420 matches
-
în satul Vărădia de Caraș, în timp ce bunica mea, Omama, Olga Kunerth-Böhmler, trăia dincolo de graniță, în Sârbia, lângă Vârșeț, comerciantă după moartea soțului ei (bunicul meu, Iosef Böhmler căzut în armata austriacă în primul războiă, în satul Kudritz, sat german de șvabi, colonizați sub Maria Terezia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, șvabi care în trei emigrații succesive au colonizat și fertilizat Banatul românesc și sârbesc. La recucerirea Sârbiei de către armatele de partizani ale lui Tito, nemții din Kudritz au fost internați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
trăia dincolo de graniță, în Sârbia, lângă Vârșeț, comerciantă după moartea soțului ei (bunicul meu, Iosef Böhmler căzut în armata austriacă în primul războiă, în satul Kudritz, sat german de șvabi, colonizați sub Maria Terezia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, șvabi care în trei emigrații succesive au colonizat și fertilizat Banatul românesc și sârbesc. La recucerirea Sârbiei de către armatele de partizani ale lui Tito, nemții din Kudritz au fost internați în lagăre dure, exterminatorii, sau au fugit, bunica mea s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un cal la vreo haltă oarecare pentru a străbate noroaiele și câmpurile acelor așezări, lecuind și asistând țăranii bănățeni, vitregiți de barbara și fără-de-sfârșit „colectivizare” - deci furt al pământului, vitelor, uneltelor și energiilor lor -, țărani bănățeni care, împreună cu nemții, cu șvabii, produseseră înainte, sub „ticăloasa burghezie”, recoltele la hectar cele mai performante ale țării, folosind deja înainte de război mijloace mecanizate de ultimă oră!... Prietenul Pax, Panciu trăiește și azi, este medic pensionar la Lugoj, singur, a fost aproape toată viața singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și la fiecare lectură sau relectură, de a „lua partea lor, a ambițioșilor”! Era, probabil, cum o spuneam mai sus, o instinctivă preluare a unor iraționale tendințe genetice ale ramurilor mele genealogice reunite - mici intelectuali români și mici comercianți germani, șvabi! -, tendințe, simpatii instinctive care, probabil sub „presiunea” vitalității mele deosebite, mergeau în primul rând spre acei „ambițioși”. Care, la rândul lor, îi admirau pe alți „ambițioși”, de data aceasta staturi istorice, proeminente, un Cezar sau Alexandru, pentru generațiile mai vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
punțile de legătură dintre culturile română și germană, stabilite prin intermediul învățământului liceal și universitar, prin contribuția exegeților care au avut în vedere relațiile dintre cele două literaturi. Interesul lui F. s-a îndreptat apoi către viața culturală și literară a șvabilor dunăreni, mai ales a acelora din Banat. Este autorul a două ample monografii despre teatrele de limbă germană din Timișoara (1993) și Oravița (1996), în care, după informate excursuri istorice, sunt prezentate repertoriile (cu frecvente trimiteri la dramaturgia românească) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
la școala românească s-a refugiat Împreună cu Gheorghe și Pena În urma masacrelor Împotriva românilor. Un alt grup de meglenoromâni care au părăsit Cadrilaterul s-a stabilit În satele Variaș și Bilea din jud. Timiș. Odată cu colectivizarea Împreună cu familii 126 de șvabi, sârbi și basarabeni au fost deportați În Bărăgan unde au stat În anii 1951 - 1955. Pentru cunoașterea și conservarea dialectului meglaromân au fost Întreprinse recent studii etnofolclorice de către Gh. Oprea și Elena Scărlătoiu iar căminul cultural este foarte activ În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și 8 000 de mărci. Plătite, firește, de statul vest-german. O bună afacere pentru comuniștii români. Germanii pleacă, desigur, din motive politice și economice, dar nici cele naționale nu trebuie ignorate. Este tot mai greu să trăiești ca sas sau șvab în România de astăzi, din pricina atmosferei de naționalism primitiv încurajată de regim.“ În ciuda acestor presiuni sufocante, România nu se poate lăuda cu puternice mișcări contestatare susținute de vârfurile intelectualității române, așa cum s-a întâmplat în alte state din lagărul comunist
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Traian Vuia erau personalități care au marcat în bine istoria românilor.” Minoritățile naționale au avut și ele de suferit: „După măsurile coercitive luate împotriva minorității germane în 1945 (circa 100.000 150.000 de sași și șvabi luați la muncă forțată în URSS), o altă minoritate națională din România era supusă unei acțiuni similare, ca urmare a deciziilor luate de guvernul sovietic. [...] În decembrie 1947, România semnase un tratat de prietenie cu Iugoslavia, dar după hotărârea Biroului
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
universități europene. Acestei strălucite pleiade i s-au adăugat în ultimul deceniu tinerii care veneau la cursurile de la Mogoșoaia organizate de ICR (sper din toată inima că există în continuare). În Germania am avut în plus norocul scriitorilor sași sau șvabi care au plecat din România lui Ceaușescu, dar au continuat să se simtă aparținând, ca traducători, literaturii române. Și mai există fenomenul celor care se îndrăgostesc de România, își cumpără o casă sau chiar se mută la noi, apoi îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care sunt susținute financiar de Guvernul federal german. Este vorba despre proiectul Pieței de Gros și despre cel vizând asistența tehnică pentru reabilitarea fațadelor clădirilor din centrul istoric al Timișoarei. În intervalul 16-18 octombrie, o delegație din partea Fundației Culturale a Șvabilor Dunăreni din landul Baden-Württemberg va veni în județul Timiș. În data de 18 octombrie, reprezentanții fundației amintite, domnii Christian O. Steeger, președinte, și Eugen Christ, director, vor avea o întâlnire cu primari ai unor localități timișene având comunități germane. Oaspeții
Agenda2004-41-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282966_a_284295]
-
modului în care se construia identitatea și asupra modului în care viața era trăită în condițiile deportării. Folosind aceeași abordare, antropologul român Smaranda Vultur a publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați în Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea în Bărăgan, 1951-1956, abundă de povești
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
forțată. Principalele colecții de mărturii înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea în Bărăgan, 1951-1956, abundă de povești marcante despre suferința umană și servesc drept surse fundamentale și inestimabile în construirea istoriei comunităților de șvabi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și din perioada comunistă. Aceeași valoare o au și volumele editate de Hannelore Baier și alți autori, în special din Germania, deși faptul că au fost publicate în Germania le fac accesibile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se pare că nu au văzut în Rusia o amenințare la adresa identității lor etnice sau naționale. 2. Femei cu vârsta între 18 și 30 ani și bărbați cu vârsta între 17 și 45 ani Ordinul de deportare Deportările sașilor și șvabilor în URSS au început în ianuarie 1945. Cu toate acestea, 23 august 1944 este considerat „momentul zero” de către unii istorici ce au tratat problema deportărilor, de vreme ce aceasta a fost ziua în care URSS a „eliberat” România de sub „opresiunea” nazistă, deschizând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
De exemplu, Partidul Național Democrat, urmând linia Partidului Comunist Român, a susținut confiscarea proprietăților germanilor și naționalizarea tuturor afacerilor germane. în plus, România Nouă din 11 septembrie 1944 a publicat o declarație-program ce solicita retragerea cetățeniei române tuturor sașilor și șvabilor, iar Ionel Pop, nepotul liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii germani ar fi un pericol în eventuala construire a unui stat german în interiorul statului român. De asemenea, în octombrie 1944, România Liberă specifica în legătură cu etnicii germani
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii germani ar fi un pericol în eventuala construire a unui stat german în interiorul statului român. De asemenea, în octombrie 1944, România Liberă specifica în legătură cu etnicii germani: „pentru ei (sașii și șvabii) nu exista alt loc decât lagărele”. Faptul că etnicii germani i-au sprijinit sau nu pe naziști în timpul războiului a contat foarte puțin în campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști care s-au opus activ
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
germane în retragere, chiar și de etnicii români, a devenit justificare pentru amenzi, încarcerare și deportare. Astfel, responsabilitatea României pentru reconstrucția URSS, deși oficial o responsabilitate națională, a fost formulată în schimb ca responsabilitate etnică. Deși cetățeni români, sașii și șvabii, ca urmare a etniei lor germane, au fost „pedepsiți în spiritul culpabilității colective”. La 6 ianuarie 1945, Comisia Aliată de Control a ordonat arestarea și deportarea cetățenilor români de etnie germană cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Germania de Est. Numărul total de est-europeni deportați de URSS după război a atins 350.000, deși mulți susțin că cifrele depășesc 500.000. 3. Dimineața la ora cinci am fost luată, ridicată, despărțire de la familie...”. Arestarea sașilor și șvabilor Majoritatea arestărilor și deportărilor au început la 22 ianuarie și a continuat până la sfârșitul lunii. Unul dintre grupurile deportate în această perioadă a fost cel al populației șvabe ai cărei strămoși fuseseră prezenți în Transilvania încă din secolul al XVIII
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mare măsură, aceștia se simțeau puternic atașați sentimental de România de vreme ce familiile lor au locuit aici de mai multe generații și, `n multe cazuri, de secole. Populația de etnie germană din România este formată din două grupuri diferite de germani: șvabii, care `n cea mai mare parte locuiesc `n regiunea Banat, și sașii, care trăiesc `n Transilvania, dar și `n Bucovina și Basarabia. Vezi Michael Kroner, Vor 50 Jahren: Flucht, Deportation, Enteignung, Entrechtung: Die Siebenburger Sacshen - 23 August 1944 bis 1947
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Sfat Național rol legislativ, condus de Gh. Pop de Băsești; Consiliul Dirigent rol executiv, condus de Iuliu Maniu. -Unirea Transilvaniei cu România: a fost recunoscută de naționalitățile transilvănene: maghiari Târgu Mureș (noiembrie 1918); sași Mediaș (ianuarie 1919); evrei (ianuarie 1919); șvabi Timișoara (august 1919); o nu a fost recunoscută de autoritățile maghiare care au amenințat cu intervenția armată. Unirea din 1918 a reprezentat încununarea tuturor eforturilor politico-diplomatice, fiind opera întregului popor român. o a fost recunoscută prin tratatele din 1919-1920; o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Giulia, care a prezentat o propunere de colaborare în domeniul protecției civile. Alte propuneri de colaborare vizează domeniile pregătirii profesionale, respectiv, între universitățile agricole din Timișoara și Udine. Prefectul județului Timiș a avut o întrevedere cu o delegație a Organizației Șvabilor din Banat, condusă de președintele Bernhard Krast. Cu acest prilej s-a anunțat deschiderea, în 4 martie, la Muzeul Banatului, a expoziției cu tema „Bărăgan 1951 - 1956, o deportare în vremuri de pace“, iar în cursul lunii mai, intenția de
Agenda2003-6-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280658_a_281987]
-
Simona-Grazia Dima La anii senectuții, profesorul bănățean Ștefan Ehling a compus un op masiv, la interfața dintre ficțiune și memorialistică, din dorința ardentă de a consemna ororile trăite de șvabii din Banat după deportarea lor în URSS, în 1945, ca parte a operațiunii denumite de sovietici "munca de reconstrucție" a țării devastate de război. Sunt smulși, astfel, din comunitățile lor, de-a valma, simpatizanți ai hitlerismului, alături de critici acerbi ai
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
să creeze personaje, în condițiile în care protagoniștii nu se suprapun unor destine reale, ci sunt construcții realizate din însumarea unor prototipuri cunoscute. Pe de altă parte, autorul nu e dispus să sacrifice nimic din cele știute și trăite de șvabii bănățeni, relatările fiind exhaustive și, adesea, vecine cu naturalismul. Dincolo de pletora detaliilor ce traduc cu fidelitate o intenție auctorială oarecum rigidă, s-a închegat o încrâncenată și halucinantă meditație asupra istoriei, cu urcușurile și coborâșurile ei, cu avers și revers
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
din această relatare imparțială, plină de învățăminte și înțelepciune, nu lipsită de suflu poetic, ca și de un ritm maiestuos. În subsidiar, cartea poate fi citită și ca un studiu sociologic și etnopsihologic, o fereastră deschisă din însuși interiorul lumii șvabilor, pradă unui experiment nefericit. Cei familiarizați cu spiritul bănățean recunosc, în descripția lui Ștefan Ehling, valorile și riturile cotidiene ale acestei zone inconfundabile, unde magnificența hedonistă este plătită cu prisosință prin efortul cinstit și calificat. Există în roman destule pagini
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
recunosc, în descripția lui Ștefan Ehling, valorile și riturile cotidiene ale acestei zone inconfundabile, unde magnificența hedonistă este plătită cu prisosință prin efortul cinstit și calificat. Există în roman destule pagini memorabile ce preamăresc viața de familie și solidaritatea comunității șvabilor bănățeni. Așa cum observă, cu acuitate, Cornel Ungureanu în prefață, accentul cade pe "Trup", pe suferințele sale într-un habitat ostil, precar. Realitate ce ascunde un paradox: din punct de vedere moral lucrurile stau, surprinzător, mai bine decât din perspectivă materială
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
și activistul Koniev este uman, dincolo de postura în care este angajat. Din punct de vedere material însă, situația este de-a dreptul dezastruoasă. Pe de-o parte condițiile sunt realmente inumane, pe de alta, rezistența și toleranța la frustrare a șvabilor este greu încercată. De aceea, pericolele sunt mari, ele lovesc de unde nu te aștepți. Chiar dacă eroii își execută conștiincios misiile încredințate, cu speranța că, nefiind prizonieri de război, nu li se va prelungi prea mult ora multrâvnitei repatrieri, gândurile le
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]