258 matches
-
-mi poftesc / Fără capu mi-l tăieți"), dorința de a fi îngropat în preajma stânii ("Pe mine mă îngropați / În strunguța oilor"), cu mențiunea de a nu fi înhumat în cimitirul din sat ("Pă mine nu m-astupați / Nici în verde țintirim / C-acolo mi-oi fi străin"), învelit doar în scoarță de brad bătrân, iar alături de el să fie așezate trâmbița, fluierul, tilinca, toporul etc.; este invocată plângerea oilor ("Oile cele cornute / Mîndru m-or cânta pă munte"). În unele variante
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Satul Drăghia este atestat documentar din 1541 avându-și numele de la cneazul întemeietor Drag. Biserica veche cu hramul „Sfinții Arhangheli”, situată în partea de nord a satului în locul numit „Țintirim”, a fost construită din contribuția credincioșilor în anul 1706, după cum reiese din inscripția de pe bârna peretului din stânga ușii de la intrarea în biserică. Meșterul s-a semnat pe portal, la intrare, în locul de cinste dedicat lor sau ctitorilor, în litere chirilice
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
60 de familii ortodoxe, o biserică ortodoxă (unită nu era), o casă parohială și averea bisericii de 24 cable arabile și de 4 care fânaț. În 1816, toponimele românești din sat amintesc de biserica românească din Bărăi: În Tăul Bisericii, Țintirimul Romănesc, sau se pomenește de averea preotului român (olah pap), care avea teren în Valea Șoimi și La Gruiețe. La 1848, Bărăiul este chiar un centru al luptelor armate românești, aici fiind sediul tribunatului IV al lui Vasile Simonis. După
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
în anul 1843, precum și de holeră din anul 1844 care a secerat multe vieți omonesti. Nefiind loc în curtea celor 2 biserici pentru a înmormânta pe cei răpuși, s-au făcut gropi la marginea satului, locul respective căpătând denumirea de “țintirim”. În aceste condiții, era de așteptat ca anul revolutionary 1848 să aibă un anumit ecou în această parte a țarii. Spre exemplu, la acțiunea din iunie 1848, îndreptată împotriva hatmanului Alecu Aslan, au participat și mulți locuitori din Buciumi. La
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
mut. Când era să îmi fac seama Mi s-a pus pată pe mama! Ea părea că e salvarea Camatara și putoarea Marioara bulbucata Sarlatana și gușata Care l-a distrus pe tata Și nu vrea să-mi dea tainul Țintirimul, magazinul Și ce s-o mai nimeri (Ca să am bani de orgii). Însă n-a vrut, zgripțuroaica, Morții ma-sii și hoțoaica (Asta e înjurătură Care mie-mi umple gură). Și-atunci m-am dus la Vanessa, La Melissa, Mercedesa
Oana Zăvoranu, după moartea lui Vadim Tudor: "Sunt lucruri care se pot ierta, DAR, altele, niciodată...." by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103458_a_104750]
-
În anul acela, alături de clopote, au răsunat și câteva salve de mitralieră pentru a da deplină însemnătate momentului. A fost una dintre cele mai frumoase zile care s-au imprimat în memoria mea. Toți pomii erau în floare, iar în țintirimul bisericii, cu miros puternic de iarbă călcată în picioare, străjuia părul cel sălbatic, încărcat cu flori care răspândea un miros suav de primăvară. Peste gardurile caselor din vecinătate zâmbea, în soare, liliacul înflorit. Pentru o zi a revenit liniștea și
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și a mai făcut și un pod de piatră peste pârâul Rebricea. Morții câți au căzut în vremea războiului cu turcii, i-a îngropat înspre miază-zi și răsărit de Pungești, în locul unde-i zic oamenii Țintirimul lui Vodă, iar celor care-au trăit și s-au purtat vitejește în cumpăna asta așa de mare, Ștefan i-a răsplătit dăruindu-le pământ, ca să aibă cu îndestulare neam de neamul lor. Unora din căpitani le-a dăruit chiar
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
De fapt tot aici situează bătălia și cronicarul Grigore Ureche. În continuare, legendele prezintă urmări ale bătăliei: locurile pe unde s-au retras turcii și drumurile rămase, ca Tabăra de la Podul Arpașului; morții rămași și soarta acestora, în legătură cu „Țintirimul din Pungești”; răsplătirea vitejilor în legendele despre Avram Huiban și întemeierea mai multor localități de pe Valea Tutovei și cele despre Radu Bălteanu și sora sa Irina pe „Valea Stemnicului”; prezența legendară a lui Ștefan cel Mare este semnalată în zeci
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]