294 matches
-
disfuncționalităților din sistem. Doctorul Țigănuș Mihaela-Denisa, medic specialist de medicină de familie, a exemplificat pentru DeCe News problemele pe care le confrută medicii de familie din România, în ceea ce privește activitatea centrelor de permanență. Vă prezentăm mai jos situația semnalată de Doctorul Țigănuș. Aș dori să vă semnalez o situatie existența în medicină de familie, mai exact într-un alt segment al acestei specialități - Centrele de Permanență - care funcționează în mediul rural. Se știe câtă "publicitate" s-a făcut de către Ministrul Sănătății cu
Scrisoarea unui medic de familie: CNAS refuză decontarea gărzilor în centrele de permanenţă () [Corola-journal/Journalistic/25536_a_26861]
-
pîntec, simți cum, deși nu mișcase, sub el ceva mișca frunzele, ca și cum s-ar fi așezat pe un șoarece adormit." O poveste asemănătoare, dar fragmentată în mici semnale disimulate, se petrece și între Ancuța, verișoara tîmpită și sclifosită și Feri, țigănușul repetent și fumător. Protagonistul din pasajul citat se transformă aici în observator "rece" al faptelor, numai că observațiile lui au o finețe care amintește de Adela lui Ibrăileanu: "Se uitară spre Ancuța. începuse să coboare în fund, cu picioarele înainte
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
echipă HaHaHa Production, în care se numără și Dorian, un tânăr rapper talentat, care a lansat deja două piese de succes și pregătește alte proiecte muzicale inedite. Grupul ABCD, adică Cristina Bălan - voce, Emanuel Masson - chitară, Alex Petcu - tobe, Bogdan Țigănuș - bass este una dintre cele mai noi trupe din muzică românească, iar “Final de război”, primul lor single, și-a cucerit ascultătorii încă de la primul “play”. “Primul clip ABCD este o mare realizare în cariera mea”, spune Cristina. Single-ul
Flash by Mihai ANTON () [Corola-journal/Journalistic/84248_a_85573]
-
giumbușlucuri, poezioare, desene "geniale", jucării oferite în dar... Și marele muzician îl va giugiuli pe negricios, se va cheltui în aceleași demonstrații publice de atenție și dragoste față de el, precum cele arătate altădată lui Eugen. Să fi fost oare micul țigănuș copilul nelegitim al lui Lenny și al blondei? Plină de resentimente, am compus pentru Lenny un poem în franțuzește pe care i l-am oferit fără alte comentarii, după ce îi dăruisem mai înainte Les fleurs du mal în ediție bibliofilă
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
anunțînd sfîrșitul cu glas tare. Și își dăduse duhul. * New-York, 20 decembrie 1978. Plimbarea cu metroul new-yorkez murdar și contestatar, plin de negri prost îmbrăcați și obraznici (unii ci-că ar purta cuțit la ei pe ascuns). Parcă-i aud pe țigănușii noștri din metroul bucureștean umblînd prin vagoane și strigînd de sărbători: "La anul și la mulți ani, pregătiți-vă de bani!" Foarte curios, în ciuda sărăciei din metroul american, nimeni nu cerșește, nimeni nu-și expune, indecent, beteșugurile, infirmitățile... După ce ies
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
l-au obligat să se îmbrace părinții săi, interzicându-i totodată să intre în casă), să-i moară bunicul. Copilul folosește prilejul pentru a se juca nesupravegheat. El pleacă la râul din apropiere, unde își întâlnește prietenii de joacă: un țigănuș, Feri, maturizat devreme, din cauza vieții aspre pe care o duce, și un băiat răzgâiat, fiul unui preot, Cosmin. îl însoțește, antipatică din punctul lui de vedere, pentru că e... fată și pentru că el nu vede încă într-o fată decât o
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
mari roluri ale actorului: „Rică Venturiano“, „Agamiță Dandanache“, „Romeo“, „Robespierre“, mari afirmații: „Nu am nici un regret. Nu pot să am“; „Teatrul pentru mine n-a fost o vocație, a fost intoxicație“, „Sunt ombilical legat de România“ și momente amuzante: „Un țigănuș de vreo zece ani, în târg la Bolintin: «Nu ești dumneata artistul ăla care a jucat în filmele alea?». De asemenea este evocat și ce spunea în 1944 Camil Petrescu despre acest titan al teatrului românesc, care a jucat diverse
Sublim: Viața și cariera maestrului Radu Beligan, evocată pe o coală A4 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/55887_a_57212]
-
ce se nimerește. între reprezentanții comerțului ambulant care nu te lasă să te plictisești în tren (surdo-muții care vînd diverse mici obiecte bricolate de asociația "Surdomuților", călugării care vînd icoane pentru a strînge fonduri mănăstirești, mirenii care vînd bere rece, țigănușii care vînd zmeură cu sloganul cam șchiop " Nu da banii pe prostii / Ia zmeură la copii"), vînzătorii de reviste oferă cîte un trifoi cu zeci de foi: Madame Figaro, Ioana și Avantaje la numai 5 mii. Tocmai de aceea Cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
o luasem în direcție greșită. Și a fost chiar așa, fiindcă după un timp, cotind pe o străduță cu un canal de scurgere pe margine, năpădit de mătasea-broaștei, am recunoscut o casă-n ruine, cea în care, când veneam, văzusem țigănușul care-și făcea de lucru cu fâșia de alamă decupată. Țâncul era acum la câteva case mai încolo, nunand semințe de floarea-soarelui cu alți câțiva, doar în chiloți negri de murdărie și-n maieuri rupte. Între bălăriile care tiveau golurile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cele mai simandicoase obiceiuri de mahala. Șase țigani cu alămuri cojite și strâmbe și cu o tobă mare urmau, cântând marșuri mortuare, dricul de lemn sculptat, cu vitrine subțiate de atâta lustruit, tras de cai mascați, cu panașe negre. Câțiva țigănuși purtau prapure grele, decolorate de intemperii. Unul era agățat și la intrarea în curte. Ținîndu-se de marginea din spate a dricului și bocind, în haine negre, grosolane, veneau Ma'am Ca-tana și rubedeniile, iar în urmă toată liota din curte
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
femeie se pierdu în contemplarea lentelor, întortochiatelor mișcări peristaltice de sub pielea crisalidei, ce semănau atât de bine cu alunecarea globilor oculari sub pleoapele adormiților... Când, într-un târziu, își desprinse privirile de pe coconul uriaș, Maria se descoperi singură. Rubedeniile îndoliate, țigănușii cu prapuri, muzicanții și preotul pieriseră de parcă s-ar fi dizolvat în aerul acela coroziv. Ca să ajungă la cea mai apropiată ieșire le-ar fi trebuit zile-ntregi. Se resorbiseră în luciul mozaicului nesfârșit al podelei? Coborâseră și mai adânc
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ajungă și el pionier. Aproape toți erau făcuți în clasa a doua, la sfârșit, când împlineau opt ani. Doar câțiva, care nu aveau încă vârsta sau care învățau prost, corigenții și repetenții asemenea lui Strinu, golanul, sau lui Puică Ion, țigănușul cu care stătea în bancă (fiindcă elevii buni erau puși în bănci cu cei slabi, ca să-i ajute la-nvățătură, și trebuiau să stea cu ei în pauze și după ore, să le vîre-n cap lecțiile pe care nu vroiau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
săltăreț ca altele. Era emoționat, știa că era o clipă importantă pentru el, de aceea încercă să și cânte puțin, știa că, la fel ca alții fără ureche muzicală (Puică, de exemplu, ar fi trebuit doar să mimeze. De altfel țigănușul, pe care-l vedea cu coada ochiului, nici măcar nu mima, se uita după muște undeva în tavan. Pe el, oricum, nu-l făceau pionier, deși avea de vreo trei ani vârsta. Nu de mult, la română, avuseseră lecția - o bătrânică
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
el. a se punea atunci capră. Mircea nu era printre cei mai importanți în gașcă. Primii erau Mimi și-apoi Vali, fiindcă erau cei mai mari și ca vârstă, și ca putere. Mimi era frate cu Lumpă, o leșinătură de țigănuș plin de muci pe care-l băteau toți, căci lui Mimi nu-i prea păsa de el. Tatăl lor era bețiv și mama hoață de buzunare. Avea un obraz dolofan și altul scobit de i se vedea prin el maxilarul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tot, norocul lui că în decembrie se întunecă devreme. Trăim într-o țară de rahat, își zice Roja, oprindu-se din alergat. Trece la pas pe lîngă un chioșc de ziare, Adevărul, Jurnalul Național, România liberă, Evenimentul zilei, rebusuri, integrame, țigănușul care vinde îi face cu ochiul, Playboy, Hustler, Penthouse, vă dau ceva dom’ șef? Casa mea, Unica, Maxim, Spații verzi? îl întreabă insistent, dar fără succes. O grămadă de mizerii e tot ce-a mai rămas din România, începe să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
binecuvântat de Dumnezeu, unde exista multă înțelegere între oameni și aveam prieteni de vacanță de toate națiile, și unguri, și sași, și români, și țigani..., de toate, UE ar putea învăța de la noi... Mi-aduc aminte cu duioșie de Bujorel, țigănușul cu păr cârlionțat și cu față oacheșă oacheșă, de ziceai că-i un spiriduș din „O mie și una de nopți”, care m-a învățat să înalț zmeie de hârtie pe tăpșanul din marginea satului, precum îl învățase cândva Vasile
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cu capul gol și obraji frecați cu roșu chicoteau, ținându-se cu mâinile de o năframă și făcându-și loc prin mulțimea nădușită. Cu capul gol și alb de puf, un țigan cumpărase purcica cea tărcată și i-o dase țigănușului de lângă el, care țipa de bucurie. Cu înfățișarea bătrâncioasă, copilul avea părul pe creștet ca o batistă neagră, cu colțul aproape de sprâncene. De fericire, pe frunte îi apărură, pronunțate, două vine, iar ochii negri scăpărau. Mătăhăind, doi ciobani beți
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să înnebunești de râs. Doamne, l-am văzut înjurîndu-l pe Bogdan cum n-a fost înjurat cineva vreodată. L-am văzut îngălbenindu-se de necaz când pierdea la cărți. Dar l-am văzut și dând o sută de lei unui țigănuș care colinda în tramvai, și făcând risipă de generozitate între prieteni. Cum naiba să nu râzi acum, retrospectiv, de atâtea "scandaluri" (cum le numeam atunci; acum le-aș zice "copilării") pe care le provoca? O dată, pe când toată generația era adunată
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
duc jgheaburi ciudate, albite de făină. Lumpă stătea toată ziua cocoțat pe gard, pentru că muncitorii de-acolo îl mai trimiteau după vreun ziar sau după țigări, îi dădeau în schimb câte o japoneză rumenă sau o chiflă fierbinte, pe care țigănușul le îmbăia cu gura lui știrbă și o oră întreagă. Clădirea fabricii de pâine este dominată de un coș de cărămidă mai înalt decât blocul nostru, care se ridică, gros și roșu, spre nori, din mijlocul bănuților ovali ai frunzelor
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
var, iar în curte zăceau mormane de fier vechi: lanțuri, mașini de gătit, burlane, coturi de sobă. O jigodie de cățea cu țâțe ca ale lupoaicei din Dorobanți clefăia ceva de prin niște ziare mototolite. Vreo trei țigănci și un țigănuș de vreo cincisprezece ani, în uniformă școlărească, stăteau jos pe prispă și scuipau coji de semințe. Băiatul avea o freză tăioasă ca muchea toporului, dată cu ulei și, probabil, cu zahăr în loc de fixativ. Am aflat că Garoafa "e cu mă-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
încolo după vreun gheșeft. Șalăi cu gura strâmbă și avați cu ceafa groasă mistuiau la umbra unei sălcii-n floare foste grupuri de obleți aventurieri căzuți într-o ambuscadă de nuferi. Porcușorii, văduvițele, săbițele, babuștile, biborții, carașii, plăticile, aspreții, murgoii, țigănușii, țiparii și roșioarele se vânzoleau pe lângă maluri, formând vulgul bălții. Frumoși și flegmatici, lini multicolori înotau într-un dolce far’niente spre ape mai limpezi. Pe margini, în propria lor mătasă, tânjind după amintirea zilelor când, cu oarecare efort, puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
că vine, anunță ea triumfătoare. Să sperăm că nu-i altcineva. Femeia merse și deschise ușa. Se auzi o voce mormăită, încurcată. Da, da, aici, n-ați greșit, poftiți. Nina îl conduse victorioasă în sufragerie pe multașteptatul musafir. Era un țigănuș tânăr, potrivit de înalt, cu părul creț, buze groase și ochi aprinși ca focul. Să trăiți boierule, bună seara, se înclină el adânc înspre Alexe, care se urni de pe scaun leneș, cu o grimasă pe chip apărută la auzul cuvântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Am plutit așa până ce uncheșul a prins a se pleca și pădurea de sălcii a început a fâlfâi lin. Pe fruntea mea fierbinte a suflat răcoarea. Atunci, la un mal de grind, am văzut alt spectacol nou. Vreo douăzeci de țigănuși se scăldau în nomol, luptându-se, la malul gârlei. Au salutat cu răcnete de entuziasm trecerea noastră, arătându-ne întreagă goliciunea lor de coloarea castanei. Unii întindeau o mână: —Mă, unchiule, dă-mi un ban! Gâdea îmi lămurea cu vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
din înălțimi siderale. Așa crezu în acel moment. Și poate că nu se înșela prea tare. Servitorii luară arcada, dezvăluind publicului șmecheria iluziei: un felinar cu sticle roșii, un rest de lumânare și voalul negru, agitat cu înflăcărare de doi țigănuși. După ce trimise mai multe sărutări spre cei din sală cu brațele ei nefiresc de albe, Nanone își desfăcu fibula și o lăsă să cadă undeva, printre instrumentiști. Își aruncă apoi mătasea cu care era drapată - gest comentat și răscomentat mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
n), acela zapis al Măricuțăi fata lui Precup Hotnogul, s-au fost pierdut și să fi fost lăsat Precup hotnogul pre Țigănaș să șeadză într-o dugheană de acele, însă de silă pentru voia doamnei lui Vasilie vodă Tudoscăi, căci Țigănuș , au fost preot în Curte, la Beserica Doamnei; iară de-acii Mărica Covrigoaie, cumnata popei lui Țigănaș, s-au apucat de acele două dughene cum sintu a ei și le-au ținut până s-au aflat zapisul Măricuței... Deci, Marica, fămeia
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]