2,211 matches
-
căsătorit, iată un mister a cărui dezlegare mi-ar fi și mie de folos. Aici am auzit vorbindu-se despre aborigeni cum vorbim noi despre țiganii noștri. Apropo, azi dimineață, într-o stație de autobuz, o australiancă m-a făcut țigancă când a auzit că sunt din România, și avea aerul că îmi face un compliment". Da, așa suntem considerați noi românii aproape oriunde în lume, un fel de țigani. Acest lucru îl datorăm ungurilor, spune Mihai, ei răspândesc asemenea zvonuri
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
avea nevoie să se știe în sat că ea a ajuns o doamnă. Se plimba printre cei care vindeau și cumpărau, oameni trudiți, cu fețele posomorâte, brăzdate de frig și de arșiță, dar mai ales de foame, se plimba întrebând țigăncile care vindeau flori de prețul acestora, doar-doar o s-o vadă cineva de la ei din sat cum se plimbă prin târg ca o regină, cu un braț de flori, cu rochia aceea de mătase ca para focului, numai în filme vezi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ar fi strecurat între ei. Până la urmă a aflat că oamenii din sat vorbesc despre ea că umblă prin târg pe la Năsăud să vândă flori, că în zadar a învățat atâta amar de școală dacă a ajuns în rând cu țigăncile. Șocată, s-a ascuns după o căpiță de fân și a izbucnit încă o dată într-un plâns cu sughițuri. Se zbătea ca o apucată, dar totul îi ieșea pe dos. Am ajuns în sfârșit la Ștefi. O casă modestă, lipită
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în străinătate. Bineînțeles că acolo nu puneau ei mâna pe vioară, concertul era al ei, în întregime al ei, și Doamne cum îi mai tihnea! În acele concerte își dădea drumul, se simțea liberă ca pasărea cerului, acolo era regina țigancă. Merita să îndure acest iad pentru a merge fie și doar până la Dijon. Cum punea piciorul peste graniță, cum era alt om. Dar și aici va trebui să-și găsească un culoar, să-și sape un culoar, să-și facă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
grătar. Pe vremuri aici era un conac boieresc, spune femeia din dreapta ei. Înconjurat de un parc de toată frumusețea. Grajduri, clădirile servitorilor. Noi vom mânca în una din clădirile servitorilor. Se spune că boierul s-a îndrăgostit de una din țigăncile care slujeau la conac. Seară de seară boierul se urcă pe o scară și se holbează la piranda lui. Țiganii fac un haz nebun pe seama boierului, un om blajin, sub papucul nevestei. Se pârjolește boierul de dorul pirandei, dar îndrăznelile
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
îi scăpa. De ce se simțea atât de nefericită? Avea un soț rafinat, care putea fi confundat cu un soț ideal, avea doi băieți deștepți, sănătoși, era șefa celei mai bune orchestre din țară. Nimeni nu mai știa că ea e țigancă. Mama ei a murit înainte ca ea să împlinească șapte ani, ucisă din gelozie de tatăl ei, acesta a intrat în pușcărie și nu a mai ieșit de acolo. A moștenit vioara lui, o vioară foarte bună, cumpărată pe bani
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
stângă, în primul rând din față, de acolo de unde le poate vedea pe amândouă, ea vine să asculte concertul, singura ascultătoare autentică, sala se umple de lume, Alex cu noua lui iubită vor urca în lojă, ea le va cânta, țiganca va cânta boierului cântecul ei de pe urmă, lucrurile nu se schimbă niciodată, ea nu este decât o țigancă reșapată și folosită ca atare, Doamne, de ce și-a făcut iluzii, dar nu și le-a făcut, pasiunea aceasta a căzut ca
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
concertul, singura ascultătoare autentică, sala se umple de lume, Alex cu noua lui iubită vor urca în lojă, ea le va cânta, țiganca va cânta boierului cântecul ei de pe urmă, lucrurile nu se schimbă niciodată, ea nu este decât o țigancă reșapată și folosită ca atare, Doamne, de ce și-a făcut iluzii, dar nu și le-a făcut, pasiunea aceasta a căzut ca un blestem peste ea, a îndurat atâta durere și atâta umilință încât ar trebui să se vomeze, s-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
din care pentru băiat abia dacă rămânea să guste, totul mergea la sergent, la căpitan, la alți ofițeri care nu se mai terminau, băiatul "nimerise" la un batalion disciplinar, ea căzuse, deja, în dizgrație, cei din partid aflaseră că este "țigancă", iar copiii unei țigănci nu pot ajunge decât într-un batalion disciplinar, cu foștii și viitorii pușcăriași, ea, la porțile închisorii, aflase de câteva ore că cel mic este închis pentru trafic de droguri, că a fost prins în timp ce se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
abia dacă rămânea să guste, totul mergea la sergent, la căpitan, la alți ofițeri care nu se mai terminau, băiatul "nimerise" la un batalion disciplinar, ea căzuse, deja, în dizgrație, cei din partid aflaseră că este "țigancă", iar copiii unei țigănci nu pot ajunge decât într-un batalion disciplinar, cu foștii și viitorii pușcăriași, ea, la porțile închisorii, aflase de câteva ore că cel mic este închis pentru trafic de droguri, că a fost prins în timp ce se îndrepta spre universitatea unde
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Ina încercă să-i detalieze cumplita destăinuire a Olgăi. - Știindu-se în ultimele clipe ale vieții, mustrată de conștiința ei neîmpăcată de-a lungul timpului, mi-a destăinuit că atunci când eu am născut, mi-a schimbat copilul cu al unei țigănci. - Vrei să spui că Mihăiță nu este copilul nostru? Asta ți-a spus? - Da! Urmă o pauză în care Alex nu-și găsea locul. Se frământa, mergea de acolo, colo prin casă, încărcat de nervi, neputând să-și stăpânească mâinile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să arunce cuvintele ca pe niște pietre: nu cred să fie cineva în stare să comită o faptă mai demnă de condamnat! - Nici eu... nu cred! - Așa e! Și ceea ce este și mai grav, nici nu și amintea bine numele țigăncii, din ce șatră făcea parte. - Nu ți-a dat nici un indiciu cât de cât plauzibil? - A încercat să îngaime ceva. Nu știu cât pot conta pe cele spuse, cât de verosimile au fost mărturiile ei. Nu avem însă altceva de făcut decât
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să vă spun toată istoria; ochii dumitale vor vedea ceea ce nu se poate povesti cu vorbe, oricât ar fi acestea de meșteșugite. În timp ce bulibașa era în toiul povestirii, îl văzu pe avocat că întoarce capul într-o latură, unde o țigancă bătrână bolborosea cuvinte neînțelese, punând din când în când mâna pe creștetul unui copil. Văzându-l plecat cu gândurile lui, probabil interesat de ceea ce vedea, bulibașa își lăsă oaspetele să guste în toată plinătatea ei scena, de altfel obișnuită în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Dar nu e o supărare, e o curiozitate! - Am zis și eu... - Sunt sigur că răspunsul ce-l caut îl pot găsi aici, în șatră, la cel mai luminat om al etniei. - Spune, dom’le, și-om vedea. - Bulibașă, de ce țigăncile nu poartă rochii, ci fuste și bluze!? Bulibașa râse de-a binelea. În râsul lui se afla și răspunsul. - Domnul meu, ca să fiu scurt, țiganii au credința că de la brâu în sus trupul este pur, iar de la brâu în jos
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
răspunsul. - Domnul meu, ca să fiu scurt, țiganii au credința că de la brâu în sus trupul este pur, iar de la brâu în jos, impur. Partea de jos a corpului, atât la femei cât și la bărbați trebuie să fie acoperită. Toate țigăncile poartă fuste lungi, care separă partea de jos de cea de sus a corpului, iar bărbații poartă pantaloni lungi, niciodată scurți. Fusta nu se îmbracă pe cap, pentru a nu-l spurca. Cămășile bărbaților și bluzele părții muierești se spală
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să-și hrănească focul ce arde în ființa oamenilor săi cu atâtea vise; să le potolească sau să le dea aripi. Ei își oglindesc chipul în lumina lunii și culeg stelele de pe bolta înaltă și când bântuie furtuni, își iau țigăncile, le duc în cort și le pun sub perne stelele adunate în taină, în nopțile de veghe. Și să vă mai spun ceva: pentru țiganii noștri, durerea și lipsa sunt atât de trecătoare că li se par că nici n-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nopțile de veghe. Și să vă mai spun ceva: pentru țiganii noștri, durerea și lipsa sunt atât de trecătoare că li se par că nici n-au fost. În timp ce bulibașa vorbea cu avocatul s-a apropiat de cortul lui o țigancă tânără înconjurată de mai mulți puradei, strigându-l: - Bulibașă...! Văzând că nu-i dă nici o importanță, repetă: - Bulibașăăăă! - Ce vrei, fa? - Bulibașă... Roibu, Roibu nostru... nu mai e... Tu nu vezi fa că vorbesc aici cu un om, du te
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
unei gropi pline cu jar încins, câțiva flăcăiandri, meșteri mari în asemenea meserie. La alte focuri, în ceaune imense, clocotea șah masasa balanăsa 1 mâncarea preferată a țiganilor mai ales la marile ospețe, ciorbe de pasăre și alte mâncăruri apetisante. Țigăncile tinere se treziră încă din zori, se spălară cu roua căzută din belșug pe ierburi și, din lanurile de grâu de la marginea taberei, culeseră maci roșii pe care îi aninară în părul lor negru, bogat, arătând că asemenea acestor flori
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
la o bătălie pe care n-o aștepta și nu și-o dorea, trecu printre corturi unde oamenii lui roboteau, murmurând înciudați la strângerea calabalâcurilor. Deodată, bătrânul staroste se opri în fața unui cort unde un tânăr își înlănțuise cu brațele țiganca, într-o scenă tandră de dragoste, urmăriți de câțiva puradei care-i priveau chicotind veseli. - Tu ce faci, mo!? Ai chef de hârjoană? Nu ai aflat că pornim la drum...? - Bulibașă! - Nici un bulibașă, desfă-ți cortul, tăbârcește-l în căruță
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
minuni Stăpânului universului. Deși trecuseră numai câteva săptămâni de când alergau ca bezmeticii, li se păreau a fi departe acele vremuri când șatrele umblau slobode și, pripășite la marginea satelor, rostuiau măiestrite cazane de țuică sau tot felul de obiecte casnice. Țigăncile ghiceau fetelor dornice de măritat, citindu-le în cărți, în bobi sau în ghioc trecutul, prezentul și viitorul. Ghicitoarele își asigurau clientele că pot dezlega pricini, lega ibovnicii, descânta de urât, năjit sau puteau profera blesteme împotriva duhurilor necurate. Din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
clientele că pot dezlega pricini, lega ibovnicii, descânta de urât, năjit sau puteau profera blesteme împotriva duhurilor necurate. Din aceste servicii, veneau în șatră rachiul și vinul, carnea și pâinea, mălaiul, ouăle și slănina în desagii purtați cu greu de către țigăncile de toate vârstele. * Iorgu Stănescu se gândi să mai stea de vorbă și cu alți bulibași. Trebuia pus capăt acestei alergări fără istov, care măcina puterile oamenilor și le storcea vlaga prin lipsa acută de alimentare. În aceeași situație se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
îi țineau puterile, și oamenii ieșeau pe la porți, îi chemau în curțile lor, le ofereau mai întâi hrană și băutură, ca apoi să le solicite meșterirea unor obiecte de trebuință imediată. Nu se îndoiau de măiestria meșteșugarilor. În urma lor, veneau țigăncile care, întâlnind câte o codană, nu o lăsau până nu-i ghiceau: Vino la baba să-ți ghicească nărocu’ frumușațo!, ziceau ele cu glasul muiat în mierea unor vorbe cusute cu șiretlicuri abile. Și fetele veneau, puneau bani buni în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cum eram prietene bune... Îmi mărturisi că făptuise cea mai mare greșeală a vieții ei, de care acum îi părea nespus de rău : schimbase cu bună știință copilul nou născut al colegei și prietenei ei Ina cu cel al unei țigănci. Nu mi-a spus numele acelei tinere, și chiar dacă ar fi făcut-o, de atunci s-a scurs atâta timp... Avocatul Diaconescu ceru judecătorului să-i acorde cuvântul. Acesta acceptă. - I-ați jurat Olgăi Dragomir, recte Stamate, interveni el oarecum
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ți s-au aprins nu numai călcâiele, ci și ficații de dor, mânca-ți-aș cerul din ochii tăi albaștri, mintosule! Vișinel se despărți de Diamanta, colindă toată mahalaua Podenilor și întrebă în dreapta și în stânga dacă nu văzuse cineva două țigănci cu bidinele de vânzare.. Unii îi spuseseră că trecuseră pe-acolo, alții nu le văzuseră, dar cu toată alergătura lui, nu le găsi. Singura soluție era să meargă în locul știut unde ridicau țiganii corturile, loc lesne de găsit după fuioarele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se scoală de dimineață! nu spune românul așa? E viața lui. Își ia o fată frumoasă, cu tot ce cuprind în rotundul lor cuvinte : vino încoace!... Nimeni nu știe mai mult ca Vișinel ce foc arde în această inimă de țigancă tânără, o adevărată pasăre rară... - Întotdeauna ai fost tentat de păsărele...!? - Mi-a plăcut cum ciripesc, o dădu el iar pe glumă. Dacă aș avea vârsta lui, tot o țigăncușă mi-aș lua! - Acum chiar că ești neserios! Vrei cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]