417 matches
-
civilizat. Că mi-a tras el câteva palme, da, dar cum vorbea, arăta că nu era prost, nu era mogâldan. Vorbea frumos, vorbea coerent, vorbea românește bine, cu toate că el nu era român get-beget. Era cred că de undeva din Banat: șvab sau sas. Și tot timpul te examina și psihologic; te Întreba de geografie, de istorie, despre literatură, de cutare, și discutam, și vroia să vadă dacă aveai propriile tale păreri, mai ales În istorie... Era căpitan, dar după aia, pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
anunțat pe ăștia ai noștri. Io am ajuns În gară la Moftinu Mare, m-am dat jos și m-am Întâlnit cu trei consăteni. Și i-am Întrebat ce-i p-acasă. Mi-a povestit... Erau o parte din ei șvabi, pe care i-am cunoscut că mai merem și bem câte-un vin la ei când umblam cu cotele. Și apoi ei vorbeau ungurește, că ei nu prea știu germană pe partea asta, vorbesc ungurește. Și-apoi Înțelegeam și eu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Încheia astfel: „Mai am un singur dor. Așa cum stau lucrurile, voi muri la Berlin, ca nea Iancu. Doamne, dacă stă-n puterea ta, fă să mi se ducă leșul, hoitul, cadavrul În România. Indiferent unde - dar nu printre sași și șvabi. Fără flamuri. În oricare cimitir din Oltenia, Maramureș, Hațeg, Vrancea, Argeș, deal sau seș. Nu cruce. Am fugit de pe cruce, ca Arghezi În Duhovnicească 1. Ajunge o piatră de râu și o tăbliță cu o inscripțe modestă: AICI ZACE VLAHONEAMȚU
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
1911), el încearcă reconstrucții narative ale unui spațiu multietnic, acela al Bucovinei de Nord. Sunt evocate vechi sate răzeșești (Horodnic), târguri pitorești (Rădăuți, Storojineț) sau orașul Cernăuți, toate localități însuflețite de amestecul populațiilor, în care românii majoritari și, împreună cu ei, șvabi, polonezi, ruteni, evrei, veniți după 1775, trăiau în bună înțelegere. Din șirul oamenilor întâlniți în peregrinările lui sau despre care a auzit povestindu-se, locuitori ai unui tărâm ce adesea se confundă cu acela al basmului, se desprind „chipuri” insolite
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
fost suficient de inteligenți să nu recunoască faptul că au aflat de "Planul Valev" de la dumneavoastră. Astfel încât erau doar doi oameni care au recunoscut asta, dumneavoastră și denunțătorul, Roșca Adrian. S. Ț.: Exact. Între toți colegii ăștia erau și niște șvabi, niște nemți, din partea Banatului care plecaseră de la facultate de la Cluj, tot în urma unor conflicte politice și aveau experiență. Știau cam ce anume ar urma dacă ar vorbi, pentru că li s-ar fi replicat imediat că au știut și n-au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
modului în care se construia identitatea și asupra modului în care viața era trăită în condițiile deportării. Folosind aceeași abordare, antropologul român Smaranda Vultur a publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați în Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea în Bărăgan, 1951-1956, abundă de povești
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
forțată. Principalele colecții de mărturii înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea în Bărăgan, 1951-1956, abundă de povești marcante despre suferința umană și servesc drept surse fundamentale și inestimabile în construirea istoriei comunităților de șvabi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și din perioada comunistă. Aceeași valoare o au și volumele editate de Hannelore Baier și alți autori, în special din Germania, deși faptul că au fost publicate în Germania le fac accesibile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se pare că nu au văzut în Rusia o amenințare la adresa identității lor etnice sau naționale. 2. Femei cu vârsta între 18 și 30 ani și bărbați cu vârsta între 17 și 45 ani Ordinul de deportare Deportările sașilor și șvabilor în URSS au început în ianuarie 1945. Cu toate acestea, 23 august 1944 este considerat „momentul zero” de către unii istorici ce au tratat problema deportărilor, de vreme ce aceasta a fost ziua în care URSS a „eliberat” România de sub „opresiunea” nazistă, deschizând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
De exemplu, Partidul Național Democrat, urmând linia Partidului Comunist Român, a susținut confiscarea proprietăților germanilor și naționalizarea tuturor afacerilor germane. în plus, România Nouă din 11 septembrie 1944 a publicat o declarație-program ce solicita retragerea cetățeniei române tuturor sașilor și șvabilor, iar Ionel Pop, nepotul liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii germani ar fi un pericol în eventuala construire a unui stat german în interiorul statului român. De asemenea, în octombrie 1944, România Liberă specifica în legătură cu etnicii germani
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii germani ar fi un pericol în eventuala construire a unui stat german în interiorul statului român. De asemenea, în octombrie 1944, România Liberă specifica în legătură cu etnicii germani: „pentru ei (sașii și șvabii) nu exista alt loc decât lagărele”. Faptul că etnicii germani i-au sprijinit sau nu pe naziști în timpul războiului a contat foarte puțin în campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști care s-au opus activ
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
germane în retragere, chiar și de etnicii români, a devenit justificare pentru amenzi, încarcerare și deportare. Astfel, responsabilitatea României pentru reconstrucția URSS, deși oficial o responsabilitate națională, a fost formulată în schimb ca responsabilitate etnică. Deși cetățeni români, sașii și șvabii, ca urmare a etniei lor germane, au fost „pedepsiți în spiritul culpabilității colective”. La 6 ianuarie 1945, Comisia Aliată de Control a ordonat arestarea și deportarea cetățenilor români de etnie germană cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Germania de Est. Numărul total de est-europeni deportați de URSS după război a atins 350.000, deși mulți susțin că cifrele depășesc 500.000. 3. Dimineața la ora cinci am fost luată, ridicată, despărțire de la familie...”. Arestarea sașilor și șvabilor Majoritatea arestărilor și deportărilor au început la 22 ianuarie și a continuat până la sfârșitul lunii. Unul dintre grupurile deportate în această perioadă a fost cel al populației șvabe ai cărei strămoși fuseseră prezenți în Transilvania încă din secolul al XVIII
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mare măsură, aceștia se simțeau puternic atașați sentimental de România de vreme ce familiile lor au locuit aici de mai multe generații și, `n multe cazuri, de secole. Populația de etnie germană din România este formată din două grupuri diferite de germani: șvabii, care `n cea mai mare parte locuiesc `n regiunea Banat, și sașii, care trăiesc `n Transilvania, dar și `n Bucovina și Basarabia. Vezi Michael Kroner, Vor 50 Jahren: Flucht, Deportation, Enteignung, Entrechtung: Die Siebenburger Sacshen - 23 August 1944 bis 1947
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Torontal au fost prinși 6 indivizi, toți legionari, care colectau bani și alimente pentru legionarii din închisori. Au fost înaintați Curții Marțiale din Timișoara. 3. GERMANI. În ultimul timp, au început a se înapoia în Ardeal și Banat, sașii și șvabii angajați în organizația "Todt". Ei au fost concediați și au primit dispozițiuni să se prezinte la unitățile române în care contează, atunci când vor fi chemați pentru concentrare sau mobilizare. DIN TRANSNISTRIA. La Tiraspol au fost arestați doi indivizi că au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
învățarea limbilor, impusă de diverse circumstanțe istorice, devine un motiv de mîndrie; este exprimat doar regretul pentru cele rămase neînvățate (de obicei, engleza, pentru că "nu era moda"). Foarte frecvente sînt și observațiile despre diversitatea dialectală a germanei vorbite în România: șvabii și sașii nu se înțeleg între ei dacă își vorbesc dialectul respectiv (p. 69, 82, 141); uneori fiecare sat are graiul său particular (p. 76, p. 328). E consemnată și surpriza unui vorbitor care își întîlnește graiul de-acasă în
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
după ce păream a le fi aliații cei mai fideli! Ne-am comportat odios cu populația germană din Banat și Transilvania, fie trimitând-o în lagăre de muncă, fie în închisori. Iar atunci când am putut face un ban pe seama nefericirii sașilor și șvabilor, i-am vândut cu cinism, pe bani grei, statului federal. Ne-am obișnuit cu minciună în asemenea măsură, încât nu mai putem respira decât prin miasmele ei fetide. (Eu insumi în această vară am facut o lamentabila impresie unor prieteni
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
1905 pînă în 1912, excelent la Berlin), Iacob Negruzzi, D. Onciul, Puscariu. Apoi, pentru a umple, probabil, insuficientă bibliografica, autorul nostru dedică un intreg capitol (de vreo patruzeci de pagini) "germanilor din spațiul lingvistic românesc" (Banat, Ardeal, Bucovina), sașii și șvabii, încercînd să le surprindă specificitatea, așa cum se relevă românilor conlocuitori, deși, menționează, că nu-și propune "decît schițarea aspectelor mai relevante ale cadrului trasat". Pentru o prima tentativă a fenomenului, acest capitol din carte e menționabil, desi autorul ține mereu
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
profesor universitar Radu Popescu-Zeletin, director al Institutului de Cercetări "Frauenhofer FOKUS Berlin". Articolul 2 Se conferă Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Ofițer: - domnului Axel Azzola, președinte al Societății Germano-Române din Berlin; - domnului profesor Jakob Laub, președinte al Asociației Șvabilor Bănățeni din Republica Federală Germania. Articolul 3 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria B - "Muzică", domnului Cătălin Ilea, profesor la Universitatea de Arte din Berlin. Articolul 4 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor
DECRET nr. 981 din 23 noiembrie 2004 privind conferirea unor ordine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163093_a_164422]
-
D - "Arta spectacolului", domnului Valentin Plătăreanu, actor, directorul Școlii de Teatru "Charlottenburg" din Berlin. Articolul 5 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria H - "Cercetarea științifică": - domnului Horst Fassel, profesor la Institutul de Istorie și Cultură al Șvabilor Dunăreni din T'fcbingen; - domnului Martin Rillm, cercetător științific la Muzeul Central al Șvabilor Dunăreni din Ulm. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE București, 23
DECRET nr. 981 din 23 noiembrie 2004 privind conferirea unor ordine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163093_a_164422]
-
Articolul 5 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria H - "Cercetarea științifică": - domnului Horst Fassel, profesor la Institutul de Istorie și Cultură al Șvabilor Dunăreni din T'fcbingen; - domnului Martin Rillm, cercetător științific la Muzeul Central al Șvabilor Dunăreni din Ulm. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE București, 23 noiembrie 2004. Nr. 981.
DECRET nr. 981 din 23 noiembrie 2004 privind conferirea unor ordine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163093_a_164422]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria H "Cercetarea științifică", domnului Martin Rill, istoric, consultant științific, Muzeul Central al Șvabilor Dunăreni de la Ulm, Republica Federală Germania. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată , contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 14 iunie 2010. Nr. 583. -----------------
DECRET nr. 583 din 14 iunie 2010 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223283_a_224612]
-
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de înger este preluat din compoziția vechii peceți a comunei, folosită în anii 1700 (identificată în anul 1804). Soarele și luna simbolizează semnele șvabilor bănățeni care au colonizat localitatea. Barza, preluată din altă pecete folosită după anul 1830, și peștii evocă mulțimea de bălți care au existat pe arealul comunei, precum și o veche denumire a acesteia, "Pescărețu Mic". Personajul în straie preoțești evocă faptul
HOTĂRÂRE nr. 403 din 13 mai 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Becicherecu Mic, Margina, Nădrag, Pesac şi Topolovăţu Mare, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261881_a_263210]
-
general constituie de mai mulți ani o preocupare importantă a ANR. Serviciul Județean Cluj a beneficiat în anii 2009-2011 de un proiect cu finanțare de la guvernul federal german, prin Arhivele Statului din landul Baden-Wurttemberg și Institutul de Istoria și Geografia Șvabilor Dunăreni din Tubingen, în valoare de 130.000 de euro, prin care s-a realizat un laborator modern de restaurare și au fost puse în mijloace adecvate de protecție circa 1.000 metri liniari de arhivă. Recent, ANR a implementat
STRATEGIA din 14 octombrie 2015 Arhivelor Naţionale 2015-2021. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265784_a_267113]
-
secolul al XIV-lea localitatea era o așezare mică, cu câteva străduțe, casele țăranilor fiind făcute din chirpici și acoperite cu trestie, în jurul domeniului familiei Károlyi. La sfârșitul sec. al XVIII-lea în oraș existau următoarele cartiere: Cartierul Meseriașilor, al Șvabilor, al Haiducilor, al Străzii-Mari, al Orașului-Nou, al Evreilor și al Țiganilor, având magistraturi aparte pe cartiere (Judele, notarul și un funcționar), iar țiganii aveau un voievod. Tot în secolul al XVIII-lea sunt amintiți și nobilii curiali, cum erau familiile
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
pentru o vreme, creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare. Ca rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50% din totalul populației. Fiind buni meșteșugari, germanii au dezvoltat industria și comerțul. În Timișoara, șvabii s-au stabilit mai ales în Fabric, unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul. Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare autoritățile austro-ungare au început o reorganizare a tuturor satelor din Banat, clădind în același timp altele noi
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]