5,299 matches
-
politic, ne atrage atenția autorul articolului: "Galeriile echipelor de fotbal șunt o masă de manevră ideală. Sînt formate, în bună măsură, din tineri debusolați, multi dintre ei șomeri, veniți pe stadion din ăcartierele-dormitoră ale marilor orașe să-și defuleze frustrările. Șunt o masă deja fanatizata, cu spirit gregar, care nu operează cu judecați, ci cu prejudecăți, care nu vorbește, ci scandează, care n-are îndoieli, ci o cauză. O masă ușor de manevrat, gata să susțină o idee simplă și să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]
-
al scriitorului Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război? La 8 noiembrie 1930 prozatorul îl vizitează pe critic să afle opinii despre românul pe care i-l oferise cu dedicație. Criticul notează: "Am citit o sută de pagini: cugetările șunt de mare platitudine. El se crede ăpenseură a combate pe Kant (va scrie în nemțește). Maniac!" Probabil că această opinie a poate mai vătuita a i-o fi comunicat-o și autorului. Românul a avut, cum se știe succes și
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
liniște. Pe parcursul zilei al carei jurnal se declară a fi această carte, autoarea - sau eul liric androgin, ca să respectăm indicațiile - citește Spinoza și Dostoievski, notează aproximativ din Thomas Mann și Emerson, își amintește de Kierkegaard. Poemele, indiferent de persoana pronumelui, șunt confesiuni în tonalitate foarte gravă, problemele pe care și le pune poeta șunt pe coordonatele absolutului. De cele mai multe ori tensiunea este între Dumnezeu și Diavol, cu majusculele de rigoare: "Dumnezeu dictează și eu scriu, iar diavolul mă urmărește peste umăr
Cîntece cu toată gura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17625_a_18950]
-
sau eul liric androgin, ca să respectăm indicațiile - citește Spinoza și Dostoievski, notează aproximativ din Thomas Mann și Emerson, își amintește de Kierkegaard. Poemele, indiferent de persoana pronumelui, șunt confesiuni în tonalitate foarte gravă, problemele pe care și le pune poeta șunt pe coordonatele absolutului. De cele mai multe ori tensiunea este între Dumnezeu și Diavol, cu majusculele de rigoare: "Dumnezeu dictează și eu scriu, iar diavolul mă urmărește peste umăr și face corecturi. / Libertatea e insuportabila. Mă transform în / sclav, scriind? Întorc capul
Cîntece cu toată gura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17625_a_18950]
-
categorii care nu au nimic de-a face cu capacitatea de receptare a literaturii sau a actului estetic, ci pur și simplu cu darea de mîna a fiecăruia. Procedeul este ciudat, fiindcă atît editorul Steidl cît mai ales autorul Grass șunt reputați pentru convingerile lor de stînga... Dar ce oferă cititorului lectură acestei cărți? Titlul Mein jahrhundert a veacul, secolul meu a declanșează printr-un reflex aproape pavlovian pofta de a citi un text autobiografic. Nici vorbă însă de așa ceva. Cartea
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
și același "zgomot de fond", împrumutînd doar "vocea", doar "idiolectul" sau personajelor care apar și dispar odată cu fiecare an al veacului, aidoma păpușilor ce se rotesc la schimbarea orelor, în vechile turnuri medievale cu ceas. Spre deosebire de aceste păpuși mecanice care șunt pure alegorii, personajele lui Günter Grass șunt oameni de rînd implicați fiecare în felul lui într-un eveniment istoric memorabil: un soldat german care în 1900 participa la înnăbusirea asa-umitei "răscoale a boxerilor" din Chină, un vechi activist de stînga
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
vocea", doar "idiolectul" sau personajelor care apar și dispar odată cu fiecare an al veacului, aidoma păpușilor ce se rotesc la schimbarea orelor, în vechile turnuri medievale cu ceas. Spre deosebire de aceste păpuși mecanice care șunt pure alegorii, personajele lui Günter Grass șunt oameni de rînd implicați fiecare în felul lui într-un eveniment istoric memorabil: un soldat german care în 1900 participa la înnăbusirea asa-umitei "răscoale a boxerilor" din Chină, un vechi activist de stînga 68-ist, care devenit conferențiar cîțiva ani
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
vigilente ale trupelor Aliaților... Anul nașterii scriitorului însuși a 1927 a este ilustrat de monologul mamei, fascinată de febră dansului care cuprinsese Berlinul, de apariția formidabilei Josephine Becker pe scenele europene. Anii cumpliți ai celui de-al doilea război mondial șunt evocați de un grup de ziariști contemporani care, la gură sobei, în mondenă insula Sylt din Marea Nordului, bîntuita de furtună, analizează urgia declanșată de naziști. Anul 1933, al venirii la putere a lui Hitler, este evocat de un galerist de
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
află vestea la radioul din mașină... Exemplificările ar putea continua a dar cele de pînă acum par a fi suficiente spre a sugera procedeul folosit de autor în această cronologie a secolului: istoria este una prin excelență germană, eroii ei șunt oameni de rînd, (cu cîteva rare excepții a între care, apariția scriitorilor Ernst Junger și Erich Maria Remarque, într-un dialog cvasiimaginar, sau momentul îngenunchierii lui Willy Brandt în fața memorialului victimelor revoltei din ghettoul varșovian...). Episoadele autobiografice șunt rarissime în
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
eroii ei șunt oameni de rînd, (cu cîteva rare excepții a între care, apariția scriitorilor Ernst Junger și Erich Maria Remarque, într-un dialog cvasiimaginar, sau momentul îngenunchierii lui Willy Brandt în fața memorialului victimelor revoltei din ghettoul varșovian...). Episoadele autobiografice șunt rarissime în această cronică a veacului pe care Günter Grass îl considera din titlu ca fiind "al lui". Opțiunea nu este expresia unei vanități scriitoricești, cît a convingerii autorului că, prin personajele ce-i poartă propria voce, ar putea transla
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
a spotul literar (după modelul aceluia publicitar, așa cum pe bună dreptate constatau cîțiva critici deloc rău intenționați). Faptul este cu atît mai ciudat cu cît Günter Grass este un autor care, slujindu-se uneori de instrumentele jurnalismului a în măsura în care acestea șunt comune și literaturii a a tunat și a fulgerat împotriva "ziariștilor a-toate-stiutori", a foiletoniștilor care se "zbenguie" în paginile marilor ziare amăgindu-se că fac "literatura". Și nu este exclus că succesul la publicul larg al recentei cărți scrise și
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
întîmplă la paginile 200, 201, 208, 264, 268, 277, 294, 392 etc.)! Mai grav este că, atunci cînd, precum mortarul, frazele autorului se strecoară printre extinsele excerpte, cititorul avizat sesizează adeseori un amatorism naiv gen: "Așadar, crizele sale de epilepsie șunt la originea epilepsiei prințului Mâschin (sic!), eroul principal (sic!) din Idiotul" (p.21) ori: "Dumnezeu a întors, spre bine, pînă și epilepsia lui Dostoevschi" (p. 191)! În loc de exegeza, Paulin Lecca grupează, la un moment dat, citatele "pe puncte" (în cap
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
îndreptățirea celor umiliți și la restabilirea celor căzuți se dovedeste neputincioasa și dragostea filantropului decepționat se preface într-o ură sălbatică. Adam cel căzut este blestemat, este sortit pieirii și nu poate fi mântuit cu puteri omenești. Rațiunea, avantajele, educația șunt neputincioase, căci răul nu se biruie prin educație, ci prin minune. Ceea ce este cu neputința la oameni, este cu putință la Dumnezeu. Nu reeducarea, ci învierea". Pun pe seama unui avînt lacunar, specific monahilor, aceste erori de logică... Un comentariu pertinent
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
și a legionarilor) era că numărul evreilor era sporit cu 50.000 persoane, prin refugierea, aici, a unor înși fugiți din Rusia și Polonia. Pentru a soluționa această anomalie, periculoasă pentru romanism, avea și soluții: Pentru a scăpa de ei șunt două mijloace, unul așa-zis civilizat și anume să prezentăm Ligii Națiunilor un tablou al acestor străini necetăteni români după nici un tratat și după nici o lege și s-o rugăm să-i invite să părăsească țara românească, repatriindu-se. Dacă
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
una pe alta", "dacă pentru a face literatura îți ajunge la rigoare să ai spiritul observator și o limbă aleasă, ai nevoie de cunoștințe adînci, însușite deja, în diferitele ramuri ale dezvoltării omenirei pentru a face politică" sau "aceste lucruri șunt grele. Ele cer timp, învățătură, gîndire încordata... Nu e mai ușor deci să faci literatura?" etc. Cum lumea era mică pe atunci, iar lumea gazetăriei și mai mică, e foarte probabil că autorii articolelor, în general nesemnate, nu erau greu
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
punea la cale un contact cu Occidentul. De altfel credeam că orice fel de încercare în acest sens, s-ar fi putut termină cu vreo turnătorie. Candoarea m-a ferit totdeauna. Sau m-a păzit. Onest fiind, de acest lucru șunt sigur. Nu se știe însă. Dacă scapi, nu înseamnă că aceasta este și o salvare reală... Am în fața ochilor imaginea lui Alexandru Paleologu în boxa. Mă aflam în sala de tribunal cu un general-procuror gras, fălcos, dominînd tribuna înaltă. Ce
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
democrației, va fi capabil să reînnoiască bătătoritul fel de a fi al lumii, în deplină libertate și responsabilitate. Instrumentele democrației pot fi instituționalizate, reprezentate dar ele rămîn "moarte" atîta timp cît individualitățile nu le "mișcă" din interior. Instrumentele democrației, instiuttiile șunt indispensabile, dar ceea ce unifica cu adevărat este sufletul democrației, cîmpul ei energetic, "milieu"-ul democratic invizibil care pătrunde deopotrivă instituția democratică (democrația ca Obiect) și individul izolat (democrația ca Subiect individual), unindu-i prin-tr-o relație vie, profund personalizată. N-ați
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
Eu mizez foarte mult pe tineret. Mult mai mult pe tineret decat pe nume și celebrități. Asta am adus eu nou la Operă din Viena. Bineînțeles că și celebritățile au nu numai drepturi. Mixtura între cei tineri și cei care șunt la sfarsitul carierei este una din tragediile unui cântăret în special." v Cel care decide în ultimă instanță e publicul, iar publicul Operei din Viena, ce plătește între 180 de dolari locul în loja și 1,5 dolari locul în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18203_a_19528]
-
a balanței; și să se reamintească, deci, faptul că, fără ideile pe care le vehiculează, fără dezbaterea de idei ce se desfășoară în interiorul literaturii, nu se mai poate vorbi de literatură; evident, literatura nu e un simplu joc. Dar acestea șunt, la urma urmei, niște justificări de ordin istoric, general. În ceea ce mă privește, cred că schimbarea are o altă motivație, măi personală; și anume că, în momentul cînd am ajuns in Franța, veneam din Bulgaria, unde singurul mijloc de a
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
Dar alte instituții de forță influențe? Îl vor lăsa din brațe pe Băsescu înaintea expirării mandatului său și se vor reorientă spre noua figură centrală? Sau va fi un război timp de o lună și cinci zile? Cei de la PSD-UNPR-PC-UDMR șunt prea blegi și prea coabitanți să-l suspende pe Băsescu (așa cum s-au gandit și au discutat ei mai demult) în 20 Noiembrie pentru că se comportă ca un membru de partid - PMP".
Radu Tudor lansează o nouă provocare pentru PSD by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21866_a_23191]
-
foarte mic car cu loitre, atît de încăpător încît să intre în el doar vizitiul și călătorul care sade, printre bagajele sale, pe paiele împrăștiate pe jos și care, observă mucalit italianul, trebuie să se lase strîns legat căci drumurile șunt abominabile". A fost găsită o trăsura. Și i s-a spus că șase căi sînt prea puțini, închiriindu-se șaisprezece. Iată o schiță de portret a Giurgiului: "Potrivit cu ideile apusene, orașul nu este, desigur, deosebit de frumos. Casele șunt în parte
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
căci drumurile șunt abominabile". A fost găsită o trăsura. Și i s-a spus că șase căi sînt prea puțini, închiriindu-se șaisprezece. Iată o schiță de portret a Giurgiului: "Potrivit cu ideile apusene, orașul nu este, desigur, deosebit de frumos. Casele șunt în parte foarte rurale, chiar cele din piață mare, pavajul lipsește pe majoritatea străzilor iar acolo unde este ai prefera să nu fie, cafenelele arată cam murdare, iar în prăvălii se găsesc mărfuri aproape numai pentru cerințele paturilor de jos
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
din piață mare, pavajul lipsește pe majoritatea străzilor iar acolo unde este ai prefera să nu fie, cafenelele arată cam murdare, iar în prăvălii se găsesc mărfuri aproape numai pentru cerințele paturilor de jos. Dar orășelul e, totuși, prietenos, locuitorii șunt oameni de treabă că toți valahii iar hanuri în care, faute de mieux, să poți petrece o noapte șunt destule". A urmat călătoria spre București care, datorită drumului desfundat cu totul (plouase de curînd) s-a demonstrat a fi Bucureștiul
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
cam murdare, iar în prăvălii se găsesc mărfuri aproape numai pentru cerințele paturilor de jos. Dar orășelul e, totuși, prietenos, locuitorii șunt oameni de treabă că toți valahii iar hanuri în care, faute de mieux, să poți petrece o noapte șunt destule". A urmat călătoria spre București care, datorită drumului desfundat cu totul (plouase de curînd) s-a demonstrat a fi Bucureștiul l-a impresionat prin numărul, mai întîi, al bisericilor și prin dimensiunea populației (150.000), cam la fel ca
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
un iaz, un crîng printre case. Nicăieri ordinea lipsită de farmec a locuințelor paturilor de mijloc nu ocupă mult loc; aceasta pătură extrem de onorabilă, dar puțin interesantă pentru pictor și poet, este slab reprezentată în București; cu atît mai mult șunt însă aristocrația și sărăcia din palatele și bordeiele tihnite. Dincolo se înalță nenumărate biserici pe a caror cupole sclipitoare se ridică crucea grecească. Cum lucește și strălucește totul în jur! Și cum se revarsă pretutindeni, printre palate, colibe și gracile
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]