1,197 matches
-
soare-soare, vînticel să vînture tufele și ploaie cu țîrîita, că n-o putrezit nici o boghiță. Citește mai mult La noi în sat oamenii calculează timpul după anul în care s-o făcut poama: „Cînd te-ai luat cu Natalița?” întreabă țața Anica. „La patru ani după anul cînd s-o făcut poamă.” Sau: „Cînd o fost cutremurul cel mare, dom'le?” „A, cu vreo cinci ani după se s-o făcut poamă.” Sau: „Uite, Lențo, am ș-acu cuptiorul ista făcut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348224_a_349553]
-
O FĂCUT POAMA Autor: Radu Părpăuță Publicat în: Ediția nr. 372 din 07 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului La noi în sat oamenii calculează timpul după anul în care s-o făcut poama: „Cînd te-ai luat cu Natalița?” întreabă țața Anica. „La patru ani după anul cînd s-o făcut poamă.” Sau: „Cînd o fost cutremurul cel mare, dom'le?” „A, cu vreo cinci ani după se s-o făcut poamă.” Sau: „Uite, Lențo, am ș-acu cuptiorul ista făcut
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
tv și prin ziare ne ajută să ne creștem copilul, ei nu se întreabă dacă avem ce să-i oferim copilului, dacă avem ce să-i dăm de mâncare, ei doar dau din gură ... Ce să mai spunem de „gura țațelor”, alea care hulesc: copil din flori, copil de fată mare ... Există în România un om care s-a gândit la toate astea: Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului. Un om care a luat asupra sa greșelile altora. Un om care
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
pe pânză, din frumos genunchiul tău joacă zaruri dumnezeu, din țurloaie țâțele și-au făcut ghem mâțele și din coapsa ta încinsă, praf de stea prin iarbă ninsă. te-am purta un an pe brață ca pe cea mai dragă țață te-am căutat peste tot ascunsă-n lumea lui Lot, te-am căutat și prin fântâni dar am găsit doar doi bătrâni, faraoană cu ochi murgi, unde dracului te duci? faraoană, cer de lapte, hai, vorbește-mi doar în șoapte
COPILĂRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366779_a_368108]
-
erau mai economicoase, mai ales că se înțeleseseră oamenii în sat să le dea în păzală. La început făceau cu rândul, o zi un om, o zi altul cu toate caprele satului pe izlaz. Apoi s-a găsit o femeie, Țața Lența lu' Savu, care lua caprele dimineața și le aducea seara. Pisici și câini - permanent. Când erau în călduri, era nuntă prin curte de câini, sau miorlăituri și svârcoliri de mârlani. Făta când cățeaua când pisica! Cățeii erau plini de
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine toată treaba la Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
masterand, încadrat, salariat, șomer, mire, mireasă, tineri căsătoriți, gravidă, lehuză, divorțat sau divorțată, fostul, fosta, recăsătorit, mamă, tată, părinți, biologici sau adoptivi, babaci, moșneag, ghijog, hodorog, babă, cotoroanță, bunei, bunici, trecător, pasager, călător, concurent, aspirant, holtei, star, divă, domn, doamnă, țață, curvă, frigidă, narcisist, narcisistă, nesătulă, voiajor, câștigător, pierdant, cerșetor, găsitor, împricinat, cercetat, inculpat, vinovat, condamnat, deținut sau pușcăriaș, grațiat, reabilitat, pensionar, bolnav, pacient, muribund, văduv, văduvă și câte și mai câte... cadavru, răposat... Aleluia, Doamne, ferește! Referință Bibliografică: Aleluia, Doamne
ALELUIA, DOAMNE, FEREŞTE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366228_a_367557]
-
ochii holbați către Bușica și a-ntrebat-o cu sufletul la gură. - Scapă? - Să ne rugăm Domnului, iar mie să-mi dați Duminica un colac, și să vă aduceți aminte de mine că v-am scăpat dintr-o mare belea. - Îți dăm țață Bușica, moartă să te vezi mata, dar așa catarigă cum te ții... mare minune de nu ne-ngropi și pe noi, îi zise Didina. - Să-ți audă vorba Cel de sus, fetică dragă!... - O să triești măicuță, nu te văita dumneata
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > JANET NICĂ - ȚAȚA DIN TAURIDA Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 1327 din 19 august 2014 Toate Articolele Autorului Consecventă în a-și arăta incompetența de recenzent al unor reviste, mai bune, sau mai puțin bune, ce apar, din dragoste de cultură
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
Nică Publicat în: Ediția nr. 1327 din 19 august 2014 Toate Articolele Autorului Consecventă în a-și arăta incompetența de recenzent al unor reviste, mai bune, sau mai puțin bune, ce apar, din dragoste de cultură, în toate colțurile țării, ȚAȚA IFIGENIA, de la „Luceafărul de dimineață” „curEnume” mondial și astral, pulsează incoerent, dar plusează cu noi dovezi care îi descalifică așazisa „pricepere” de condeier infailibil. Mai întâi, să observăm că duduca nu mai semnează cu numele de „Ifigenia”, ci, pur și
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum! Asta așa, ca să-mi cârpesc și eu, din orgoliu mioritic, umorul comunist, de care dau dovadă, cu pingele culte, de la strămoșii noștri latini! Așadar, ȚAȚA DIN TAURIDA nu poate dormi de „dorul” „Constelațiilor diamantine”! Are coșmaruri, vrea să piară „sămânța” acestei reviste și să rămână, dacă se poate, numai „Luceafărul” ei, „curEnume” mondial, galactic și astral, singura revistă care promovează adevărata „cucultură”! Da, o asigurăm
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
respectă statutul”, îngeri literari, arhangheli hermeneuți, heruvimi-tătici, fac ordine, bat monedă celestă și împart pașapoarte de nemurire. Revistele „provinciale” sunt stupide, depășite, anacronice, primitive, cu veleitari, cu neaveniți, pentru că nu au „profesioniști”, ca la „Centru”. Câteodată, imperturbabilul dârmon din căpșorul ȚAȚEI NIMENI face mici concesii, decretând că unele articole, din acest tărâm blestemat, ar putea să facă figură frumoasă „în orice publicație centrală”. Așa, da, coană duducă! Bravos! Întotdeauna, Centrul e în centru și, câteodată, din mila Lăbușului-cronicar, și periferia își
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
cu numai trei apariții, dar din care a lecturat numai două, miorlăie, doct și intelectual: „Semnalăm cu plăcere o nouă revistă”. Și, la nicio șchioapă mai încolo: „Am mai receptat cu plăcere”. Așadar, criteriul „plăcerii” este „țeapa” în care trage ȚAȚA LĂBUȘ revistele care au curaj să-i treacă prin față. Toată lumea știe că „plăcerea” este subiectivitatea însăși. Are conotații senzuale, corporale, materiale, superficiale. Plăcerea nu are adâncime și nu duce spre „duhul” cu care se laudă LAIKA luceferistă. Tocmai de
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
-i propun să-și dea fusta jos din cap, să-i văd adevăratul chip, să știu și eu cu cine mă lupt! Mai bine, lipsă! Janet NICĂ redactor Constelații diamantine Anul V Nr8(48) 2014 Craiova Referință Bibliografică: Janet NICĂ - ȚAȚA DIN TAURIDA / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1327, Anul IV, 19 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Janet Nică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
grațioasă! Țipă-apoi păunul: - Dintre voi, Eu sunt evident cea mai frumoasă! Vede bufnița sosind pe drum Un soldat modest, un bețivan. - Cum consens nu vom avea nicicum, Să ne arbitreze-acest Ivan. Misiunea acceptá cătana Și-ntr-un chirăit cumplit de țațe, A luat în mâini încet coroana După care-a dat... a dat la rațe. La MORALA asta mă abțin! Dacă între noi vorbim, socot că Adevăru-i uneori în vin Însă nu e niciodată-n votcă. Referință Bibliografică: Regina păsărilor / Dan
REGINA PĂSĂRILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352297_a_353626]
-
adică, are loc toată planeta, Fiecare dintre voi poate folosi degetul arătător Ca să-și arate cât e de dobitoc. Click aici, dobitocilor, Lăsați-vă ademeniți, nu stați pe gânduri Iluzia că n-aveți nimic de pierdut Va umple ecranul de țațe și cururi Sexul, sexele, sunt pe bani, nu vă grăbiți, Nu va masturbați, c-o să folosiți cardul, Uitați-vă doar la sfârcuri ca niște adolescenți buboși. Click aici, dobitocilor, Nu va vede nimeni, nu vă asculta nimeni, Săriți fără parașuta
MARIN MIHAI : POETUL MARIUS TUCĂ SE TRANSFORMA IN CARTE DE POEZIE !-´´ AM SA TE IUBESC PANA LA SFARSITUL LUMII ´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352314_a_353643]
-
pace, pe cei prigoniți pentru valorile Evangheliei aduse de El. Este adevărat că iubirea are mai mult caracter personal, în timp ce dreptatea are mai mult carac¬ter social. Dreptatea fără iubire duce la răzbunare, adică la legea talionului, iubirea fără drep¬țațe duce la subiectivism și fanatism. Iubirea și dreptatea alcătuiesc împreună temelia unui creștinism integral care împletește dimensiunea verticală a mântuirii cu cea orizontală, spiri¬tualitatea cu responsabilitatea și misiunea socială. Viața noastră, a creștinilor - misionari în Iisus Hristos ne obligă
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
a lăsat pe mâna unor impostori, care urmau să-i facă Congresul la Chișinău. Unul dintre ei e Florin Cârlan, care i-a contactat pe Ilie Bratu (trecut în lista securiștilor lui Roșca cu numele falnic de „Decebal”) și pe țața Valentina Gălușcă. Niciun om de treabă n-a răspuns la invitația lor. Niciun rând în presă nu s-a scris despre acest eveniment de excepție. Din cauza unor farsori, care și-au îmbrăcat peste noapte nădragi de „daci”. Am aflat despre
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
așa îmi este foarte rău, aici în într-un birou din hău, pentru iadul are chiar birouri, șefi și mahări mari, iar Torquemada nu e fada, naiva, gingașa Armada ce s-a-necat la sud de coasta enegleză, ca o țață proastă. Pe Abulafia mă jur că nu mai scriu nimic de muri și și mure, de mauri și de Othelo, hotelieri, îmi plac doar dascălii de ieri și mai cu seamă profesoara ce-am sărutat-o prima oară. Boris Marian
MEMENTO de BORIS MEHR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350940_a_352269]
-
găsi fereastra de Crăciun. Tu mai ai bani? - Nu de bani duc lipsă, mamă, Dar tu stai printre străini. De când n-ai venit acasă, Au murit vreo cinci vecini. Dorul ne ucide viața, Suntem triști și singurei, A murit și țața Floarea, C-au plecat copiii ei. De Crăciun, în miez de iarnă Și la cumpănă de ani, Tata o chemă la dânsul, Mai aproape, sub castani. Plâng și mă cuprinde teama, Iar durerea nu alină Când gândesc că pentru moarte
POEME ESENŢIALE (1) de NICOLAE STAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351648_a_352977]
-
na Stela Neagu, ne-a fost spusă pe scurt de minunatul meu prieten grădiștean. De asemenea, prof. Nicu Negoiță le-a arătat și explicat copiilor cum se țeseau covoarele și alte cuverturi, carpete, preșuri etc. cu ani în urmă, de către Țața Paraschiva, mama scriitorului; cum tatăl acestuia, un vestit lemnar al Grădiștei construia diverse obiecte, o parte din ele fiind exponate în muzeu, dar ne-a vorbit și despre rudele scriitorului, ba chiar am cerut explicații suplimentare despre personajele prezente în
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
Autorului Casa aceea nu era ca toate casele din sat, poate unde era așezată în pantă la marginea satului în locul în care ulița cobora spre bentul unde pașteau vitele. A observat asta și Lăcrămioara deși avea doar patru ani. Casa țaței Leana avea fundație înaltă și urcai pe o scară de lemn ca să ajungi pe galeria ce o înconjura. Era o casă suplă și curată și avea un brâu de vopsea de câteva palme, de un albastru intens, peste varul alb
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
putea abține să nu tragă de caietele lor. Intr-o zi, exasperate de insistența ei, strigară pe nea Neculai să o ia de acolo și acesta o luă în brațe și-i explică cum că face rău și că are țața Leana ceva pentru ea anume, care o să-i placă foarte mult. Asta a făcut-o să devină gravă și serioasă. Măi, măi ce fetiță cuminte, să nu-i fie de deochi! Era prima dată când cineva îi oferea altceva în afară de
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
Se trezi așezată pe preșul alb de pe prispa înaltă și pe piciorușe i se puse o tăbliță de scris cu ramă de lemn.Tăblița cea neagră i le acoperea de se vedeau doar varfurile degetelor. Apoi nea Neculai Borș și țața Leana începură să o învețe a mâzgăli cu un condei. În primul rând, însă, îi scriseră numele dar ea nu înțelegea nimic, sărăcuța. Află, de la ei, că are timp să învețe literele! Ce-or fi acelea?...Și uite-așa se
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
o tăie în felii cu o ață albă de macrame. Aburi îmbietori se ridicau din ea și fetița deveni nerăbdătoare. Aici, pe masuța de lemn, galbenă ca lămâia era strachina ei cu flori pe care o primise de moși de la țața Leana. În curând laptele se revărsă din ceaunul mare în care aburea misterios și-i trimtea Lăcrămioarei o pofta de mâncare, nebună. O bucată de mămăliguță, parcă ruptă din soare a făcut baie în laptele dulce din strachina ei și
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]