1,140 matches
-
în boluri metalice asemănătoare cu cele utilizate în armata română. Patronii turci sunt amabili, porțiile uriașe, nostalgia clienților, maximă. Magazine: Magazinele balkano-central-europene. Murături, castraveți, varză acră ca la Oborul bucureștean. Contribuția polono-ungură se manifestă prin șiraguri de cârnați afumați și șunci expuse savant, astfel încât să atragă magnetic privirile potențialilor clienți. Șliboviță, vodci diverse, bere "etnică", vinuri puzderie. Marca sârbească "Țarul Lazăr" (eticheta masivă, cu chipul-icoană al țarului martir pus la treabă de către marketing) este însoțit de perechea sa de viața, Țarina
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
1. preparate t ip specialități a. pateuri, hașeuri, paste, creme 2. conserve din carne b. crenvurști pasteurizați în recipient metalic 3. preparate afumate la cald și pasteurizate c. caltaboș, tobă, lebăr, sângerete 4. semiconserve din carne d. pastramă, mușchi țigănesc, șuncă presată 5. preparate tip prospături fierte e. parizer, crenvurști 6. preparate afumate la cald, Subiectul IV (40p) 1. Explicați deosebirea dintre laptele normalizat și laptele s mântânit. 2. Prezentați sortimentul conservelor de carne. 3. Precizați care sunt produsele condimentare industriale
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
Suedia, Gertrud s-a bucurat ca un copil de acest "schnnaps", a umplut două păhăruțe mici cât un degetar și am ciocnit, ca în România, primul skůl suedez, la o masă încărcată cu bunătăți autohtone: brânză, ouă fierte, heringi, cârnați, șuncă, raci fierți, salată de fructe și wasabröd pâine crocantă etc. Gertrud era adepta cumpătării. Consuma puțină carne; prefera însă multe feluri de pește. Fructe de pădure. Brânzeturi diverse. Kesso (brânză cu smântână). Pâine foarte puțină sau chiar deloc. Făcea zilnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a dus la Gherla, ne-a bătut lanțuri la fiecare. Ne-a dus cu duba acolo... Ne-a așezat poliția pe margine până a venit trenul. Ne băga o dejă sau două de apă și hrană rece pentru o zi-două: șuncă, oleacă de brânză, cu marmeladă și pâine. Atunci ne vedeam și noi sătui, când vedeam șunca aia, că era cea mai bună. Beai apă... A doua zi nu mai aveai și răbdai... Da’ asta era altă treabă... Da’ atunci puteai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ne-a așezat poliția pe margine până a venit trenul. Ne băga o dejă sau două de apă și hrană rece pentru o zi-două: șuncă, oleacă de brânză, cu marmeladă și pâine. Atunci ne vedeam și noi sătui, când vedeam șunca aia, că era cea mai bună. Beai apă... A doua zi nu mai aveai și răbdai... Da’ asta era altă treabă... Da’ atunci puteai să fii sătul. Cum a fost la Gherla? La Gherla..., acolo Închisoare, mamă, Dumnezeule! Istrate, Șomlea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la dig... În ce condiții ați fost transferat de la Gherla? Bravo, domnia ta! Nota zece pentru Întrebare! Ne-a băgat la bou-vagon. Bun. Acolo a pus butoi de apă și butoi de murdărie, de dus afară. Bun. Ne-a dat pâine, șuncă, deși sărată, ca la jidani, când i-a trecut de i-a omorât acolo... Ce să faci tu acolo?! Stăteam toți În bou-vagon, așa, cum stăm noi, n-aveai bănci, n-aveai scaun, n-aveai nimic, nimic, nimic. Și ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aiurea. Dacă nu l-ar fi ajutat cu sendvișul... Pentru asta, în timp ce ea s-a întors să pregătească sendvișurile, după ce scosese ingredientele din frigider și le pregătise, tăiase, chestii din astea, el a șterpelit de pe masă o bucată mare de șuncă și una de cașcaval, vîrîndu-le rapid în rucsac. Brusc, femeia s-a răsucit spre Marcu și el a dat drumul bucăților în rucsac, alandala, cine știe pe unde-or fi căzut, iar mîna vinovată a avut prima intenție să se
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
refuzul țăranilor de a crește porci pentru achiziții, nu a fost bine primită de către săteni. Proastele astea de primărițe, așa cum ne spuneau țăranii, nu au ce mânca și dau porc la achiziții! Am tăiat celălalt porc și l-am făcut șunci, cârnați, pastramă și tobă. Nu era gras, dar se făcuse mare și era suficient pentru familia mea. O parte din afumături le am dus la oraș și le-am pus pe balcon. Vecinii de la blocul de vizavi, foști colegi de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Nu era gras, dar se făcuse mare și era suficient pentru familia mea. O parte din afumături le am dus la oraș și le-am pus pe balcon. Vecinii de la blocul de vizavi, foști colegi de serviciu, priveau cu invidie șuncile de pe balconul meu. Într-o noapte de sâmbătă spre duminică, când soțul era la țară, niște copii de la etajul superior mi-au „pescuit” o mare parte dintre șunci și cârnați. Am fost mâhnită, dar când îi întâlneam pe scări 92
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Vecinii de la blocul de vizavi, foști colegi de serviciu, priveau cu invidie șuncile de pe balconul meu. Într-o noapte de sâmbătă spre duminică, când soțul era la țară, niște copii de la etajul superior mi-au „pescuit” o mare parte dintre șunci și cârnați. Am fost mâhnită, dar când îi întâlneam pe scări 92 mă făceam că nu știu nimic, gândindu-mă câtă foame aveau bieții copii, dacă au fost nevoiți să fure carne din balconul meu. Joia sau marțea venea o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
apărut de după un stâlp și după ce a luat sacoșa grea a dispărut după același stâlp, unde o aștepta un tânăr în blugi. Sacoșa era umezită de la carnea împachetată în hârtie de pergament și mirosea a brânză de putină și a șunci afumate. M-am ridicat de pe bancă, am traversat bulevardul și după ce am arătat buletinul, legitimația și carnetul de student cu poză, mi s-a permis să intru în clădirea Academiei. La recepție m-am legitimat cu aceleași acte și după ce
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
orice casă intrai, prima întrebare era: Beți o cană de vin fiert sau o țuică fiartă? 163 Ceva de mâncare nu aveți?, întrebam cu sfială. Uneori pe masă apărea o mămăligă, ceva brânză proaspătă de la putină, niște ouă prăjite cu șuncă sau o farfurie cu ciorbă. Alteori, la câte o casă de gospodari eram așteptată cu plăcinte poale-n brâu cu brânză. În timp ce stăteam la masă, gazda frământa puțin aluat și făcea turte pe plita încinsă sau prăjite în ceaun cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
trimis un activist pensionar care stătea bucuros o săptămână, în camera oficială, și făcea aceste dosare să fie „ca la carte”. Nu era pretențios, mânca orice, dar cerea ca la plecare să primească câteva păsări tăiate, brânză, ouă, smântână, câteva șunci și un bidon cu vin. Toate acestea se puteau procura de prin sate, de la gospodari, dar odată primite nu mai puteai să-i spui nimic celui care le dăduse, iar dacă venea să ceară o favoare de la primărie, de obicei
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
m am gândit niciodată să plec din țară. Am familie. Ce fac ei dacă eu plec și apoi cum să merg cu voi? 189 Noi, de câte ori venim în țară, tăiem un porc. Carnea o pregătim cu mirodenii, facem cârnați, pastramă, șunci. Punem carnea într-o cutie mare care are un capac de plasă. Tu ești mică și încapi în cutia aia. Deasupra punem cârnații, șuncile, jamboanele, toba și capul de porc afumat. La vamă, când deschid cutia, mirosul de afumătură românească
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Noi, de câte ori venim în țară, tăiem un porc. Carnea o pregătim cu mirodenii, facem cârnați, pastramă, șunci. Punem carnea într-o cutie mare care are un capac de plasă. Tu ești mică și încapi în cutia aia. Deasupra punem cârnații, șuncile, jamboanele, toba și capul de porc afumat. La vamă, când deschid cutia, mirosul de afumătură românească îi înnebunește pe ăia. Le dăm și lor câte ceva și trecem fără probleme dincolo. Ne cunoaștem bine cu toți vameșii. Sprintenă, Sofia a deschis
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
afumătură românească îi înnebunește pe ăia. Le dăm și lor câte ceva și trecem fără probleme dincolo. Ne cunoaștem bine cu toți vameșii. Sprintenă, Sofia a deschis portbagajul mașinii, de unde a scos o cutie cilindrică. În timp ce priveam cutia care mirosea a șuncă afumată, mă vedeam stând culcată, cu fața în sus, acoperită de cârnați și de jamboane cu capul de porc pe față, cu un furtun în gură pentru a putea respira. Un râs nestăpânit mi-a ieșit din gâtlej. Râdeam în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
curioasă. Foarte bine! Multă lume o caută pentru acest har pe care îl are. Dacă vine la mine, să o aduc și la dumneavoastră să vă ghicească? Îi dați ce aveți prin cămară și nu vă mai este de folos: șuncă, untură, murături. Sunt mulți și au nevoie de mâncare. După câteva zile de la această discuție, curtea primăriei s-a umplut de etnici căldărari. Căruța cu coviltir care oprise în fața primăriei era plină cu lighene din aluminiu, cazane, castroane, căni din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
putea folosi. Peste câteva zile, într-o sâmbătă după-amiază, au poposit pe terenul de sport din fața porții mele. Maria, cea de care ascultau toți, a intrat în curte și mi-a spus că a trimis-o contabila să-i dau șuncă și grăsime. Câțiva bruneți mititei au pus în căruță tot ce le-am dat. Ar fi luat și rafturile din cămară, lemnele de foc, gardul, și cușca câinelui, dacă nu le-aș fi spus cu glas ridicat: Gata, nu mai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
A. apare obligația de a se exporta peste Ocean, cupru, molibden, bauxita etc., în valoare de 35 milioane dolari. În plus, Iugoslavia se obligă să exporte anual în Anglia: 35.000 tone amidon, 36.000 tone carne, 18.000 tone șuncă, 11.000 tone ouă, 10.000 tone grăsime și alte produse agricole. Dramatică este, în opinia autorului, diferența dintre prețurile produselor pieței interne și cele exportate. De exemplu, catre străinătate zahărul se vindea cu 5,5 dinari kilogramul, iar pentru
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
noi ne dăm osteneala să luăm carnea de pe os fără să facem nici cel mai mic zgomot în farfurie, pe când mama, cu un aer nonșalant, ia osul cu vârful degetelor și mușcă de pe el carnea. Uneori mănâncă cu mâna chiar șunca sau cârnații cu legume de la gustarea de prânz, apucându-le cu o iuțeală uluitoare. Astfel de gesturi necivilizate mi se par nu numai încântătoare, ci și profund senzuale când ele aparțin mamei. Zău că e originală! — De ce crezi tu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
om care atunci când voia să se distreze nu precupețea nici un leu; cheltuia până la ultimul bănuț. Am fost oaspetele lui într-un apartament de pe Lake Park Avenue în care locuiau două negrese. Întâi a făcut cumpărături de la magazinul Hillman; a cumpărat șuncă, pui, bere, murături, vin, cafea și ciocolată olandeză; apoi ne-am dus acolo și am petrecut după amiaza de sâmbătă și întreaga duminică în cele două camere, bucătărie și dormitor. Singurul loc în care te puteai retrage era toaleta, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ce-ți trebuie din frigider. Avea obiceiul să lase restul pe care-l primea de la comisionari, precum și cecurile și tot ce mai era în frigider. Banii se amestecau cu frunzele veștede de salată și cu farfuriile murdare de grăsimea de la șuncă, pe care nu-i plăcea să le arunce. În orice caz, erau acolo bancnotele de cinci și zece dolari, și eu trebuia să iau ce voiam când ieșeam, la fel cum ia cineva o batistă din sertar în ultimul moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să mă educe. De fapt avea o obsesie pentru predat și zicea mereu: „Învață-mă lucruri despre Chicago!“, „Învață-mă cum a fost cu Generalul Ulysses E. Grant. Și după aia te învăț și eu. Îți povestesc despre omleta cu șuncă a lui Fontenelle. Facem schimb.“ Era foarte avid. „Fontenelle voia într-o vineri să mănânce o omletă cu șuncă dar s-a pornit o furtună cumplită, cu tunete. Așa că în cele din urmă a aruncat omleta pe fereastră și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
-mă cum a fost cu Generalul Ulysses E. Grant. Și după aia te învăț și eu. Îți povestesc despre omleta cu șuncă a lui Fontenelle. Facem schimb.“ Era foarte avid. „Fontenelle voia într-o vineri să mănânce o omletă cu șuncă dar s-a pornit o furtună cumplită, cu tunete. Așa că în cele din urmă a aruncat omleta pe fereastră și i-a spus lui Dumnezeu, „Seigneur! Tant de bruit pour une omelette.“ Asta îți punea lucrurile într-o altă lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
bată capul cu asta. Cum urcam rapid și fără zgomot cu liftul, am ajuns la ușa de un alb de fildeș a apartamentului său. În timp ce-o deschidea, striga deja la slujnică să îi facă imediat niște ouă cu șuncă. Se purta ca un suveran, un rege Francisc întors de la vântoare; se împăuna, zbiera, întorcea lucrurile cu susul în jos, nu atât ca să îmi arate mie vastele sale camere, ci ca să le domine, în stilul său tipic. Ei bine, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]