relativ pură. Cu toate asemănările cu rasa Scorumnic, rasa Lăpușneac se deosebește de aceasta prin știuleți mai lungi, procentul de boabe pe știulete mai mare, culoarea boabelor galben - portocalie și perioada de vegetație mai lungă. Populații valoroase din această rasă au fost identificate în județul Hunedoara, cu știuleți mai lungi, boabe mari și late, procent de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
în zona cursului mijlociu al Mureșului. În anul 1962 ea se găsea și în vestul Ungariei, în stare relativ pură. Cu toate asemănările cu rasa Scorumnic, rasa Lăpușneac se deosebește de aceasta prin știuleți mai lungi, procentul de boabe pe știulete mai mare, culoarea boabelor galben - portocalie și perioada de vegetație mai lungă. Populații valoroase din această rasă au fost identificate în județul Hunedoara, cu știuleți mai lungi, boabe mari și late, procent de boabe ridicat, plante viguroase bine înrădăcinate, cu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Scorumnic, rasa Lăpușneac se deosebește de aceasta prin știuleți mai lungi, procentul de boabe pe știulete mai mare, culoarea boabelor galben - portocalie și perioada de vegetație mai lungă. Populații valoroase din această rasă au fost identificate în județul Hunedoara, cu știuleți mai lungi, boabe mari și late, procent de boabe ridicat, plante viguroase bine înrădăcinate, cu panicule bogate în ramificații. Toate rasele prezentate până acum, au boabele de consistență tare, făcând parte din convarietatea indentata. Diversitatea mare a acestor porumburi pe
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
la aceea dată în cultură’’. Aplicând principiile clasificării naturale, la porumburile noastre dentate răspândite până la introducerea hibrizilor, au fost identificate următoarele rase: Dinte de cal tipic, Dinte de cal “de sud” cu multe rânduri de boabe, Dinte de cal cu știuletele conic, Dinte de cal cu opt sau douăsprezece rânduri de boabe și Dinte de cal timpuriu cu știulete sub formă cilindrică. Rasa Dinte de cal tipic După Edwards și Leng (1965), porumbul Dinte de cal din America de Nord, s-a răspândit
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
fost identificate următoarele rase: Dinte de cal tipic, Dinte de cal “de sud” cu multe rânduri de boabe, Dinte de cal cu știuletele conic, Dinte de cal cu opt sau douăsprezece rânduri de boabe și Dinte de cal timpuriu cu știulete sub formă cilindrică. Rasa Dinte de cal tipic După Edwards și Leng (1965), porumbul Dinte de cal din America de Nord, s-a răspândit în Europa cel mai mult în partea de Sud - Vest. În anul 1890 acest tip de porumb se
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Banca de Gene Suceava. Rasa Dinte de cal “ de sud” cu multe rânduri de boabe Răspândirea acestei rase, din cauza tardivității, s-a făcut pe suprafețe reduse în Banat, Câmpia Olteniei și în Bărăgan. Caracteristica ei o constituie grosimea deosebită a știuletelui și în consecință numărul mare de rânduri de boabe pe știulete (între 18 și 24). Bobul este puternic dentat, cu endospermul galben și de consistență făinoasă. Rasa Dinte de cal cu știuletele conic A cunoscut oarecare extindere în zona deluroasă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
multe rânduri de boabe Răspândirea acestei rase, din cauza tardivității, s-a făcut pe suprafețe reduse în Banat, Câmpia Olteniei și în Bărăgan. Caracteristica ei o constituie grosimea deosebită a știuletelui și în consecință numărul mare de rânduri de boabe pe știulete (între 18 și 24). Bobul este puternic dentat, cu endospermul galben și de consistență făinoasă. Rasa Dinte de cal cu știuletele conic A cunoscut oarecare extindere în zona deluroasă a Munteniei, cultivându-se însă și în șesul Dunării și în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]