994 matches
-
șuncă de porc - 11,35 lei/kg, de pui - 10,70 lei/kg, Praga - 16,10 lei/kg, Muntenia - 7,55 lei/kg, pizza - 8,10 lei/kg, turist - 9,60 lei/kg, mușchi filé - 17,95 lei/kg, mușchi țigănesc - 14,50 lei/kg, pastramă de porc - 16,30 lei/kg, pastramă de piept de pui - 15,40 lei/kg, de vită - 18,10 lei/kg, de curcan - 15,10 lei/kg, șunculiță țărănească - 15,80 lei/kg, ceafă de
Agenda2005-28-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283934_a_285263]
-
zilnic la dispoziția clienților: pastramă de pui - 92 000 de lei/kg sau de porc - 165 000 de lei/kg, piept presat - 156 000 de lei/kg, ciolan presat - 163 000 de lei/kg, mușchi filé - 204000 lei/kg sau țigănesc - 169 000 de lei/kg, bacon - 163 000 de lei/kg, șuncă de Praga - 156 000 de lei/kg, țărănească - 158000 de lei/kg sau York - 113 000 lei/kg, crenvurși de porc - 103 000 lei/kg sau de piept
Agenda2005-19-05-1-comert () [Corola-journal/Journalistic/283654_a_284983]
-
kg), crenvurști de piept de pui - 85000 de lei/kg, polonezi - 43000 de lei/kg, pate de ficat - 67 500 de lei/kg, mușchi file afumat - 192 200 de lei/kg, pastramă de porc - 149 500 de lei/kg, mușchi țigănesc - 144 900 de lei/kg, mușchi picant Azuga - 143 600 de lei/kg, ceafă afumată - 136900 de lei/kg, ruladă de piept de pui - 135 900 de lei/kg, șuncă țărănească - 132900 de lei/kg, kaizer - 126 000 de lei
Agenda2005-20-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283680_a_285009]
-
Béla Bartok“ din Timișoara, Ansamblul Ucrainean din Știuca, Ansamblul reunit al Cehilor și Slovacilor din județele Timiș, Caraș-Severin și Arad, Ansamblul sârbesc Delije din Beregsăul Mic, Formația de Tineret a Comunității Evreilor din Timișoara, Fanfara orașului Recaș, formațiile de jocuri țigănești „Porumbeii de Aur“ a Casei de Cultură din Oravița și „Romales“ a Casei de Cultură din Greoni (jud. Caraș-Severin), Ansamblul de Jocuri al Casei de Cultură Caransebeș. Nășia festivalului aparține în acest an Asociației Culturale a Romilor din „Banat“. Ansamblul
Agenda2005-24-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283795_a_285124]
-
DNA, și anume furtul a milioane de euro destinați romilor, dar subtilizați de ONG-uri și partide. A sublinia faptul că DOAR autoritățile românești sunt incompetente și corupte, este o virtute? Românii nu știu că ONG-urile "rome" reprezintă AUTORITĂȚILE ȚIGĂNEȘTI. Ceea ce românii nu știu este că în România există două popoare diferite: ROMII și ȚIGANII. Țiganii știu de acasă că nu sunt romi, dar unii dintre ei ca să scape de acest nume odios de țigan, se declară romi și devin
SCLAVIA DIN BEREVOIEȘTI- REZULTATUL A 25 DE ANI DE ONGISTICĂ RROMĂ ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383902_a_385231]
-
și judecător de pace. Romii, ca și românii au devenit UNIVERSALI. Nu întâmplător un celebru interplop s-a autoproclamat MONDIALU. Revin la ideea principală. Când un ONGist neo-"rrom" își va face conștiincios autocritica și va zice verde, românește: "ONGurile țigănești au 51 la sută VINĂ pentru imoralitatea, criminalitatea, și mafiotismul rromilor și al țiganilor, pt. că au FURAT banii destinați ROMILOR "'? Am enumerat ambele autonime căci repet, în România sunt DOUĂ RASE DIFERITE: romii și ȚIGANII. Referință Bibliografică: Sclavia din
SCLAVIA DIN BEREVOIEȘTI- REZULTATUL A 25 DE ANI DE ONGISTICĂ RROMĂ ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383902_a_385231]
-
și Magda Pașca, dar mai plină de originalitate și veselie am apreciat că este gazda noastră, Gabriela Maxim. Jurai că este țigancă veritabilă! Costumul era frumos și purtătoarea era la fel de frumoasă. În plus, a vorbit și a cântat în limba țigănească, a dansat degajată și a antrenat la dans toate doamnele care purtau costume asemănătoare, culegând aplauze prelungite, meritate. Eram convins că va fi răsplătită cu premiul întâi pentru întreaga sa prestație, care a recomandat-o ca fiind o veritabilă artistă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
împletește în repertoriul sau muzică clasică cu cea de jazz. A început cu Preludiul „Ave Maria” de J.S. Bach trecînd apoi spre jazz prin „evergreens” că „Fly me to the Moon” și terminînd cu „ Picături de untdelemn”, un vechi cântec țigănesc, aranjat de artist pentru jazz. Aplauze îndelungate au răsplătit excepțională performanță a lui Marius Cloșca. „Last but not least” a fost contribuția multi-talentatei Kara Molnar, care ne-a impresionat cu vocea ei unică și lejeritatea interpretării unor piese de virtuozitate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92397_a_93689]
-
politic corect”. Omul ăla a trăit într-o epocă. Cum să iei un clasic al literaturii mondiale și să intervii în textul lui? Tîmpenia din America, cu „cioroii” lui Mark Twain, transportată în România, ar deveni. „Romiada”, în loc de „Țiganiada”? „Cînticele țigănești” ale lui Miron Radu Paraschivescu sînt „Cîntice rome?” Ce-o zice și săracu’ Garcia Lorca, cu ale sale „Cîntece țigănești” ? Ce are insultător cuvîntul „țigan”? E numele unei nații. Care e deosebirea între rom și țigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan
„CÂND BORDELUL E O MĂNĂSTIRE” – Interviu cu Ileana Vulpescu [Corola-blog/BlogPost/92815_a_94107]
-
în textul lui? Tîmpenia din America, cu „cioroii” lui Mark Twain, transportată în România, ar deveni. „Romiada”, în loc de „Țiganiada”? „Cînticele țigănești” ale lui Miron Radu Paraschivescu sînt „Cîntice rome?” Ce-o zice și săracu’ Garcia Lorca, cu ale sale „Cîntece țigănești” ? Ce are insultător cuvîntul „țigan”? E numele unei nații. Care e deosebirea între rom și țigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan?” Degradarea morală e direct proporțională cu cea lingvistică? Mai deunăzi, la televizor, am auzit o cititoare de prompter spunînd „În
„CÂND BORDELUL E O MĂNĂSTIRE” – Interviu cu Ileana Vulpescu [Corola-blog/BlogPost/92815_a_94107]
-
știrilor de senzație. După șapte ani de locuit în România - și nu în capitală, ci în creierul munților, prin sate cu străzi încă neasfaltate din Ardeal, Blacker nu suflă o vorbă despre conți vampiri, copiii străzii, câini vagabonzi sau hoțomănii țigănești. Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, reușește să fascineze mai mult decât au făcut-o mințile fanteziste care se dedau la speculații elucubrante despre plaiurile mioritice. Adevărul, ca de obicei, atunci când e spus curat, emoționează mai mult decât
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
Autorului Îmi amintesc cu plăcere că acum vreo 11 ani am obținut de la un faimos ONG bucureștean (1) o hârtie prin care eram recomandat ca virtual expert rom, primariului Caransebeșului, domnul Marcel Vela. Așa că luat-am pricazul ONGistic (vorba aia țigănească "te marel-tu e prikaza"- "să te bată pricaza") și l-am prezentat domnului primar. Domnul primar a citit pricazul iluminist și mi-a zis cu un aer șmecheresc-intim, făcând și cu ochiul: -Postul s-a ocupat deja. -De către cine
MARCEL VELA A PUS EXPERT PE PROBLEMELE ROMILOR DIN CARANSEBEȘ UN JURIST ROMÂN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383314_a_384643]
-
gravitatea situației. Transpirat, tremurând, scoase pana din călimară și semnă actul care îl făcea din acea clipă pe Luca Dinulescu autorul tuturor scrierilor lui Cioran. Dinulescu jubila. Cioran semnă. - Du-tei-n pula mea, Ciorane, zise apoi Luca bucuros, cu un accent țigănesc. Sau, mă rog, du-te-n pula ta, continuă el, aruncând pula lui Cioran în fața acestuia. Apoi înșfăcă actul și fugi pe ușă, lăsând în urmă doi oameni distruși. Dar nici că-i păsa. Peste câteva zile numai, Luca Dinulescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Simon Nutti, căruia Îi spuneam Paganini, nu numai datorită Înfățișării sale, dar mai ales pentru că adora tremolul. CÎnd am ajuns la cursul doi, școala noastră de muzică s-a mutat la Kotor. Atunci am continuat să cînt, fără partituri, muzică țigănească și romanțe ungurești, iar la serbările școlare cîntam tangouri și valsuri englezești. În liceu am continuat să scriu poezii și să traduc din poeți maghiari, ruși și francezi, mai ales ca exercițiu de stil și de limbă; aspiram să devin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
un picior, cu mulți dinți de aur, vindea cazane de aramă. Îl implorase pe gospodar să-i cumpere oglinda, zicea el „de pomană“, atît era de ieftină. În ziua aceea nu vînduse nimic, și pruncu-i era bolnav, pe moarte.... „Obiceiuri țigănești.“) Fetița Își apropie oglinda de față, dar pentru o clipă nu văzu nimic. Doar pentru o clipă. Drumul de țară pe care se putea ajunge, mergînd spre nord, la Mako (iar apoi luînd-o un pic mai spre nord-est, chiar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
său Dumitru Căldăraru, fiind amintiți și la 1891.47 Alți fierari în Lunca au fost Gheorghe Cararău, Lupu Bucătaru (venit de la Ruși - Ciutea, comuna Letea Veche) și Vasile Călinescu (Poamă Albă), care arată că în secolul al XX-lea meseria „țigănească” trecuse și la români. O fierărie în Lunca avea unul Prențu (pe lângă magazinul mixt) care a avut o pățanie cu un activist de partid prin anii ’50: Activistul de la Bacău umbla cu „lămurirea” prin comună și folosea o brișcă pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
190 190 - - 190 - - 190încă din 1930, țiganii din Pârlituri și din Valea Boțului s-au declarat sau au fost înscriși la etnicii români. Aveau ca limbă maternă româna și ca religie ortodoxia. Atunci, cu siguranță, mai erau vorbitori de limbă țigănească. deși comunicarea se făcea, în societate, în limba română. Interesantă este și concepția încetățenită că cei care se ocupă cu agricultura sunt oameni ai țării, sunt români, iar singurul țigan înscrisă ca atare era fierarul din Lunca. Comuna Filipeni, jud.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Am comandat mai Întâi o supă de crap roșu cu boia, urmată de o tocană de căprioară și de prepeliță, apoi de câteva bucăți de cârnați ungurești, totul Însoțit de mai multe pahare de vin roșu unguresc. Când Încetă muzica țigănească ungurească, aceste opt luni căpătaseră conturul unei amintiri Îndepărtate. Akemi era Încă drăguță, cu toate că trecuse de treizeci de ani, cu ceafa sa albă, cu gleznele delicate, cu talia subțire, mă gândeam eu simțind cum cele două pastile atârnau tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cravată din mătase în diferite nuanțe de verde și cu o garoafă roșie la butonieră. Nici un efort sau bănuț nu fusese cruțat pentru înfățișarea lui, dar efectul general o lipsă atât de mare de bun-gust, încât arăta ca un mormânt țigănesc. Poliza ne aruncă o privire și hotărî că nu ne aflăm acolo ca să vindem aspiratoare. Nu era un alergător prea bun. Fundul lui era prea mare, picioarele prea scurte, iar plămânii îi erau probabil prea uzați. Dar până să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
profesionistă unde de altfel am și ajuns în trei ani de zile și...a fost bine! Mara Cîrciu: Dansul clasic, de societate, modern; știu că tu esti și un foarte talentat dansator de dansuri populare românești și chiar și dansuri țigănești, fiecare îți oferă posibilitatea să te exprimi, care este preferință ta? Sorin Obreja: Dansul românesc este prima mea iubire, oricînd îl dansez cu plăcere, din orice zona o fi el, și în el mă regăsesc că și român, mă exprim
IN PASI DE DANS ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361451_a_362780]
-
te exprimi, care este preferință ta? Sorin Obreja: Dansul românesc este prima mea iubire, oricînd îl dansez cu plăcere, din orice zona o fi el, și în el mă regăsesc că și român, mă exprim românește în el; iar dansurile țigănești din zona românească șunt nemaipomenit de dinamice. Am dansat o mare varietate de dans românesc în Ansamblul Artistic "Ciprian Porumbescu"din Suceava unde am evoluat ca si solist dansator, a fost o perioda foarte productivă și frumoasă în același timp
IN PASI DE DANS ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361451_a_362780]
-
obicei în natură, ceva de ale gurii, o pasăre, o felie de brânză etc. Ce era interesant în obiceiurile acestor rudari, erau focurile aprinse în serile de vară, când își luau chitarele și începeau să cânte tot felul de cântece țigănești, iar fetele și băieții dansau în jurul focului, peste care aruncau din când în când câte o mână de sare, să scoată cât mai multe scântei. Între copiii rudarilor și fetele Fanei se stabiliră cu aceasta ocazie, strânse legături de prietenie
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
Cosmin îi plăcea tare mult de mărunțica Ana și cum la țigani căsătoriile se aranjează din fragedă copilărie, spera ca tatăl lui să ’’negocieze” ca să o ia de nevastă pe Ana peste 2-3 ani, poate și mai devreme după tradiția țigănească. Mânat de aceste sentimente copilărești, toată ziulica cât era de lungă stătea cu ochii ațintiți pe capul uliței de unde trebuia să apară fătuca de la școală. Cum o vedea că se întorcea acasă, se și repezea să o aștepte, stând rezemat
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
nu acuz, Cum sunt toți românii-un pic, Mă declar foarte confuz, Și legal, și literar, Azi, țiganul este rrom, Fiind clar, ca și-un arțar, Ce-am putea să-i zicem pom, Și tot ce-i asociat Cu-adjectivul ... “țigănesc”, Cum, în rrom l-am botezat, Ar suna că-i românesc, De-aia ... doamna profesoară, Cu latina ce-o vorbim, Cât ar fi ea de vulgară, Nu știm cum s-o potrivim, Că la Bac, ce s-a-ntâmplat, Ar
ÎNTREBARE DE BAC de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363956_a_365285]
-
unii n-au mai plecat în veac. Cu turcii, însă, nu ne-a mers. Dacă până atunci, migratorii ne refrișau o sută-două de ani, „colaborarea” cu turcii a durat peste 400 de ani, la concurență cu influențele slavă, evreiască, poloneză, țigănească (romii au apărut mult mai târziu), austriacă... Mari specialiști afirmă că formarea poporului roman era încheiată la retragerea aureliană. Dacă romanii, ne-au educat doar vreo sută și ceva de ani, și doar pe o părticică a teritoriului locuit de
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]