4,753 matches
-
223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului ***** Eu nici nu mai știu cum mă cheamă Iubirea ta mi-a smuls orice urmă de identitate Mă învălui în privirea ta ca și într-o gogoașă În jurul meu simt cum se țes fire nevăzute Vrei să fiu doar a ta dar respirația mea se îngreunează Curând voi fi doar doar o altă Ana zidită **** Cum m-ai numi dacă eu aș fi primăvara ta Dacă în tine aș înflori toate clipele mele
SUB LACĂT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Sub_lacat.html [Corola-blog/BlogPost/348090_a_349419]
-
doamna preoteasă le învăța pe fete lucru manual, gospodărie și multe lucruri folositoare în viață. Era o femeie de excepție, care punea mult suflet în profesia ei. A adus războiul de țesut la școală ca să le învețe pe fete să țeasă. Ieșeau din mâna fetelor, sub îndrumarea doamnei Eudochia, niște lucrușoare minunate, de la prosoape cu motive naționale, la tot felul de covorașe și perdele, pe care le vindeau, iar cu bănuții adunați erau cumpărate diverse materiale și lucruri trebuincioase școlii”. Imediat
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_capitolul_xxix_.html [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
a inundat plaiul o puzderie de festivaluri... ... IV. - CUVINTELE MELE (POEME), de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1338 din 30 august 2014. COROANA MAMEI Femeia ce nu-ncape în propriul său trup Și nici o toamnă rostul nu-i va țese, Din soarta mea, ce viscole mi-o rup. Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
-s tufă de măcriș, Ideile nu-mi pot fi plantate în oricare creier. Eu viața nu mi-o schimb pe-un mărunțiș, ... Citește mai mult COROANA MAMEIFemeia ce nu-ncape în propriul său trupși nici o toamnă rostul nu-i va țese,Din soarta mea, ce viscole mi-o rup.Vioaie, către lume, zilnic, iese.Dezbracă de pe umeri nopțile uitate,Un vechi ecou - din ochii plini, cobor,O, ziua ei, închisă în cetate -Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor.Aromele pe gura
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
retras din rolul său de Unu pentru un milion, și ... XVIII. COROANA MAMEI, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014. Femeia ce nu-ncape în propriul său trup Și nici o toamnă rostul nu-i va țese, Din soarta mea, ce viscole mi-o rup? - Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
în propriul său trup Și vorba-i strâmtorată între rude, Zadarnic anii din viața mea o rup - Voința ei mă află pe oriunde. Citește mai mult Femeia ce nu-ncape în propriul său trupși nici o toamnă rostul nu-i va țese,Din soarta mea, ce viscole mi-o rup? -Vioaie, către lume, zilnic, iese.Dezbracă de pe umeri nopțile uitate,Un vechi ecou - din ochii plini, cobor,O, ziua ei, închisă în cetate -Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor.Aromele pe gura
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului cuvinte eu, cuvinte el le-avem în minte le dospim de vraja lor la fel murim la mine caier e de stihuri đin care se vor țese visuri la el mașină de tocat sau praștie de aruncat cu verbe sau sintagme noi dar cel mai des el spune voi ! nu voi ce stați să ascultați ci “eu voi face, voi desface...” de jena lui cuvinte-ascund printre caiete
POETUL ŞI ORATORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1414997748.html [Corola-blog/BlogPost/379835_a_381164]
-
mânăstiri, călugări sau ce-or fi fost, cu vorbă rezervată, tacticoasă și prevăzătoare, la locul ei cum se spune, măsurat în toate cele întreprinse și mai ales cu multă frică de Dumnezeu. Totdeauna purta straie strămoșești, cioareci albi de dimie țesută în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea papuci făcuți din felurite corcoațe și materiale textile, cămașe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă și înaltă ce amintea de
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
cuvânt pe care îl rostea, știind că nu făcea glume decât rar și când era cazul, nu mințea niciodată. Iarna mai lua un pieptar de blană de oaie argăsită și peste el îmbrăca un dulman negru și gros de lânică țesută în război de bunică-mea. De ea, atunci când îmi apare în gând, o căldură plăcută mă cuprinde iar o liniște binefăcătoare se coboară asupra mea, într-o vrajă fără de margini, era ca zâna bună și pilduitoare care părea că-mi
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm oile și cele
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau[ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. (DEX)] și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. (DEX)] și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
ALESE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului Ți-aș fi cerut pesemne să nu mai stai de veghe să pot polen de floare s-așez într-un ierbar războaiele privirii țes aspru fir de zeghe în hainele vărgate să mă îmbrace iar când un răgaz te-ncearcă apropii necuprinsul că doar când curmă vraja iubirile se sting vâltori de ape ninse își surpă-n noi abisul și zilele de nopți doar
ÎMBROBODIRI ALESE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Imbrobodiri_alese.html [Corola-blog/BlogPost/361231_a_362560]
-
cea adevărată!... VII. TĂRÂM DE VIS, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017. Cunosc eu un tărâm pe unde merg ades Să sorb licori albastre din cupe de cristal. Fantasme diafane în preajma mea se țes Și mă cuprind, în taină, în zborul sideral. Cunosc un tărâm pe unde-am fost hoinară Și-am adormit la sânul înmiresmat al verii, Inundată de-o lumină purpurie crepusculară Și de-al clopotelor cântec din noaptea învierii. Cunosc eu
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
am în suflet ca pe un sanctuar de unde mai beau și astăzi stropi de apă vie și mă încălzesc sufletește cu imaginile acelor oameni de legendă. Așa erau împodobiții pereții minunatei cârciumioare în care a slujit tata Ilie Voican. Prosoape țesute-n patru ițe erau așezate deasupra ceramicii de Oboga. Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 109, Anul I, 19 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Voican Ghioroiu : Toate
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
nu l-au găsit niciodată... Când sunt în fața unui peisaj grandilocvent și inedit mă pierd, perorez într-un fel de delir imagistic populat de personagii din care răutatea și urâtul au fost îndepărtate, se aștern binele și frumosul peste tot, țesute cu măiestrie într-un covor zburător ca-n “ Șeherezada”, măreția îmi ia piuitul, mă transform într-o abstracțiune, un singur fir interior mi-e antenă și călăuză, instinctul și m-ascund emoționat în siajul ivit din “ștrotul” vârtos al sclavilor
ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_cu_oceanul_pacific_la_san_francisco_.html [Corola-blog/BlogPost/341734_a_343063]
-
mătăsii ce fosnește Păcate troienite-n uitarea ce-nrobește Și pustiite-n cripta vremelnicelor prunduri Clepsidre-n care vântur' cenușile sub ruguri. Noi, trecători prin patimi, rătăcitori prin ploi Ce lasă-n urm-amaruri și-ncărunțesc în noi Ne-ncumetăm să țesem speranțele-n cuvinte Și-al clipelor jăratec ne-nvăluie, cuminte Când temeri troienite-ntr-o dulce nebunie Se sting timid în muguri de vers și poezie Ninsorile de gânduri sfințite-n mângâieri Noi vise împlini-vor în prag de primăveri. (20
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ion_vanghele_poeme_ion_vanghele_1330073507.html [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
mă tulbură ades, nici că mai apuc sa tes! Mie urechile-mi sună, însă tu le cânți în strună. Cum nu stau pe loc o clipă toate pânzele îmi strică. Păianjenul liniștit războiul și l-a pornit, până-n toamnă o să țeasă fericit pânza-i prăfoasă. Îi strigă o rândunea tupăind pe-o rămurea -Hai păianjenule-afară la soare, fiindcă-i vară. Nu vorbea așa hai-hui, hrană-l voia pentru pui. Cu o păcăleală mică l-ar fi pus în gușulică. - O biet
GRĂDINIȚA-I SUPĂRATĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/valeria_iacob_tamas_1463738053.html [Corola-blog/BlogPost/377342_a_378671]
-
-Hai păianjenule-afară la soare, fiindcă-i vară. Nu vorbea așa hai-hui, hrană-l voia pentru pui. Cu o păcăleală mică l-ar fi pus în gușulică. - O biet taciturn nătâng Te văd și încep să plâng stai tot singurel și țeși, nu vrei din casă să ieși. Grădinița stă și-ascultă și ea-i tristă și tăcută fiindcă vara-n România îi răpește bucuria. Copilașii ei frumoși chiar dacă-s gălăgiosi îi produc doar bucurie și-o fac să se simtă vie
GRĂDINIȚA-I SUPĂRATĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/valeria_iacob_tamas_1463738053.html [Corola-blog/BlogPost/377342_a_378671]
-
celor ce ascultau corul din Domnești. Tradiționala ladă de zestre, multicolor înflorată este la loc de cinste, păstrându-se peste ani misiunea de “păstrătoare a zestrei fetelor gata de măritiș”. Dintre obiectele de port rețin atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului XIX
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
nu doar discreditarea sa în plan profesional, ci și în plan familial. Mână în mână cu imoralele cadre medicale, organele din poliție și cele din justiție, ca și cele din conducerea județeană a P.C.R. („jegurile“ - cum îi numește generic scriitorul) țes împreună un scenariu alambicat care să conducă la căderea definitivă a lui G. Luptător prin excelență, iubitor al adevărului și al dreptății, doctorul nu se lasă îngenuncheat, convins că, în cele din urmă, va găsi o instanță de judecată care
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Viata_ca_o_cursa_pe_un_camp_al_florin_tene_1365705996.html [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
vale, satul fumegă departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc florile dalbe, Să stai să tot privești, golit de patimi Care-s deșarte. Întind fetele pânze să se-albească De in sau borangic, țesut cu drag Flăcăi ce trec, să vadă, să le-admire Că poate soarta vrea ca vreun mire Să treacă după Paște-al casei prag Să le pețească. Și toți se pregătesc în zi senină De Paște cu-a lui Sfântă
BUCOLICĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1459448627.html [Corola-blog/BlogPost/381372_a_382701]
-
și prigoana/ cer adăpost sub acoperișul/ omeniei și milei”. Da, stimată doamnă! Omenia și mila sunt ale lui Dumnezeu, de la Dumnezeu, numai noi am uitat ai cui mai suntem. Într-o „Fantezie de Toamnă”, doamna Claudia Cioca, tot de sub mantaua țesută cu lacrima brumei, ne informează la fel de brumăriu: „E soare afară, dar e frig/ Vântul din nord se războiește/ Cu frunzele moarte/ Ce mătură trotuarul/ Ce armonie de culori.../ Și ce șuvoi de gânduri/ Îmi stârnește/ Mi-e gândul la o
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1488956065.html [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
cu ce va găsi călătorul aici, la frumoasa Irina, unde totul pare proaspăt, curat, liniștit, intim, ca un zăvoi ieșit la soare din adâncul apei. Aici se ospătează și se petrece ca altădată, la hanuri, aici zi cu zi se țes povești. Unele de iubire! Nu-i este bine cuiva să-l pătrundă prin inimă ochii Irinei, pentru că mult timp de acum încolo, sforile somnului nu-i vor mai coase ochii decât spre dimineață. În lungile lor turnee prin țară, mulți
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Irina_tebeica_la_hanul_arti_aurel_v_zgheran_1388575655.html [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
noi, e blestem de zile mari, cu ploaie și cu noroi și cu-o droaie de țânțari. bate vânt, lacrima pică, plânge inima amară, după câte o veronică până pe la primăvară. bate vântul frunzele, ploaia cântă la fereastră noaptea-și țese pânzele, plâng garoafele în glastră. inimă de putregai, cazi în toamna mea năucă, n-am un cuțit să te tai și să-ți fac pe veci de ducă. duminică, 16 septembrie 2012 Referință Bibliografică: cade toamna în pahare / Ion Ionescu
CADE TOAMNA ÎN PAHARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cade_toamna_in_pahare_ion_ionescu_bucovu_1347860230.html [Corola-blog/BlogPost/358808_a_360137]