282 matches
-
transmiseseră și fiului. Da, doar atât ! Trebuie să facem ultimele pregătiri și să ne odihnim, la miezul nopții, plecarea ! Răspunsul târziu al lui Dragoș vrea să pară impersonal. Sania spațioasă este și de data asta încălzită de dogoarea cărămizilor fierbinți. Șuba de blană este la fel de protectoare. Dora este încotoșmănată într-un cojocel, iar capul îi este înfășurat într-o "bertă" cum a aflat că se numește pe aici șalul de inspirație ucraineană de dimensiunile unei cuverturi călduroase. Atelajul avansează cu opriri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Omătul spulberat s-a adunat în troiene cu forme ciudate care barează din ce în ce mai des drumul. Cei trei bărbați se înarmează cu lopețile ascunse sub jilț, coboară și degajă drumul cu repeziciune, fără nici o vorbă, fără nici un gest inutil. Deși sub șubă este cald și bine Dora nu a adormit cu toate că toți o îndemnaseră. Eul ei se pare a se fi transferat în silueta întunecată a bărbatului așezat la înălțime, în fața ei. Nu-i vine a crede că întâlnirea cu el a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
poetice. Pentru mentalitatea omului arhaic, testamentul ciobanului exprimă dorința și relevă credința acestuia într-o postexistență efectivă. Revenind, am să trec în revistă aspectele care decurg din felul în care ciobanul cere să fie înmormântat : învelirea trupului cu gluga (bundița, șuba, guba, sumanul), expunerea deasupra pămân- tului, relația defunct-paltin, supraviețuirea post-mortem. Sunt aspecte pe care le-am întâlnit în totalitate în colinda Toader Diaconul și parțial în celelalte texte folclorice comentate. Unul dintre aspectele comune este învelirea cadavrului (cu scop evident
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
În munți. Jovanka bătu la ușa primei case din care se vedea ieșind fum și vorbi ceva cu bărbatul care deschisese. Apoi Îi făcu semn Erinei să intre În curte. Din casă ieșiră o femeie și doi copii, Îmbrăcați În șube Îmblănite. O ajutară pe Erina să coboare rănitul și Îl duseră repede Înăuntru. În cameră era cald. Pe pereți erau țesături, iar pe masă o icoană a Sfântului Gheorghe doborând balaurul. Rănitul fu Întins pe pat. Jovanka ceru apă caldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și la nesfârșit această încercare. E adevărat, omul de la țară nu se gândește să se lupte cu paznicul, nici să ia cu asalt porțile legii, din motive numai de el știute („acum, când privește mai bine la paznicul îmbrăcat cu șubă, la nasul lui mare și ascuțit, la barba lui tătărască răsfirată și neagră, se hotărăște, totuși, mai bine să aștepte până i se va îngădui să intre“). Cititorul ar avea destule motive să lase în urmă interpretările care pun în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
dacă mai intri! Bă, pe asta nici badea Ion nu o fute! Dora, aprinde un muc de lumânare! Hai, tiu, că ai în sertar, ieri te-am văzut ieșind din cimitir! Badea Ion, închis pe dinăuntru în ghereta de la intrare. Șubă de armată, pâslari mărimea 46, pulovăr de lână ros în coate, nădragi din postav unguresc cu pachești, căciulă rusească, cămeșă kaki, tip gărzi patriotice, mănuși cu un singur deget, decupate pentru trăgaci. Radioul dat la maxim. No, tot mi-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din bolta turlei până jos. Pictorii trăind între oamenii din sate au căutat și au reușit să lege unele scene din viața înconjurătoare, cuprinzând între ele și elemente din folclor. De asemenea, în unele compoziții sunt încadrate personaje îmbrăcate cu șube mițoase, opinci și căciuli specifice românești”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 56 footnote>. Sfinții pictați în ambrazurile ferestrelor, ca și cei care se află în penultimul registru, de jur împrejur, atât în naos cât și în pronaos, au aureolele sculptate
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
spre depozitul de carburanți îl cunosc, dom’le. E borfaș, are câteva furturi la activ, a fost eliberat azi-dimineață din arestul miliției... le-am dat drumul la toți, că ne-a fost frică”. Mă uit la ăla; ăla chilug, în șubă, cu pistolul automat la el și căutătura alunecoasă. Iau pistolul de pe masă și i-l pun în gât: „Băiete, lași pușca jos, dai șuba și pleci că altfel îți fut una în cap, urgent!”. Ăla se uită la mine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dat drumul la toți, că ne-a fost frică”. Mă uit la ăla; ăla chilug, în șubă, cu pistolul automat la el și căutătura alunecoasă. Iau pistolul de pe masă și i-l pun în gât: „Băiete, lași pușca jos, dai șuba și pleci că altfel îți fut una în cap, urgent!”. Ăla se uită la mine cu ochi tulburi și amețiți și vrea să zică ceva, da’ se lasă moale și pleacă. După câteva ceasuri primesc un telefon de la un grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vă ajut cu ceva doamnă?, o întrebă, plictisit să tot urmărească pe calculator cadâna aceea de Scheihainimé care, în loc să-și arunce și ultimul voal, prinsese să care pe ea fel de fel de haine. Acum, de exemplu, își trântise o șubă siberiană și o pălărie de paie Maurice Chevalier. Își mai și înnoda, lasciv, mult aplecată pe stânga, nojițele unor opinci maramureșene. - Dacă aveți nelămuriri, vă ajut eu insistă oficiantul. De-asta suntem aici. Pentru chestii de colaborare și îndrumare, respectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cum se împotmolește în nămol și tulbură toate cele în descompunere. Și pădurea de dedesubt, cu copacii plini de alge. Și un Soare, numai pentru ei. Mic, întunecat, umed. Și de asemenea Luna. Păstorul doarme, cu iarbă de mare pe șubă. Doarme, nu păzește, compozitorul începe să cânte, din corzi răzbat bule de aer, mașinăria e mută. Iar de teamă, mieii o iau la goană printre copacii putreziți. Dau fuga la mal. Pe malul lacului apar o mie de miei morți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
importantă din mine. Am făcut un pact. Așa. Ăsta trebuie să fie mersul lucrurilor. Îngerul avea dreptate! Din nou îngerul. Darea de seamă Am ajuns seara cu ultima cursă regională. La intrarea în sat, m-a întâmpinat îngerul. Purta o șubă ciobănească și cizme foarte mici, negre, de cauciuc, de copil, în care-și ascundea picioarele de capră. L-am recunoscut dintr-o privire. De altfel, nu mai era nimeni pe stradă decât el. L-am abordat fără nicio introducere, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se zvârcoli o vreme, apoi doar zvâcni de câteva ori din tot trupul, apoi se liniști... Începu să cânte Încetișor: Trei culori cunosc pe lume... În colțul ochilor avea lacrimi pe care Macavei nu le putea Înțelege. Își scoase Însă șuba și acoperi trupul femeii care Începuse să tremure de frig. Sub ei, zăpada se topise și se vedeau primii ghiocei. La Primărie, un steag rebegit și el de frig anunța, fără pic de entuziasm, Ziua Republicii. 3. Terminase imnul, spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a lui... Ieșiseră pe prispa joasă a casei. O lumină subțire învelise orașul. Peste mahalale, se ridicau fumuri albe și drepte. Se auzeau câinii Mandravelei hămăind gros și rar ca o bătaie de tobă. Paraschiv se întristase. Codoșul scosese de sub șuba lui o sticlă: - Ia, ucenicule. Linge niște vin să-ți treacă... Celălalt nu spuse nimic. Privea numai curțile pustii. - Ce-ai nenică, nu ți-e bine? Cel tânăr, nimic. - N-ai potolit destul? Din casă se auzea zgomotul pantofilor Didinei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
peste o săptămână în târg la Alexandria. Au colindat comunele din jurul Bucureștiului, bătrânul înainte, Paraschiv după el. Au tras pe la Bolintin, pe la Cățelu, puși pe înșelat. Cădeau în zi de târg, să-i pască pe țărani. Erau îmbrăcați amândoi în șube de miel, cu căciulile așezate pe ochi până în vârful nasului și bocanci grei în picioare, toate ciordite de la negustorii de pe Grivița. Era ger, și noroaie de te-ngropai. Ocoleau târgul plin de căruțe. Tîrlanii, băuți, târguiau ulcele, cojoace și țoale
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și noroaie de te-ngropai. Ocoleau târgul plin de căruțe. Tîrlanii, băuți, târguiau ulcele, cojoace și țoale. Lipăiau prin zloată cu opincile lor de porc, se tocmeau, intrau în circiumă; bani la ei, berechet. 154 Gheorghe scotea un sac de sub șubă, plin cu cărămidă pisată mărunt, pregătit anume pentru asta. Îl trântea în noroi, la picioare și se apuca să strige: - Apropie-te, neamule! Praf pentru pureci! Omoară lighioanele, nu te mai scarpini! Ce te uiți, nea Ioane? E bun și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
25 Frunză verde de colie, Toată ziua săp în vie Și sara vin la urgie. Ea îmi pune-n blid să cin, La inima mea-i venin. Pusei brânca la obrazu Cina-i cu destul necazu Și apo-mi luai șuba Cu gând să mă duc la alta. Și mersei pân-la pîrlazu, Gândii cu destul necazu: Haida ce-o vrea Precesta, Batîr să-mi pierd viața. Și mă dusei pe cărare, Mă-ntîlnii cu mîndra-n cale, Ducîndu-se la fântână Cu două cantule
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din degetul arătător, care se încheia cu un moț, ca o pungă strânsă la gură. Suie sus, că te duc înapoi în oraș și mă cinstești cu doi lei și-un bahar de vin. Îți luăm și cutia... Uite, trage șuba asta beste tine. Ești în stare să te ții? Am tăiat niște bușteni, am luat și gheață, din drum, de la lac, da’ tre’ să ascut târnăcobu’. M-au trecut sudorile. Când vorbea, îi ieșeau aburi din gură. A apucat hățurile
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pe întinderi nesfârșite de zăpadă, sub un cer infinit, senin și uscat; cu un soare ceva mai generos ce se rotește continuu în jurul orizontului, fără să apună nici un minut, în scurta vară polară de aproximativ două luni; îmbrăcat într-o șubă din piei de ren strânsă la mijloc cu o curea împletită manual, iar în picioare, pâslari de fabricație proprie, de care să își fixase schiurile; cu un bici lung în mâini cu care-și va îndeamnă câinii să treacă peste
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
m-au însoțit și pe mine, și te vor însoți și pe tine, cele patru anotimpuri. Eu sunt Baba Iarna, glăsui atunci cea care abia se vedea din cojoacele și broboadele ei; ortacul meu e Moș Viscol, cu căciula și șuba mițoasă. Cu noi ai să pășești întâi și-ntâi prin lume. Noi sălășluim în țara lui Miază Noapte, unde stăpânesc înghețurile veșnice și întunericul. Aici suntem, așa, în trecere, să aducem albeața sclipitoare a zăpezilor, ferecând apele în păduri de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și o mare pălărie de pai. O clipă! Nu e singur, în spatele lui stă în picioare un drac de chibiț care-i privește peste umăr. Dracul seamănă leit cu Tudor Vladimirescu, cel de pe fosta hârtie de 25 de lei, în șubă cu fireturi. Când și când întinde o mână și-i arată jucătorului o damă de pică sau un opt de caro; alteori, se scarpină după gât, ca și cum ar zice ei, da, așa mai merge, sau n-ai ce-i face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
purtînd deasupra grumajilor o arcuire sonoră de zurgălăi, ca-n secolul trecut pînă spre sfîrșitul deceniului cinci din vremea noastră, - o sanie, spun, lunecă pe drumul de comună al marii cîmpii (unde o fi găsit sania asta?), amîndoi Încotoșmănați În șube, Lung cu gulerul dat peste umeri, aproape descheiat la gît, veneam ca din basme, el rîdea cu bucurie de copil, avea acum cincizeci și unu de ani, vesel de revederea fostului judecător din tinerețe, o Întreagă lume Îi răsărea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
mai stînjenitoare rime În momentele cele mai delicate, numai din plăcerea de a ironiza premiul și meseria mea, spunea meserie cu ghilimele ascuțite și adormea ca un prunc Într-un minut cu sînii dezveliți, Înalți, sforăind amar. Îi acopeream cu șuba. Ghilimelele Însă rămîneau, afară, Înfipte-n hîrtia poroasă de 250 de grame offset din capul meu trepanat de griji, deschis spectatorilor din lumea-ntreagă. Pe deasupra căreia zburau gîze. Îmi Îndreptam atenția spre fetele care mă abordau Într-un mod atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și echipamentul de protecție sunt următoarele: A. uniforma de serviciu: 1. coifură: - șapcă; - șepcuță; - căciulă; - beretă (basc); - fes; 2. îmbrăcăminte: - sacou; - bluzon; - geacă; - vestă; - bluză de protecție împotriva frigului; - pantalon; - îmbrăcăminte groasă (scurte matlasate sau îmblănite, hanorace, impermeabile de ploaie, șube, haine de piele etc.); 3. lenjerie: - cămașă; - cămașă- bluză cu mânecă lungă sau scurtă; - tricou; 4. încălțăminte: - pantofi; - bocanci; - ghete; 5. echipament divers: - cravată; - fular; - centură; - curea; B. echipamentul de protecție: - combinezon; - salopete; - cizme de cauciuc. Anexa 5 la normele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268126_a_269455]
-
moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]