1,266 matches
-
în sus miorlăind de durere, iar cocoșul într-o parte, cotcodăcind. „Ia te uită ce prostovan!” se gândi Șușurel. „După ce că are capul cât o nucă, îi mai stă și creierul lejer!” Făcu două salturi: unul pe gard, celălalt pe acoperișul șurii. Aici nu-l mai găsea să-l deranjeze muntele acela de cocoș cu creierul cât o unghie. Se întinse. Auzi fâlfâit de aripi. Întoarse capul. Un cioroi, pe culmea șurii, privea cu interes coada lui Șușurel, care se mișca în stânga
MOTANUL ȘUȘUREL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371966_a_373295]
-
lejer!” Făcu două salturi: unul pe gard, celălalt pe acoperișul șurii. Aici nu-l mai găsea să-l deranjeze muntele acela de cocoș cu creierul cât o unghie. Se întinse. Auzi fâlfâit de aripi. Întoarse capul. Un cioroi, pe culmea șurii, privea cu interes coada lui Șușurel, care se mișca în stânga și în dreapta. Motănelul înțelese. Își făcu vânt și intră în pod. Apoi se ascunse în fânul uscat, „Of, of, of! nici nu te mai poți odihni în ograda asta! De unde
MOTANUL ȘUȘUREL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371966_a_373295]
-
zăpadă parcă-noată. Ciorile îi fug din cale, Valvârtej vine acasă; Trupu-i îmbrăcat în zale, Iar privirea, veninoasă. Ochii roșii, nasul mare, Bot de broască-n loc de gură, Dinții strâmbi, ca niște gheare Și-i înalt cam cât o șură. Lângă zid, flăcăul vede, Într-o clipă-i foc și pară, Că-i adevărat, nu crede, Și-i azvârle o ocară. Capul său, cam cât bostanul, Multă minte nu prea are. Iată, saltă buzduganul Și-l aruncă, să-l omoare
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
că dumneavoastră sunteți născută într-o comună din apropierea Câmpiei Turzii, din comuna Viișoara. Cum era viața în comuna Viișoara când erați copil? Ana PĂCURAR: Foarte frumoasă! Excelentă! Unchiul meu a fost primar douăzeci și cinci de ani și făcea jocul la el în șură. Era amenajat extraordinar, împodobit cu lepedeie, cum se zice la noi, cu flori și cu verdeață. Ceterașii cântau, tineretul dansa, juca jocuri populare. M-a impresionat foarte mult și de asta mi-a și plăcut să adun. Mi-a dat
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
bucuram de orice, ne dădeam pe genți, pe derdeluș, ne bălăceam. Întodeauna am zis că suntem generația care am avut copilărie. Copiii de pe stradă formam un grup și făceam piese de teatru, spre exemplu ,,Frumoasa din Pădurea Adormită”, Într-o șură cu lepedeie în loc de cortină, aveam alte preocupări, noi ne-am trăit copilăria foarte frumosă. Cristina OPREA: Ce îi sfătuiți pe tinerii de astăzi, ca fost profesor și director de școală? Ana MOLDOVAN: Să citească. Să lase calculatoarele, să lase muzica
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
Național din București în iulie 1881, cea a lui Zaharia Bârsan precum și diferite concerte ale cântăreței Gabriele Ionescu în 1895, ale baritonului Nicolae Corfescu în anul 1905 și altele. Localul Casinei fiind prea mic, prin 1883 se dădeau reprezentații în Șura mare, care nu era decât o adevărată șură din lemn, situată pe locul unde astăzi s-a zidit Palatul Justiției. Șura, ca local era mare, dar slab amenajată, rău luminată și în ea bătea vântul, astfel că de multe ori
TEATRUL DEVEAN LA MOMENT ANIVERSAR (FRAGMENT) de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371023_a_372352]
-
lui Zaharia Bârsan precum și diferite concerte ale cântăreței Gabriele Ionescu în 1895, ale baritonului Nicolae Corfescu în anul 1905 și altele. Localul Casinei fiind prea mic, prin 1883 se dădeau reprezentații în Șura mare, care nu era decât o adevărată șură din lemn, situată pe locul unde astăzi s-a zidit Palatul Justiției. Șura, ca local era mare, dar slab amenajată, rău luminată și în ea bătea vântul, astfel că de multe ori reprezentațiile se dădeau în grădina hotelului Crucea Albă
TEATRUL DEVEAN LA MOMENT ANIVERSAR (FRAGMENT) de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371023_a_372352]
-
baritonului Nicolae Corfescu în anul 1905 și altele. Localul Casinei fiind prea mic, prin 1883 se dădeau reprezentații în Șura mare, care nu era decât o adevărată șură din lemn, situată pe locul unde astăzi s-a zidit Palatul Justiției. Șura, ca local era mare, dar slab amenajată, rău luminată și în ea bătea vântul, astfel că de multe ori reprezentațiile se dădeau în grădina hotelului Crucea Albă. Această șură mare împreună cu altă șură mai mică și așezată mai în sus
TEATRUL DEVEAN LA MOMENT ANIVERSAR (FRAGMENT) de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371023_a_372352]
-
lemn, situată pe locul unde astăzi s-a zidit Palatul Justiției. Șura, ca local era mare, dar slab amenajată, rău luminată și în ea bătea vântul, astfel că de multe ori reprezentațiile se dădeau în grădina hotelului Crucea Albă. Această șură mare împreună cu altă șură mai mică și așezată mai în sus, au fost apoi reparate și transformate la 1890 într-un mare depozit de tutun, iar în 1896, șura mare a fost demolată, rămânând depozit de tutun numai clădirea de
TEATRUL DEVEAN LA MOMENT ANIVERSAR (FRAGMENT) de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371023_a_372352]
-
unde astăzi s-a zidit Palatul Justiției. Șura, ca local era mare, dar slab amenajată, rău luminată și în ea bătea vântul, astfel că de multe ori reprezentațiile se dădeau în grădina hotelului Crucea Albă. Această șură mare împreună cu altă șură mai mică și așezată mai în sus, au fost apoi reparate și transformate la 1890 într-un mare depozit de tutun, iar în 1896, șura mare a fost demolată, rămânând depozit de tutun numai clădirea de sus, care s-a
TEATRUL DEVEAN LA MOMENT ANIVERSAR (FRAGMENT) de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371023_a_372352]
-
multe ori reprezentațiile se dădeau în grădina hotelului Crucea Albă. Această șură mare împreună cu altă șură mai mică și așezată mai în sus, au fost apoi reparate și transformate la 1890 într-un mare depozit de tutun, iar în 1896, șura mare a fost demolată, rămânând depozit de tutun numai clădirea de sus, care s-a păstrat până în zilele noastre și în 1970 a fost modern restaurată cu ajutorul Muzeului Județean Deva. Un local mai potrivit s-a construit în 1885 și
TEATRUL DEVEAN LA MOMENT ANIVERSAR (FRAGMENT) de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371023_a_372352]
-
ne-am așezat la masă. O masă cu mult pește, stropit din belșug cu votcă. Limba lui nea Vasea s-a dezlegat, începând să fredoneze aceeași melodie pe care o auzisem mai devreme. E o baladă veche, rusească, îmi șoptește Șura, soția lui. Când a terminat de cântat, avea lacrimi în ochi. M-am simțit, oarecum, stânjenită, dar, totuși, l-am rugat să-mi traducă versurile, iar el a început să-mi spună o poveste. De fapt, de unde își trage izvorul
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
de biserici din lemn Sf Ioan Botezătorul din Ploștina, clopotnița din Ploștina, Biserica de lemn Sf Voievozi din Leurda., Biserica din lemn Sf.Nicolae din Slivilești,Cula Cioabă-Chintescu Șiacu, Biserica de lemn Sf.Nicolae, Știucani, Biserica de lemn Sf.Nicolae Șura, clopotnița din Șura,28Biserica Sf. Împărați a fostei mănăstiri a Cuțuieștilor din Broșteni, Biserica de lemn Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din satul Căpățănești, Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului Biserica Intrarea Maicii Domnului În Biserică,sat Govodarva, Biserica de
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
lemn Sf Ioan Botezătorul din Ploștina, clopotnița din Ploștina, Biserica de lemn Sf Voievozi din Leurda., Biserica din lemn Sf.Nicolae din Slivilești,Cula Cioabă-Chintescu Șiacu, Biserica de lemn Sf.Nicolae, Știucani, Biserica de lemn Sf.Nicolae Șura, clopotnița din Șura,28Biserica Sf. Împărați a fostei mănăstiri a Cuțuieștilor din Broșteni, Biserica de lemn Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din satul Căpățănești, Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului Biserica Intrarea Maicii Domnului În Biserică,sat Govodarva, Biserica de lemn Sf. Voievozi
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
zidul ceresc, de la zenit la nadir, semn că pe aici trec, doar cei ce iubesc Poezia. Atâtea « Căutări în neant » : « caut în lumină / rătăcesc în întuneric / pipăi o imagine de cremene / cuvântul țipă de groază / ca și mine prins între șuri / boncăit de un vițel nărăvaș/ mă trezesc / apăs un buton / un fir de lumină / de la lampa de veghe/ deseneză conturul nonsensului / căutărilor mele ». Modelator în lutul cuvântului până ia forma amforei - acesta este poetul, uneori făcut țăndări de propria creație
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
Curpaș, atunci când își amintesc, acolo, sub soarele fierbinte al Arizonei, de glasul mamei care spune, asemeni prototipului uman elogiat în minunatul poem al lui Goga: Și parc-aud pocnet de bici / Și glas stăruitor de slugă / Răsare mama-n colțul șurii,/ Așază-ncet merindea-n glugă.../ Înduioșată, mă sărută / Pe părul meu bălan, pe gură: / «Zi Tatăl nostru seara, dragă, / Și să te porți la-nvățătură»... Făcând referire la rostul vieții, nea Mitică are un veritabil model de gândire filosofică, în însuși
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
rătăci căci cunoștea bine tarlaua. Ca să treacă timpul lălăi vreo două doine. Când pătrunse în sat își încetă repertoriu ca să nu deranjeze somnul consătenilor. Mergea tăcut pe uliță când atenția îi este atrasă de o lumină. - A luat foc o șură de paie... Să sar în ajutor... Dar mare îi este uimirea când văzu în curtea vrăjitoarei dansul drăcesc al acesteia. Se opri buimăcit. Se frecă la ochi ca nu cumva să aibă vedenii, fiindcă oricât de tare era de înger
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
rădăcini, Fructe și alte tulpini? Cum semințe de dovleac, Crude, sunt de mare leac; Cum că laptele-i sănătos De-i din mijloc de uger stors. Cu o astfel de informație, Plin, cu multă abnegație, Se duse la Maria-n șură Ce mulgea o vacă sură. Cu mâinile suflecate, Și storcea din țâțe lapte, Iar jetul alb și vârtos Spumega-n doniță, jos. Într-o astfel de candoare, Maria, conservatoare, Mulgea vacile din șură De la ea din bătătură. Și-i ceru
ECO-LOGICĂ! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376683_a_378012]
-
multă abnegație, Se duse la Maria-n șură Ce mulgea o vacă sură. Cu mâinile suflecate, Și storcea din țâțe lapte, Iar jetul alb și vârtos Spumega-n doniță, jos. Într-o astfel de candoare, Maria, conservatoare, Mulgea vacile din șură De la ea din bătătură. Și-i ceru, Ionel, pe loc Ca să-i umple un cancioc Cu un lapte sănătos Din mijloc de uger stors! Și cu mâna suflecată Ea execută îndată, Și-și înfipse mâna-n lapte Mai bine de
ECO-LOGICĂ! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376683_a_378012]
-
lat! Aveau stăpâni, cam toți sărmani, dar inimă mai bună și nici legați nu-i mai țineau în nopțile cu lună... Nici iarna nu-i speria, căci la coteț aveau căldură, culcuș de fân sau paie ori chiar dormeau în șură... Ei, cu urechile ciulite spre vântul rece dinspre drum, stăteau planton la grâne și la vite, la casele sub coș de fum... Trecură ani și-ai lor stăpâni plecară la oraș, iar bieții câini pribegi, rămași fără speranță, fac turme
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375284_a_376613]
-
aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și pustiul îmbrăcase haină de vânt ce a început să mă vânture în gârliciul
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372683_a_374012]
-
pe gât ceva din glaja cu tărie, bău și ea, apoi și Dumitru care demontase pușca și o ungea cu vaselină de ciubote. Trupul tânărului fu învelit în mai multe cearșafuri și cuverturi din lână, dus de om în podul șurei, iar Măriuca, mezina, un spârnel de fată, primi poruncă să-l îngrijească, să-l hrănească și de trei ori pe zi, să-i dea de băut o cană mare de vin fiert cu scorțișoară, miere plus niște buruieni știute doar
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
pe doi lei prostie! - Vreau de-un leu pentru soție! Cere Nelu’ lu’ Mardare: Nene, vreau ca să nu știe Că-ntârzii la „adunare”... Hai noroc și la mai mare! ............................................... Safta popii cruce-și face Că Ion s-a ascuns în șură: „Prostu meu, iar se preface, Dacă n-am să-i dau o gură... Lasă-l Doamne și ia-l drace! Ăsta crede că nu-mi place? Da-l mai pun puțin pe ace...” ............................................ Un misit trece prin piață: - Am pilule
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375694_a_377023]
-
cu căruciorul Și era lege, seara să te anunți cu câte vrei, Ba să duci faină, sau să o plătești în lei. Brutăria îi făcută în 92, de nea Buțu lu' Ghiuri, În Bolboacă la lu' Javla, undeva în colțul Șurii. Stăpânit de bătrânețe, a lăsat-o la copii, Să se lupte, să se-nvețe, pâinea a o zămisli. Trecut de miezul nopți, băga pâinea-n cuptor, Iar copii toți pe stradă așteptau cu mare dor. Mare le era plăcerea să
LA ŢUCU LA BRUTĂRIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375724_a_377053]
-
componența lui au fost instruiți temeinic asupra felului cum trebuie să se comporte și cum să acționeze în cazul apariției unor membri din bandă, care, pe cât posibil, trebuiau să fie prinși vii. Postul capcană a fost instalat în podul unei șuri a elementului de sprijin recrutat, unde dormeau membrii bandei în nopțile când veneau în satul respectiv. De la instalarea postului capcană au trecut multe zile, apoi chiar săptămâni, dar membrii bandei nu apăreau. Abia peste cinci săptămâni de la instalarea postului capcană
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]