795 matches
-
Lupu Publicat în: Ediția nr. 218 din 06 august 2011 Toate Articolele Autorului Tăceți, orice ar frige țara Atâta timp cât nu vă arde, Puțin vă pasă că în jur Năpasta bântuie și roade! Tăceți, să doarmă vulturul, Să nu vă crape țeasta, Să nu vă implicați cumva, Vă place viața asta! Triumfe ura și focul, Să se dărâme patria, Tiranii să își facă jocul Să fie nedreptate-n ea! Pot fi compromise vieți Și să vândă tot ce vor! Voi sunteți mult
CEI CARE TAC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357021_a_358350]
-
zeu printre driade și-mi cad pe cap luminile-n cascade: dacă la fila doișpe stau să mor sar la final: „Suprem Judecător!”... ...oricare Carte-i decât mintea mai deșteaptă slovă cu slovă au complotat-o-n ceruri apoi - sub țeasta celui ce n-așteaptă o au zvârlit - ca o plodire dreaptă! ...te cocoșezi - Poete - gândind la dinamită: se iscă încă-o Carte - sub hârca-ți adormită! MISTICA IERNII (II) nămeți de flori se-agață-n ramuri și vor cădea nămeți petale... prin
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
soția și cei doi copii, un băiat și o fata. Pierre Rossalle îi masacră pur și simplu cu toporul, lăsând cadavrele în bălți de sânge, după care ieși în curte și - grohotind sinistru ca un porc înjunghiat - și-a crăpat țeasta cu același topor, împrăștiindu-și creierul prin curte. Ce se întâmplase oare atunci în pădure cu el ? Fusese teleportat pe un alt continent, o alta planetă din cosmos, sau într-un univers paralel cu al nostru, cu ajutorul unor forțe necunoscute
E.T. (SAU RĂZBOIUL DINTRE ENERGII) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370054_a_371383]
-
găsi primul grup. Coordonatele lui fură transmise de urgență. Unde era angarul? Cercetașul simți mugurele scotocind în creierul lui. Făcu un pas în spate, apoi încă unul și se gândi intens la modul în care ar putea să-și sfarme țeasta de primă stâncă. Totul va fi bine! Nu trebuia decât să predea angarul și durerile lui vor înceta pentru totdeauna! Știa că nu erau gândurile lui! Locul în care era încolțit era unul dintre cele mai stâncoase de pe planetă. Dacă
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
erau gândurile lui! Locul în care era încolțit era unul dintre cele mai stâncoase de pe planetă. Dacă și-ar fi dat drumul în prăpastia care se cască la câțiva pași, și-ar fi zdrobit în întregime tot trupul, nu numai țeasta. Nu era necesar să facă asta! A-Ma avea rezolvare pentru toate! A-Ma se ocupă de toate! Cercetașul își semnala pentru ultima oară coordonatele și se năpusti peste buza stâncilor. Mugurele zvâcni demențial și sinapsele porniră să îi clocotească
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
Tohtamâș. După ce o săgeată îl nimeri pe Roman și acesta se prăbuși de pe cal, Ștefan, luând frâiele calului unui sutaș, „își roti paloșul doborând mârzacii ieșiți în cale. Disperarea îl făcuse sălbatic. O lovitură de ghioagă îi zbură coiful. Cu țeasta crăpată, cu sângele șiroindu-i pe față, orbindu-l, Ștefan mai învârti de câteva ori paloșul, fără nici un folos, căzând. Trupu-i cuprins de convulsii se sfârși în același loc lângă fratele său.” Imaginația neobosită a scriitorului ne mai oferă spre
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
-l băga în seamă. I se părea că tot ce făcea Mărășteanu era înpotriva lui și toate aceste „fapte” erau de neiertat. Ar fi vrut să-l vadă îngenuncheat în fața sa, cerându-i iertare, iar el, neîndurător, să-i zdrobească țeasta cu bombeul pantofului. Dar când eul său îl întreba simplu: de ce? Casapu turba, pentru că nu avea răspuns la astfel de întrebare. Iar „ăștia” de la primărie, nici măcar un telefon nu-i mai dădeau. --Să zic că dobitocul de primar renunță la
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
Acasa > Stihuri > Semne > VOCALELE DISTANȚEI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului fântâna cuvintelor pierde cumpăna între două poteci ridică țeasta sensurilor le izbește de apă inelele cresc figurinele nopții dansează acolo în oglinda literelor mă tot nasc de zeci de ani fur aerul pământului în plămânii acum obosiți alerg după cercul fericirii iluzive arcuri sufocă mutismul uman scot verbele pe
VOCALELE DISTANŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353128_a_354457]
-
stâlpii și copacii: -Dați-mi, vă rog, ochii!..Voiam să vă duc sacoșele, doamnă! Ochii mei...Vă rog, ochii!.. Doamna s-a oprit brusc, s-a întors și iar mi-a șuierat în orbite: -Ascultă, boșorogule! Vrei să-ți scap în țeastă o sacoșă? Te capeți cu două faruri în loc de ochi. Și își văzu liniștită de drum săltând sacoșele în ritmul șoldurilor. De data asta ochii de gorgonă ai doamnei m-au transformat într-o statuie tembelă. O trecătoare a strigat speriată
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
hărmălaie mare aproape că nu se mai distingea cine cu cine se bate și cine pe cine împacă. Într-un târziu veni poliția făcând câteva arestări, Sandu fu luat și el. În tot acel vălmășag Ștefan fu găsit mort cu țeasta zdrobită, în rest ceilalți aveau doar vânătăi și mici răni. Polițiștii care îi cunoșteau pe săteni ca oameni gospodari, care rareori se mai încăierau între ei pentru vite sau pământuri, le-ar fi dat drumul tuturor pe la casele lor fără
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352707_a_354036]
-
sens. Ne strecurăm în jurul focurilor ca în vremurile ancestrale. Ne legănăm, în timp ce alții întind brațele așa, în glumă. Omul este contrariul unui spânzurat. Ne mișcăm întocmai ca într-un vis. Putem deosebi conturul, gâtul pieziș, coada cu care biciuim pământul, țeasta aplecată. Primul lucru care ni se oferă , când ne privim, este corpul, adică o părticică din Univers. Mâinile ca niște păianjeni pe clape, sunetele ies ca din ape, urcă pe boltă. Nu vă așteptați să-mi sfâșii carnea, să-mi
IUBIM LUCRURILE MICI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353709_a_355038]
-
nunceag, pumnar și lanț spiritele se-nfierbântă iar cuțitele se-mplântă la-ntâmplare. Ce bilanț! fluieră arbitrul strâmb și se naște un război; când trăiește în noroi, orice om e un tălâmb! și se calcă în picioare gem răniți cu țeste sparte vine moartea și le-mparte tuturora câte-o floare! Referință Bibliografică: fotbal și sânge / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 398, Anul II, 02 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FOTBAL ŞI SÂNGE de ION UNTARU în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347078_a_348407]
-
începeau să cânte la ureche țânțarii, puhoaiele de țânțari; în subsolurile de blocuri buhușene bâzâiau îngrozitoare escadrile de țânțari. La Buhuși bate vântul numai prin halele fabricii de postav, în care cântă cucuvelele a prevestire; la Buhuși bate vântul prin țeasta câtorva, prin frigiderele majorității, pe sub castanii și teii cu benere, prin salcâmii cu ciori. E dusă pe apa sâmbetei orice nădejde! Căldură, mare căldură, prăpădul focului, vara! Din apă rămâne pe buze numai sarea. Oamenii simt în gură un drob
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
pătrunde în adâncul legendelor din groapa timpului lăsat în urmă?”. Și automustrările îngânate de tatăl cel iubitor de istorie sunt întrerupte, la câteva zile, de întâmplarea că un enoriaș al său, în timp ce-și planta niște pomi, dezgropă o țeastă de bovină. Numai bună pentru planul ce-i încolți în gând tatălui aflat în mintea copiilor. Îi ceru omului s-o curățe și să i-o aducă în taină acasă. Desigur, tot cu ocaua mică o va scoate la capăt
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
la tatăl său, cum era de așteptat, că a dezgropat căpățâna bourului în absența martorului care se voia a fi. Însă cucernicia sa, pentru orice eventualitate, avea pregătit în grabă un plan B: era gata să-i spună fiului că țeasta dezgropată în lipsa martorului era a ... vacii bourului și că pe cea a bourului aveau s-o dezgroape împreună, conform înțelegerii. Desigur, părintele Romică n-ar fi scăpat ușor din cercul vicios în care intrase, căci întâmplarea de a găsi curând
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
copii ai săi. Aliniase cadavrele pe iarbă, în ordinea vârstei. Iaca pe Ancuța, spunea ea, asta e Mărioara, el e Nicolae. Ancuța nu avea cap, o bucată din șira spinării ieșea din gulerul bluzei. Marioara avea numai craniul. Nicolae avea țeasta capului spartă, fără creier. Și femeia se silea, în halucinația ei, să dovedească cu fotografiile aduse de acasă că aceia și nu alții sunt copiii ei". Înmormântarea a avut loc în a doua zi de Paști și a fost susținută
PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358445_a_359774]
-
măicuță cu o lumânare înflorată, din altar, cu potirul cu sfintele taine în mâna dreaptă. Am îngenuncheat. Și, ca pe fiecare om din biserică, preotul m-a atins ușor, ușor de tot, cu potirul pe cap. În acel moment, parcă țeasta mea, craniul, a suferit o imperceptibilă mișcare de rotație. Cineva, nevăzut, mi-a răsucit țeasta, așa cum ai învârti un ceas cu o cheiță. M-am înviorat. Frica, teama, moartea, s-au risipit ca un fum. Din clipa aceea, chiar. Preotul
PROZĂ DE JIANU LIVIU-FLORIAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358798_a_360127]
-
Am îngenuncheat. Și, ca pe fiecare om din biserică, preotul m-a atins ușor, ușor de tot, cu potirul pe cap. În acel moment, parcă țeasta mea, craniul, a suferit o imperceptibilă mișcare de rotație. Cineva, nevăzut, mi-a răsucit țeasta, așa cum ai învârti un ceas cu o cheiță. M-am înviorat. Frica, teama, moartea, s-au risipit ca un fum. Din clipa aceea, chiar. Preotul a intrat cu potirul în altar, eu m-am ridicat, atat de liber, de fericit
PROZĂ DE JIANU LIVIU-FLORIAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358798_a_360127]
-
luptă năprasnică. Printre urlete și țipete de groază, se traseră focuri de armă. Brațele săriră prin aer, picioarele fură smulse din bazin, iar capetele săltară ca niște mingi însângerate, de parcă jucăușele strigoaice disputau cea mai aprigă partidă de volei. Alteori țestele scăpară în gol sau fură trântite cu forță de pereți spărgându-se și spoind totul cu sânge și creier. Cu toate acestea, dintr-odată „Imperatorul” simți cum noi forțe supranaturale îi inundă trupul. Era sub controlul unei energii necunoscute ce
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
pe sfintele taine? Este păcat mare, zău așa! Dar știai și dumneata, coane, că ești om învățat, nu ca amărâtul de mine. - Păi, ce crezi, neică? Trebuie să memorezi toate învățăturile pământului? Unde să încapă, bre, toate? Mi se sparge țeasta... - Mai știi? Oi avea și dumneata dreptate... Și de ce zici că te supără părintele duhovnic? - Uite, mă supără că a refuzat să mă împărtășească. Dar cine se crede el ? Cine este el, măi, frate? Hotărăște el așa, după cum vor mușchii
LA SPOVEDIT... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340446_a_341775]
-
tratament. Am primit mai multe, și diagnostice, și tratamente. Am luat, în câteva săptămâni, pastile cât nu am luat o viață. În zadar. Capul îmi bubuia în fiecare zi, mă simțeam ca și cum cineva îmi înfigea un cuțit de pâine în țeastă și îl răsucea de dimineață până seară. Nu puteam să mai zâmbesc, să mai dorm, să mai gândesc. Într-o zi, am rugat-o pe colega de la departamentul Sănătate să îmi recomande un medic la care să merg pentru un
Jurnalul suferinței. Bunicul cu halat alb care i-a dat de cap durerii mele () [Corola-blog/BlogPost/338465_a_339794]
-
calea lui aveai să simți gustul mraniței. Bătrânu-l cunoștea bine. Odată deschisă portiță, nimeni nu-i putea sta-n cale. De minute bune țopăia fericit în jurul ugerului. Laptele cald îl infierbânta. Când lichidul spumos întârzia să apără lovea năprasnic cu țeasta. Izbită în plin, mumă-sa întorcea capul apostrofându-l cu-n geamăt scurt și adânc. Lui nici că-i păsa. Coada-i, săltată, dansa voioasă în aer exprimând mulțumire. Cu pas hotărât moșul se apropie de el. C-o mână
Calea lactee () [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
dar, o îndemn pe fetița mea să citească inscripțiile cu pilde și sfaturi de pe ziduri, admirăm împrejurimile, și, chiar în fața mănăstirii, o albină, sau viespe, mi se încurcă în păr, mă înțeapă, și de-abia, de-abia, scap de ea. Țeasta mi se umflă. Mă mănâncă. Mă scarpin. O întrebare mă încearcă: cum se face, Doamne, că tocmai acum, când am făcut un gram de bine, am dat de belea? Ei, îmi zic, asta este o biată înțepătură pentru păcatele, să
ADEVĂRUL MEU, DUMNEZEU, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339310_a_340639]
-
erau de cunoscute aceste locuri pe atât de străine îmi par acum. - Nenorocitule, te joci cu răbdarea mea? - Îndurare, Măria Ta! - Singura iertare ți-o mai poate da popa! - strigă nervos și scoțând paloșul îi reteză gâtul dintr-o lovitură. Țeasta i se prăvăli la rădăcina unui tufan, iar calul speriat dispăru printre copaci cu trupul iscoadei balansându-se într-o parte și-n alta până căzu ca un sac burdușit cu pământ. Chiote de veselie izbucniră din adâncul pădurii, vuiete
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
vechi state de serviciu să ne spânzurăm sau să ne schimbăm până la deplina uitare a ceea ce-i o profanare pentru istoria neamului, dar cu toții să-nvățăm și-n veci să nu uităm c-a soarelui cărare de la Apus răsare deasupra țestelor plecate, ce sabia le taie din palme cât ai bate. ------------------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației decembrie 2013 Referință Bibliografică: George PETROVAI - POEMELE NOULUI AN (2) - TESTIMONII LIRICE / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1112, Anul IV, 16 ianuarie 2014
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]