450 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BIATĂ ȚĂRIȘOARA MEA.... Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Dacă ninge sau e soare, Sufletul ne este amar. Vină doar puterea are, Că ne e viața un coșmar. Decebal mort prin trădare, Un
BIATĂ ȚĂRIȘOARA MEA.... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372034_a_373363]
-
ocrotesc.. Ne conduc cu aroganță Și ne înșeală, plagiind, Dar își schimbă a lor față, Când pentru vot,ei vin cerșind. Ne plâng copiii de foame, Căci noi n-avem unde lucra Și-am plecat la muncă-n lume, Biată țărișoara mea! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: BIATĂ ȚĂRIȘOARA MEA.... / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1423, Anul IV, 23 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BIATĂ ȚĂRIȘOARA MEA.... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372034_a_373363]
-
înșeală, plagiind, Dar își schimbă a lor față, Când pentru vot,ei vin cerșind. Ne plâng copiii de foame, Căci noi n-avem unde lucra Și-am plecat la muncă-n lume, Biată țărișoara mea! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: BIATĂ ȚĂRIȘOARA MEA.... / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1423, Anul IV, 23 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BIATĂ ȚĂRIȘOARA MEA.... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372034_a_373363]
-
ce este ea, Dulceața pâinii, căldura mamei și alintul. Dar voi deschide fereastra sufletului meu, Să zboare liber spre zarea diafană, Prin roua pastelată a unui curcubeu, Printre stejarii, din pădurea seculară. Eu vă voi aștepta micuțe păsări călătoare, În țărișoara mea să mă întorc cu voi, Iar dorul arzător să-l sting cu-al ei izvoare, Să spun oricui, că nicăieri nu este ca la noi. Referință Bibliografică: Voi păsări călătoare / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2356
VOI PĂSĂRI CĂLĂTOARE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372073_a_373402]
-
să țină un soi de conferințe în sala de consiliu, să ne prezinte marile pericole care ne pasc datorită amenințărilor NATO din vecinătatea țării noastre, când dușmanul inamic putea veni oricând în batalioane și companii motorizate să atace biata noastră țărișoară. Noi nu aveam destulă tehnică militară, dar aveam voința de a ne apăra țara cu orice preț împotriva agresorului imperialist!... Când aveam de lucru peste vârful capului la programele sistemului de operare, trebuia să lăsăm totul deoparte, să ne îmbrăcăm
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
rosti cu blândețe: - Nicușoare, ai cam dat de belea! Ai o nouă reclamație la Stăpânul nostru... - Sfinte, nici aici n-am liniștea cuvenită? - Data trecută când, pentru un comportament exemplar, te-am recompensat cu o permisie de trei zile în țărișoara ta, n-ai avut de lucru și te-ai întors cu elita politică a României și i-ai încredințat lui Scaraoschi. - Am făcut-o ca să salvez țara de la dezastru. - Băiatule, au tras iadul în faliment! Șeful dracilor s-a supărat
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > FLORI DE MUCEGAI PRE NOI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului dacă astăzi guvernanții te împroașcă cu noroi, (oropsită țărișoară, de ce nu mai naști eroi?) e ca, mâine, să-nflorească flori de mucegai pre noi... dacă, astăzi, nu-ți dau pace fiii căror le-ai dat țâță, dacă nu în iarna asta, mult nu e până la vară să te-ngroape
FLORI DE MUCEGAI PRE NOI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347364_a_348693]
-
din Grădina Raiului. Pe acest tărâm al eternității erau în culmea fericirii! Dar iată că într-una din zile Nicușor se prezentă la Sfântul Petru implorându-l să-l lase împreună cu scumpa sa soție să-și petreacă weekendul în frumoasa țărișoară de care le era tare dor. Sfântul se învoi doar cu o singură condiție: - Nu vă las pe amândoi. Mă tem că nu vă mai întoarceți. - Este chiar așa de bine pe plaiurile mele natale? - Ohooo!... Nu mai pot de
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
se învârtea.Stătea pe loc.Ăla, cum îi zicea? -„Gagalileu” ne mințea că pământul se învârtește! -Băi Costică! Noi unde dracu suntem!? Că am amețit, tot gândindu-mă... -Eu zic că suntem pe pământ. Căci toți oamnei de aici, din țărișoara noastră, suntem vârcolaci... -Adică moroi? Cum zic proștii de olteni?! -Ce moroi!? Suntem vârcolaci, aceștia provin din neam nobil. -Da...da...de pe vremea lui Țepeș. -Ai dreptate! Dar, n-am stabilit unde suntem... -Suntem aici...sau dincolo? -Vrei să spui
VÂRCOLACII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346846_a_348175]
-
la locul potrivit. Cu caleașca proprie însoțită de mai mulți armăsar de rezervă au plecat din poștă-n poștă și așa după aproape 2 săptămâni au ajuns din Bacău la Paris trecând munți și văi prin sumedenie de țări și țărișoare. Avea coana Chirița o recomandare dată de vărul cumnatei soției vecinului de moșie. Așa se obișnuia „pe atunci” să fi recomandat de o persoană de seamă! Recomandarea era dată către conița Margueritte, locuind în Paris, bulevardul Regal, numărul 666 apartamentul
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
acest lucru... Îți mai aduci aminte în redacția „Timpul” din București? Îți spuneam atunci că acei oameni „Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece...” -Da, da...! l-am întrerupt. Hai să privim spre Pământ, spre petecul acela mic al țărișoarei noastre... -Nu mai sunt ale noastre. Infinitul și veșnicia sunt ale noastre. Apoi Mihai a dat la o parte o perdea țesută din ioni încărcați cu energia infinitului și în fața privirilor noastre s-a arătat, în toată splendoarea lui albastră
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
parte o perdea țesută din ioni încărcați cu energia infinitului și în fața privirilor noastre s-a arătat, în toată splendoarea lui albastră, Pământul. A mai dat la o parte încă o perdea țesută din acelaș material și ne-a apărut țărișoara noastră cu toată istoria ei. A mai dat la o parte încă o perdea și a apărut Prezentul. -„Eminescu este cadavrul din debara”, l-am auzit pe unul Patapievici. „A fost un bețiv” spunea un terchea-berchea, numit Ianus... „Avea haine
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CANDIDATURI Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Toate bune și frumoase-n țărișoara noastră dragă, Toți cei ce-au furat odată vor imaginea să-și dreagă, Merg la moaște, dau cu mir, se-nscriu la Teologie Fac orice pentru chimir,numai bine să le fie. Se unesc și se despart, se împroașcă cu noroi
CANDIDATURI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376997_a_378326]
-
negru ca și de pământul roșu, deșertic, bivalența sufletului de poetă-prozatoare, creatoare de imagini cinematografice inedite și cutremurător de adevărate. În acest sens este grăitoare imaginea obsedantă a ascensorului, din unghiul claustrofobiei personale, dar și a israelienilor închiși într-o țărișoară „astfel așezată pe malul Mediteranei încât din fiecare punct situat în interiorul ei poți ajunge într-o jumătate de oră fie la mare, fie într-un prizonierat arab”- citat preluat de autoare din Efraim Kishon. Ascensorul suspendat undeva, sau coborând în
REBELA DIN HAIFA de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375122_a_376451]
-
măririle de pensii, promisiunile, condamnările de senzație, dreptatea până la capăt (!?!) ... în timp ce politrucul Ponta va mânca liniștit popcorn! În semn de solidaritate cu americanii! Clovnul național nu încetează să declare că-i cel mai bun și mai priceput în conducerea destinelor țărișoarei, pentru care are numai proiecte de succes. Ca și pentru Europa. Unul și unul ! De ne bagă în tot felul de belele. Ne amenință, ritos, că va părăsi Cotroceniul doar în ultima zi de mandat. De Ignat! Apropo, mă tot
TABLETA DE WEEKEND (77): LUME, LUME ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376279_a_377608]
-
mai răi ca hunii! La ciolan să își adune cohortă. Tăioși în vorbă și înverșunați în ură, nimic nu lasă rivalilor mărunți! Se luptă să le ia și pâinea de la gură, să nu le știe manevre de corupți! Când biata țărișoară înoată-n greutăți, ei fac planuri, de unde să ciupească. Demnitatea-și compromit, când calcă și pe morți! C-ar face orice, să se pricopsească! De-ai mei compatrioți îmi pasă și mă doare, când reprezentanții cu demnitate, patrioți se-arată
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
moșii și strămoșii lor luptaseră de-a lungul veacurilor, era acum cotropită de americani? Păi, cum vine asta?! Viteaza noastră armată ce face? Nu ei trebuie să-i alunge pe cotropitorii ăștia care deja s-au apucat să exploateze bogățiile țărișoarei noastre dragi? Ehee, păreau ei așa mai contemplativi, dar în creier făceau niște planuri de să le stea în gât americanilor... Mai erau și copiii, fericiți că soldații le dăduseră gumă de mestecat cu care făceau baloane spre disperarea unei
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
vremuri mult mai tulburi a ridicat palate, C-ai săi nepoți nu se gândesc să-i ducă faima mai departe, Iar pe-a sa moștenire nu mai dau nici un ban. Degeaba au scăldat în sânge cu toții, mic și mare, Întreaga țărișoară lăsată moștenire Dacă ale lor vlastare, cu lipsă de simțire Și-atâta ușurință, renunță la hotare. Păcat ca viitorul în neguri se înfundă Și țara noastră sfântă nu se ridic-odată, Căci, iremediabil, în lacrimi e scăldată Iar frații de un
MOŞTENIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362220_a_363549]
-
Amplificat de la o oră la alta. În stare a concura cu cele alintate cu nume de femei coapte ce bîntuie țărmurile Americii. De la bocitoarele de serviciu ale nației, unele din ele cu bărbi naționalist-ceaușiste, detectînd invariabil permanente comploturi internaționale împotriva țărișoarei, de la acestea la speculațiile stupide cu iz electoral, de la clevetirile de tarabă la gestul prim-ministrului de a scoate, prestidigitator, din buzunar, cîteva zeci de mii de dolari, spre a usca lacrimile generalizate, tot acest carnaval grotesc de resentimente și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
într-un call-center, gândindu-mă, între altele, cum aș reacționa în cazul în care chirurgul mi-ar spune că a lipsit la lecția despre ficat, pentru că era salariat pe post de brancardier. Se spune că studenții reprezintă viitorul luminos al țărișoarei noastre, că nu este bine că ne fug tinerii cu studii etc. Faptele demonstrează că 80% dintre firmele contactate au arătat că nu sunt interesate să transmită din timp semnale către acest segment potențial de resurse umane, preferând, probabil, recrutarea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cal iute; pavăză = scut, apărătoare din metal; hoarda tătărască = o ceată de tătari Înarmați. CÂNTECUL LUI MIHAI VITEAZUL Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești. În fruntea armatelor sale, el a reușit, pentru prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi păstrează o vie amintire: Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, de-un craiovean Ce nu-i pasă de sultan
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
reorganizarea și omologarea brutal-totalitară a lumii. 8 iulie 1974. Îngustimea istoriei și imensitatea lumii țărănești1tc "8 iulie 1974. Îngustimea istoriei și imensitatea lumii Țărănești 1" Dragă Calvino, Maurizio Ferrara spune că eu regret o „vârstă de aur”, tu spuică regret „țărișoara”; toată lumea zice că regret ceva, făcând din acest regret al meu o valoare negativă și, prin urmare, o țintă ușoară. Ceea ce eu regret (dacă despre regret se poate vorbi) am spus-o deschis, chiar dacă în versuri (vezi Paese sera, 5
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
deschis, chiar dacă în versuri (vezi Paese sera, 5.01.1974). Că alții s-au prefăcut că nu înțeleg mi se pare normal. Dar mă mir că tu n-ai vrut să înțelegi (care nu ai nici un motiv). Eu să regret „țărișoara”? Dar atunci tu n-ai citit nici măcar un vers din Ceneri di Gramsci 2 sau din Calderòn3, n-ai citit un singur rând din romanele mele, n-ai văzut nici un cadru din filmele mele, nu știi nimic despre mine! Pentru că
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un singur rând din romanele mele, n-ai văzut nici un cadru din filmele mele, nu știi nimic despre mine! Pentru că tot ceea ce am făcut și tot ceea ce sunt exclude prin însăși natura sa ideea că eu aș putea să regret țărișoara. Asta dacă nu cumva tu mă consideri schimbat radical, lucru care face parte din psihologia italienilor dispuși să vadă miracole la tot pasul - lucru care însă nu mi se pare demn de tine. „Țărișoara” este mic-burgheză, fascistă, creștin-democrată; e provincială
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
că eu aș putea să regret țărișoara. Asta dacă nu cumva tu mă consideri schimbat radical, lucru care face parte din psihologia italienilor dispuși să vadă miracole la tot pasul - lucru care însă nu mi se pare demn de tine. „Țărișoara” este mic-burgheză, fascistă, creștin-democrată; e provincială și stă la marginea istoriei; cultura sa este un umanism scolastic, formal și vulgar. Vrei ca eu să deplâng toate acestea? În ceea ce mă privește, această țărișoară a fost o țară a jandarmilor, care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]