1,282 matches
-
Acasa > Stihuri > Nuante > RONDELUL ZORILOR DE ZI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului O geană de lumină se deschide În zorii unei înnoite zile, Croind rotundul țarinei fertile În orizontul care mă cuprinde. Ce har, că după visele perfide, Hrănite-n noapte cu pastile, O geană de lumină se deschide În zorii unei înnoite zile! Scânteie nouă-n mine se aprinde Și de la ea, o mie de
RONDELUL ZORILOR DE ZI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369059_a_370388]
-
în Palestina din Mesopotamia. Aici ei au găsit pe hitiți, iar înaintea acestora fuseseră prehitiții. Se știe că Abraham îi numește pe hitiți „popor al țării acesteia“ (Geneză XXIII, 7), el însuși fiind străin. De la hitiți Abraham a cumpărat o țarina și o peșteră unde s-o îngroape pe Sară, soția sa. În veacurile următoare relațiile cu hitiții vor continua: Esau se căsătorește cu două neveste hitite, iar marele rege Solomon este fiul Bațsebei, soția lui David. Și Solomon își ia
YAHU,YAHVE,IEHOVA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369839_a_371168]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > E ZIUA TA, ROMÂNE! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului LA MULȚI ANI, FRAȚI ȘI SURORI DE ȚARĂ! LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! Azi, sub țarina bătrână drumu-și șterge doru-n barbă cărând datina străbună pe sub firul ars de iarbă. Sub omătul de aramă ștergând brazdele de soare români scriu pe tălpi la vamă ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
vestitori de o nouă viață: Se întrevăd cocorii/ vino mai repede iubito/ și dăruiește-ne/ miracolul iubirii” ( Va înflori viața mea” pag.152) dar și prevestind o „ Scurtă apocalipsă”: „cad frunze ruginite peste tot, pletele salciei sunt doar nuiele,/ pe țarină dispare lent această toamnă/ cu aripi de cocori în vele (pag. 78). Precum o călătorie inițiatică, drumul spre satul natal se face printr-o punte sau pe un pod, simbolul trecerii, unde totul se identifică mereu cu locul natal, care
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
ce se face când a căzut ceva spurcat în fântână, când preotul trebuie să toarne în fântână „în chipul crucii, de trei ori, apă sfințită de la Botezul Domnului“; b. Rugăciunea la sfințirea vasului spurcat; c. Rânduiala ce se face la țarini (holde), la vii și la grădini, când se întâmplă să fie stricate de sălbăticiuni sau de alt fel de vietăți, la care se face stropirea cu Agheasmă de la Botezul Domnului și undelemn din candele de la icoanele sfinților protectori ai holdelor
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
și Agheasmă Mică. Agheasma Mare se sfințește în ajunul Botezului (5 ianuarie), dar și la 6 ianuarie, în cinstea sărbătorii Botezului Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Aceasta are putere sfințitoare deosebită și se folosește pentru binecuvântarea creștinilor, a caselor și a țarinilor; a persoanelor și a lucrurilor ce sunt stăpânite de duhuri diavolești; pentru curățirea lucrurilor ce au fost spurcate (fântâni, vase); pentru sfințirea prapurilor, a Crucilor, a troițelor, a clopotelor și a tuturor obiectelor și veșmintelor liturgice; dar mai ales la
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
considerație, Marian Malciu ACROSTIH L a mulți ani cu sănătate, A ni bogați în bucurii, M ulțumiți să fiți în toate, U itați de-orice datorii! L a mulți ani în libertate Ț ara s-o mențineți voi! I ubiți țarina, măi frate, A părați-o de război! N oi, români ce rar ne-aprindem, I ată, suntem dezbinați, P uși la cale să ne vindem R âuri, mine și chiar frați... I ară legea nu-i prea dreaptă, E făcută-n
CITITORII, LA SFÂRŞIT DE AN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368207_a_369536]
-
în curs de dezrădăcinare. O mai recomand și generațiilor care vor veni după, ca să ia aminte, la anumite lucruri, stări și situații din viața unei națiuni, să nu se mai repete și niciodată neamul românesc să nu își mai părăsească țarina, decât sau poate, numai atunci când vor veni americanii să ceară azil politic în România. Ce pacăt că vremurile la noi sunt încă tulburi și scriitorii nu își vând cărțile prin rețeaua de librării din țară,pentru ca să poată să se delecteze
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
noștrii generali, Au pontat și doctorate Proști fiind, dar geniali... Cum armata azi se cere A fi doar din mercenari, Condusă-i ca de himere De mari generali flecari! Că de lupta în izmene Azi românul e confuz, Că-n țarini moldovene Eroi fost-au la Oituz... Azi avem eroi în viață, Definiți în mod optuz Că-au pus vitejii pe ață, Nu-n șramnele de obuz... Cum dușmanii la hotare Vor din țară ca să rupă, Generalii sunt în stare S-
APĂRARE STRATEGICĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352828_a_354157]
-
ai, iar prețul lor dă-l săracilor și vei avea comoară în cer, apoi vino și urmează-Mi Mie" (Lc 18, 18) și "tot cel ce va lăsa pentru Mine și pentru Evanghelie casă, frați, surori, tată, mamă, copii și țarini, însutit va fi răsplătit" (Mc 10, 29-30), s-a ajuns la asceza monahală sau călugăria ascetică. De la nevoințele sfinte practicate în lume de creștinii zeloși, ca sărăcia de bună voie, castitatea și înfrânarea de la orice plăceri ce țin de veacul
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > MAI SPRE CER ÎNHĂMATE ARIPI AȘTEAPTĂ Autor: Mihaela Aionesei Publicat în: Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015 Toate Articolele Autorului se poartă tot mai mult suferința întoarsă pe dos ca o țarină plânsă de scaieți înțărcată cu maci care țes cea mai desăvârșită haină a minciunii ne e teamă să ieșim din ghearele singurătății născocim cuiburi să țină cald orgoliului din găoace îmbătăm simțirea cu deșertăciuni inventate în miezul nopții de ursitoare
MAI SPRE CER ÎNHĂMATE ARIPI AȘTEAPTĂ de MIHAELA AIONESEI în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352580_a_353909]
-
m-am întrebat cum am putut să te iubesc? Cum am putut să-ți dăruiesc inima? Eclipsă se apropia atunci Așa țin minte acea zi. Cînd mi-am lăsat iubirea să moară repede Cînd tu ai aruncat ultimul pumn de țarina peste ea. Cînd eu am inteles într-un tîrziu că nu mai pot să te iubesc . Mi-e scîrba ... Rîme schioape-mi alunecă pe ochi în loc de lacrimi pe care le-am îngropat odată cu iubirea.. Era atîta soare în ziua aceea
ADIO LUI de LIDIA FLORINA TURCUŞ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352727_a_354056]
-
toată gloria lui. În Evanghelia după Matei 13: 24-30 ne este relatată această parabolă: ,,Iisus le-a pus înainte o altă pildă, și le-a zis : ,,Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânță bună în țarina lui. Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină între grâu, și a plecat. Când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, a ieșit la iveală și neghina. Robii stăpânului casei au venit, și i-
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354150_a_355479]
-
a semănat neghină între grâu, și a plecat. Când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, a ieșit la iveală și neghina. Robii stăpânului casei au venit, și i-au zis: ,,Doamne, n-ai semănat sămânță bună în țarina ta? De unde are dar neghină?” El le-a răspuns: ,,Un vrăjmaș a făcut lucrul acesta.” Și robii i-au zis: ,,Vrei dar să mergem s-o smulgem?” ,, Nu”, le-a zis el, ,, ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeți și
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354150_a_355479]
-
binele și răul să coexite împreună? De ce nu distruge El răul? De ce după ce seamănă sămânță bună, nu îL oprește pe Satana să semene neghină în ogorul unde a fost semănat grâul? Cel ce seamănă sămânța cea bună este Iisus Hristos. Țarina este inima omului, parabola ne transmite adevărul că lumea noastră este un imens câmp de bătaie între lumină și întuneric. De altfel Iisus într-o altă ocazie a spus că împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul nostru. El s-a referit
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354150_a_355479]
-
care erau adevărurile cuprinse în parabolă. Dar să urmărim firul raportului biblic: „Atunci Iisus a dat drumul noroadelor, și a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El, și I-au zis: Tâlcuiește-ne pilda cu neghina din țarină. El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânță bună, este Fiul omului. Țarina este lumea, sămânța bună sunt fiii împărăției, neghina sunt fiii Celui rău. Vrăjmașul, care a semănat-o, este Diavolul, secerișul este sfârșitul veacului, secerătorii, sunt îngerii. Deci
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354222_a_355551]
-
Iisus a dat drumul noroadelor, și a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El, și I-au zis: Tâlcuiește-ne pilda cu neghina din țarină. El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânță bună, este Fiul omului. Țarina este lumea, sămânța bună sunt fiii împărăției, neghina sunt fiii Celui rău. Vrăjmașul, care a semănat-o, este Diavolul, secerișul este sfârșitul veacului, secerătorii, sunt îngerii. Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va fi și
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354222_a_355551]
-
o știa de acasă din Republica Moldova unde se născuse, dar se stabilise prin căsătorie la Tiraspol. Peste drum am putut admira altă creație artistică, bustul Ecaterinei a II-a realizat în anul 2007. Statuia evidențiază destul de bine frumusețea, rafinamentul, umanismul țarinei. Din autocar am mai putut privi un tanc din Cel de-al Doilea Război Mondial, un paraclis dedicat memoriei eroilor, clădiri specifice secolului al XIX-lea. Am mers să luăm masa la un restaurant amenajat într-o clădire construită în
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
Un cântec, la fereastră, de hulub deschide cerul ca o floare; Și-n suflet izvorăște-un metru cub de verde crud și de culoare. Se-aud dureri de nașteri prin copaci; foșnesc prin ramuri ochi de muguri și mișună prin țarină gândaci în dorul brazdelor de pluguri. Ziua calcă-ncet pe trotuare și-i veselă - într-o părere; Luna se prelinge-n felinare și-apoi se joacă pe lăicere. În balcon vom bea iar cafeluța și-om flecări la o țigară
MOFT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357094_a_358423]
-
toate sunt flori din grădină și toate/ mi-s adunate în palmă. Mirosul frăgarului/ cireșul și plopul copilăriei/ ulița ceartă și armonia - valoarea simțirii/ brodată de tata și mama ... // dar vorba poetului: „Cine n-are părinți ... ”/ e sigur culeasă din Țarină! (Tata și mama). Și în sfârșit am să închei cu câteva versuri pe care le-am considerat că pot fi scrise pe crucea sa precum un epitaf: „Îți mulțumim că ne-ai dat zborul/ și cântecul și bucuria și jalea
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
ani De moșii mei cu legământul De-a nu-l înstrăina pe bani... Eu nu mi-am mai udat pământul Cu lacrimi și sudoare, să rodească, Ci s-a făcut țărână, l-a luat vântul Și dusu-l-a în țarină neromânească... Eu nu mi-am mai găsit pământul Nici cât o palmă de mormânt parșiv, Ci însumi pumnul de pământ îmi sântu-l Ce-n mine l-am pierdut definitiv! Referință Bibliografică: DOR DE ROMÂNIA MARE / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN
DOR DE ROMÂNIA MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358039_a_359368]
-
mult decât țărani obișnuiți. Din cele mai depărtate vremuri, ei au avut acest mal de Nistru. Coborâtori de adevărați boeri, mazili cu sânge bun în vinele lor, ei se simt ca acasă, cu neputință de clintit, plugari și domni ai țarinelor, stăpâni ai cirezilor și turmelor. În trecut, ei erau grănicerii vitezi ai marginei de apă, singuri păzitori ai vadurilor, pe unde putea pătrunde dușmanul, Tătarul sau Cazacul. Înțeleși cu pârcălabii din Hotin, din Soroca și Orheiu, din Bender, ei pândeau
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
avut. Ne zîmbesc străinii hulpavi la hotar Stropii cu otravă întind în pahar, Copii îi adună de pe străzi,din case Mame privesc jalea,plîng neputincioase. Soarele nu-i soare,raze pîrjolesc S-a întins prea mult puștiul grotesc, Bucăți din țarina s-au vîndut bizar Lacrimi,umilință,secetă,amar. Pînă cînd se strînge lanțul umilinței Pînă cînd se întinde timpul neputinței, Pînă cînd cu toții în genunchi vom sta Pînă cînd,o Doamne,mai putem rabdă? Români,Romania-gradina sfințită Vin alții,o
PINA CIND... de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357637_a_358966]
-
biblie, credința în Dumnezeu și rugăciune. Pe toate acestea le-am așezat pe teme și le-am adunat într-un volum ca să fie la îndemâna preoților și credincioșilor pentru mărturisirea dreptei credințe și apărarea ei de neghina învățăturilor greșite semănate în țarina Bisericii. „Ține dreptarul învățăturilor sănătoase” (II Timotei, 1, 13) este îndemnul Sfântului Apostol Pavel ce se cade să-l scriem pe tabla inimii noastre. Citatele din Sfânta Scriptură a Vechiului și a Noului Testament, argumentele Sfinților Părinți și ale marilor
PREOT IOAN MORGOVAN „CUVINTE PENTRU ÎNTĂRIREA ÎN DREAPTA CREDINŢĂ”, EDITURA BUNA VESTIRE, BEIUŞ, 2014, 475 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357697_a_359026]
-
că Împărăția lui Dumnezeu va veni” ci „Pocăiți-vă, pentru că Împărăția lui Dumnezeu este aici”. Corelarea pe care tocmai am făcut-o între eshatologie și etică este confirmată de referatele scripturistice, cum ar fi de exemplu, parabola comorii ascunse în țarină și a mărgăritarului de mare preț (Mat. 13, 44-46). Avem posibilitatea să remarcăm aici o diferență esențială între definiția apocaliptică a relației dintre eshatologie și etică, pe de o parte, și înțelegerea lui Iisus Hristos, pe de altă parte. Aici
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]