377 matches
-
obliga pe elevi să facă alegeri responsabile pentru care, în viitor, vor trebui să-și asume consecințele (ne vom referi mai târziu la aceste aspecte care vizează managementul clasei). Autoritatea expertului, ca și în cazul lui Bochenski, este cea a știutorului. Deși, în mod implicit, textul lui Reboul susține ideea că și acest gen de autoritate poate avea o întemeiere, chiar dacă aceasta nu este întotdeauna strict rațională, ci ține mai degrabă de domeniul convingerii. Iar convingerea se întemeiază pe informațiile pe
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Cele trei rânduri de bănci clasice nu permit niciun aranjament și au consecințe constrângătoare (uneori dramatice) asupra procesului instructiv-educativ. În orice caz, aranjamentul trebuie gândit în funcție de tablă (locul unde se "oficiază" arta de a-i introduce pe cei mai puțin știutori în "substanța" științelor) și de posibilitatea profesorului de a avea sub control întreaga sală de clasă și de a interveni rapid în orice direcție; • comunicarea (eventual, pentru clasele mici, scrierea chiar pe tablă) consecințelor unor comportamente indezirabile; • selectarea elevilor care
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
jurnalismul apare în ochii elitei sociale și intelectuale ca o subliteratură, fără valoare și prestigiu. Despre aceasta vorbe(te Rousseau în 1755: "Ce este un periodic? O lucrare fără merit și fără utilitate, a cărei lectură neglijată și disprețuită a știutorilor de carte nu face decît să ofere femeilor și nerozilor vanitate fără instruc(ie". Și mai tîrziu, despre acela(i lucru scrie (i Diderot în Enciclopedie: "Toate aceste hîrtii sînt hrana ignoranților, resursă a celor care vor să vorbească și
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
noi care vom supraviețui să facem cu putință apariția unui "cer nou" și a unui "pământ nou". Nu este exclus ca apocalipsa relatată de calendarul maiaș să fie ca o probă de trecere către dimensiunile superioare ale existenței. Așa susțin știutorii. Eu nu sunt printre ei. Știu doar că nimic nu-i fără rost și că speranța moare întotdeauna ultima. Noul cod al lui Dan Brown: simbolul pierdut Noul roman al lui Dan Brown: Simbolul pierdut continuare a Codului lui Da
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
simți miros de mărar și pătrunjel..."; "Ioana îi zice eroului să-i bage aparatul în priză..."; "când veni fata, băiatul îi mângâie pisoiul...". Și istoricii au de ce să se "bucure". Nu este exclus să ajungă la ei mari iubitori și știutori ai istoriei patriei. Este vorba de peripețiile lui Robinson Crusoe după ce pleacă din Troia"; În China trăiește foarte multă lume care mănâncă o abundență de orez, se încheie la gât și a inventat guma de la capătul creionului..."; "Răscoala de la Bobîlna
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
al populației României, Editura Institutului Central de Statistică, București, 1930. ***, Societatea Scriitorilor Români, Buletin, Tipografiile Curții Regale, București, 1928-1938. ***, Statistica învățământului public și particular din România (Vechiul Regat) pe anul școlar 1918-1919, 1919-1920, Tipografia Curții Regale, București, 1921. Colescu, L., Știutorii de carte din România în 1912, Institutul Central de Statistică, București, 1947. Manuilă, Sabin, Populația României, Editura Enciclopedică Națională, București, 1937. Monografii, istorie locală ***, Botoșanii în 1932. Schiță monografică, Liga Culturală, Botoșani, 1933. ***, Colegiul Național "Eudoxiu Hurmuzachi", 1872-2008, Editura Septentrion
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
naționalism..., p. 51. 34 Anuarul Liceului A. T. Laurian, Tip. "Munca", Botoșani, 1925, p. 26. 35 Ștefan Pascu (coord.), Istoria învățământului din România de la origini până la 1821, vol. 1, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, p. 319. 36 L. Colescu, Știutorii de carte din România în 1912, București, Institutul Central de Statistică, 1947, p. XI. 37 Ibidem, p. 15. 38 Raport asupra Congresului de la Luxemburg 1-5 august 1922, în Buletinul Asociațiunii generale a profesorilor secundari din România, II, nr. 5-6, 1922
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
declară sceptic cu privire la afirmațiile lui Eliade despre faptul că narațiunea Șarpele ar fi produsul pur al imaginației și că n-ar fi folosit nimic din simbolismul sau mitologia șarpelui "nu putem crede că Eliade l-a suprimat cu totul pe știutorul de simboluri din el atunci când a elaborat romanul"57. În acest sens, avizatul comentator al operei lui Eliade argumentează prin prezența detaliilor imperceptibile din text care pot fi omise de un cititor neatent, "motiv pentru care lectura inocentă, nesimbolică, sugerată
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Moritz Schwarz și Avram Goldfaden, care s-au ocupat în principal de reformarea învățământului evreiesc din Iași. Pe lângă religie, un loc important în cadrul comunității evreilor ieșeni îl deținea cultura. Pentru a avea acces la textele sfinte, evreul trebuia să fie știutor de carte. De aceea, rare erau cazurile de analfabetism în cadrul unei comunități evreiești și, în consecință, se acorda o atenție sporită sistemului de învățământ. Au putut fi observate două dimensiuni ale fenomenului școlar evreiesc, una calitativă, determinată de școlile publice
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
afirmând că știința și filosofia tind spre adevărul unic, adevărul religiei-Dumnezeu. ȘCOALA ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC (SECOLELE XIV-XVI) Primordialele date și informații documentare despre existența și funcționarea instituției școlare în spațiul românesc amintesc despre existența unor școli de grămătici, ce pregăteau știutorii de carte folosiți în cancelariile domnești. Limba de predare în astfel de școli era slavona sau latina. Tot în această perioadă se plasează începuturile tiparului, atunci când călugărul Macarie scria în limba slavonă Liturghierul (1508), Octoihul (1510), Tetraevanghelierul (1512). Acestea par
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Dăruirea de sine a fetei semnifică o putere nouă a voinței omenești, o depășire certă a condiției feminine și umane și marchează totodată o nouă etapă în viziunea poeților tragici : dacă la Eschil se jertfea doar titanul Prometeu, ca un știutor ce era, cu Antigona se intră într-o etapă postprometeică, în care oamenii învață să se jertfească ei înșiși pentru niște valori superioare, așa încât echilibrul răsturnat de nebunia și neștiința altora să se restabilească prin moartea lor (p. 122). Ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Frontul Renașterii Naționale partid unic condus de însuși Carol al II-lea) și distrugerea vieții parlamentare, preeminența îndatoririlor cetățenilor în raport cu drepturile lor și creșterea la 30 de ani a vârstei pentru exercitarea dreptului de vot, care era acum acordat doar știutorilor de carte (dar lucru bun și femeilor). Separația puterilor în stat era pusă între paranteze, regele concentrând în mâinile sale autoritatea legiurii și pe cea guvernamentală. Parlamentul bicameral a rămas un element de decor. Printre "performanțele" antidemocratice, Constituția carlistă reține
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Reduit descoperă la codeținuți o sete grozavă de poezie. "Învățarea pe dinafară a poeziilor este cea mai plăcută și mai neostoită distracție a vieții de închisoare". Una dintre primele fericiri afirmate de Steinhardt este Fericiți cei ce știu poezii. Ale știutorilor de stihuri din detenție sînt orele care trec pe nesimțite și-n demnitate, iar acela căruia îi place a le memora nu se va plictisi niciodată în pușcărie și nu va fi singur. La acest capitol viitorul monah se află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și Gyr (ultimii fiind la rîndul lor în detenție), învățate pe nerăsuflate, împreună cu alfabetul Morse, de la veteranii legionari, marii poeți francezi din secolul XIX și XX, Rilke și lista ar putea continua. Cîțiva tineri, ce așteptau pe jăratec pe un știutor al Luceafărului, îl vor asalta de îndată. Între acești nevinovați damnați ai comunismului, între care cobora grevistul foamei, respingător de slab și impresionant de palid, duhnind a ger, dîrdîind pînă și-n priviri, este prezentă o nobilă atmosferă de sfidare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
României. În cadrul României Mari, Basarabia era provincia cea mai rămasă În urmă sub aspect economic și cultural. Avea proporția cea mai mică de populație urbană: 12,9% (iar În orașe românii reprezentau doar 31%). Avea un procent foarte mic de știutori de carte: 38,1% (procentul general pe țară — 57%). Toate acestea plasau Basarabia Într-o poziție cu totul aparte. Oprimați mai Înainte, ca și după aceea, de ruși, basarabenii au avut motive să reproșeze și românilor o atitudine de superioritate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mulți evrei (stabiliți Într-o perioadă mai recentă) — 20,6%. Altă trăsătură distinctivă: numărul neînsemnat de ortodocși, greco-catolicii (români și ucraineni) reprezentând 65% din populație. Era o regiune pronunțat rurală (cu numai 17% populație urbană), cu un număr redus de știutori de carte (38%). Datele menționate privesc strict Maramureșul istoric; În prezent, sub acest nume se cuprinde o regiune mai largă, În partea ei apuseană aflată În afara munților și având un caracter mai puțin tradițional și mai pronunțat urban. Habitatul rural
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dintre cele mai rurale țări ale Europei. Elita românească se situa incontestabil la nivel occidental. Perioada interbelică a cunoscut o remarcabilă efervescență culturală. Însă nivelul general de cultură se afla mult mai jos. La 1930 doar 57% dintre români erau știutori de carte (spre comparație: Bulgaria — 60,3%; Ungaria — 84,8%; Cehoslovacia — 92,6%). Este drept că cei mai mulți dintre analfabeți aparțineau generației vârstnice, iar progresul era notabil În raport cu anii 1910-1912, când procentul știutorilor de carte se ridica la numai 39,3
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
jos. La 1930 doar 57% dintre români erau știutori de carte (spre comparație: Bulgaria — 60,3%; Ungaria — 84,8%; Cehoslovacia — 92,6%). Este drept că cei mai mulți dintre analfabeți aparțineau generației vârstnice, iar progresul era notabil În raport cu anii 1910-1912, când procentul știutorilor de carte se ridica la numai 39,3%. În ansamblu Însă, situația nu se prezenta prea bine. Cu atât mai mult cu cât dintre știutorii de carte 85,1% nu depășiseră ciclul primar, doar 8,6% erau absolvenți de liceu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cei mai mulți dintre analfabeți aparțineau generației vârstnice, iar progresul era notabil În raport cu anii 1910-1912, când procentul știutorilor de carte se ridica la numai 39,3%. În ansamblu Însă, situația nu se prezenta prea bine. Cu atât mai mult cu cât dintre știutorii de carte 85,1% nu depășiseră ciclul primar, doar 8,6% erau absolvenți de liceu și numai 1,6% urmaseră studii superioare (iar În această ultimă categorie, bărbații erau de patru ori mai numeroși decât femeile). Și comportamentul demografic al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Cupcici, dar el s-a folosit pentru probleme care priveau administrarea moșiei, evidența banițelor de mei și grâu. Faptul că pe mai multe moșii boierești găsim și câte o mânăstire, nu este exclus ca printre călugări să fi fost și știutori de carte, după cum se poate bănui că boierul Cupcici, despre care Mihai Costăchescu spunea că știa limba polonă, să se fi interesat de unele scrieri folosite în vremea lui și să îl fi plătit pe un diac să îi copieze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
el locul Moldovei în context european, importanța strategică a acesteia. O literatură religioasă bogată s-a păstrat, în parte din vremea lui Ștefan cel Mare. Copierea unor cărți sfinte a început de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Atunci, călugării moldoveni, știutori de slavonie, au fost trimiși de Alexandru cel Bun la Constantinopol, după stabilirea bunelor raporturi cu Patriarhia constantinopolitană, ca să copieze scrieri sacre, înfăptuind, cum precizează Dan Zamfirescu, “cea mai mare realizare a culturii sud-slave de la sfârșitul secolului al XV-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un duhovnic și cu fruntea plecată să ți mărturisesc despre bunele și mai puțin bunele clipe petrecute În această lume vremelnică. Te voi purta deci, prin lumea minunată a satului care mi-a fost prima nișă ecologică, apoi prin lumea știutorilor de carte de la diferite niveluri de cunoaștere și singur te voi convinge de alterările mediului social odată cu trecerea anilor. M-am născut și-am fost crescut cu dragostea și frica de Dumnezeu și de Părinți. Azi, nici căutându le cu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
stins... Industrializarea zonei Copșa Mică a schimbat portul și obiceiurile oamenilor, tot specificul satului natal. „Nu știu să-l fac pe ti!” Dacă primii șapte anișori i-am petrecut numai În familie, din toamna anului 1932 am intrat În lumea știutorilor de carte. Bunica Raveca mi-a pregătit hăinuțele și trăistuca, părinții mi-au cumpărat tăblița de gresie și stilul, și cu dragostea de litera scrisă, insuflată de Bunica, neștiutoare de carte, m-am apropiat cu sfială de domnișoara Eugenia Pintea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
jurat. Participase la Alba Iulia, la “Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria”, moment istoric de la care păstrez cu sfințenie cana de ceramică dăruită tuturor participanților. Se bucura de prestigiu În viața satului. Era Însă puțin rigid și a toate știutor. Milly făcuse școala primară În com. Axente Sever și apoi alesese Liceul Comercial de Fete din Blaj, pe care urma să-l absolve În vara hotărârii noastre. Era o fată liniștită, cu o podoabă capilară foarte bogată, pe care și-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
verde”. În 1894, populația județului era de 86.345 locuitori. Situația statistică, publicată de Gh. Ghibănescu, în 1897, conține următoarele date referitoare la orașul Huși: 14.305 locuitori, din care 7.020 bărbați și 7.285 femei; 2.934 (20%) știutori de carte, 11.371 neștiutori de carte. Din punct de vedere confesional, erau 3.587 de religie mozaică și 1.760 catolici. Datele statistice incluse într-o Dare de seamă, publicată de Radu Kernbach în 1897, sunt în mare parte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]