581 matches
-
redus pe calea ferată pentru elevi și studenți se pun la dispoziție inspectoratelor școlare județene și al municipiului București și universităților astfel: a) foile de drum pentru elevi și studenți, broșate în carnete a câte 100 de file, se vor țipari de Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - Ș.A. pe baza comenzilor centralizate prin subunitățile sale teritoriale; ... b) repartizarea foilor de drum pentru elevi și studenți către inspectoratele școlare județene și al municipiului București și universități se va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143580_a_144909]
-
tone/an de biban - Indicatorul 5: tone/an de plătică de mare - Indicatorul 6: tone/an de calcan - Indicatorul 7: tone/an de somon - Indicatorul 8: tone/an de păstrăv crescut în apă de mare - Indicatorul 9: tone/an de țipar - Indicatorul 10: tone/an de crap - Indicatorul 11: tone/an de păstrăv crescut în apă dulce - Indicatorul 12: tone/an de alte specii - Indicatorul 13: numărul de pești produși în incubator - Acțiunea 2 modernizarea unităților de acvacultură existente, fără creșterea
jrc5199as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90367_a_91154]
-
determina, prin regulamente de administrațiune publică, diversele specie de cheltuieli de justiția în materia criminale, corecționale și politianeaca, tarifulu loru, locurile de unde și modulu cumu trebuie să se facă a loru împlinire, fia provisoria, fia definitivă. Acele regulamente se voru țipari la finele acestui codice. Articolul 602 Acestu codice de procedură criminale nu se va pune în lucrare de catu după șese luni din diua promulgării codicelui penale. Prin urmare tote procesele ce se voru intenta după espirarea aceloru șese luni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
alături de mamifere precum vidra, mistrețul, vulpea, la care se adaugă mulțimea de păsări. Printre peștii care populau în vechime apele curgătoare se aflau viza (Accipenser ruthenus), mihălțul (Lota lota), fusarul (Aspro streber). Dintre speciile care trăiau în bălți și mlaștini, țiparul (Misgurnus fossilis) era intens pescuit. Astăzi aceste specii se întâlnesc din ce în ce mai rar. Rarități au devenit și alte specii din mediul acvatic, cum ar fi lipitoarea medicinală (Hirudo medicinalis) și broasca de mlaștină (Rana arvalis). Pe întinsele pășuni trăia și dropia
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
pentru sushi. Se folosește doar pește oceanic fiindcă peștele de apă dulce poate fi o sursă de paraziți pentru om, în special când este folosit în stare crudă. Cele mai des folosite soiuri de pești sunt tonul, macroul, somonul și țiparul de mare. Icrele de pește sunt și ele folosite la prepararea sushi-ului. Ca și alternativă la pește, alte ingrediente pot fi: caracatiță, sepie, creveții, scoicile și carnea de crab. Ridichea japoneză murată, avocado, castravetele, sparanghelul precum și alte legume specific
Sushi () [Corola-website/Science/309669_a_310998]
-
lui. În episodul "Norocul Edzilor", se arată că unisprânceana lui Ed poate fi eliminată. În "Zâmbește pentru Ed", s-a dovedit că numele de familie al lui Ed este "Horace."Ed este alergic la iepuri,păpădii,budincă de ciocolată și țipari. Edd este un tânăr inventator obsedat de curățenie și microfobic. Cel mai inteligent și bun la suflet din trio, el nu este văzut fără fesul său negru, ascunzând un fel de secret știut doar de Ed și Eddy, în episodul
Ed, Edd și Eddy () [Corola-website/Science/308492_a_309821]
-
roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), petroc ("Gobio kessleri"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), țipar ("Misgurnus fossilis"), fusar ("Zingel strebel"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), o comunitate de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN), precum și un fluture din specia "Euphydryas
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
privește extremitățile orașului, respectiv teritoriul administrativ al orașului, la vest se mărginește cu teritoriul comunei Socodor, la sud cu cel al comunei Șimand, la nord cu cel al comunei Zerind, iar la est cu teritoriul comunei Sintea Mare, cu satele Țipar, Adea și Zărand. Orașul Chișineu-Criș este traversat de șoseaua națională Arad-Oradea, din care înaintea podului peste Crișul Alb, în direcția Arad-Oradea, se desprinde șoseaua națională spre punctul de trecere al frontierei Vărșand. Calea ferată Arad-Oradea se află în partea de
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
Țiparul sau chișcarul ("Misgurnus fossilis") este un pește dulcicol, bentonic, din familia cobitide ("Cobitidae") ordinul cipriniformelor ("Cypriniformes"), din apele stătătoare sau lent curgătoare, cu funduri mâloase și cu vegetație. Trăiește, de obicei, pe fund, îngropându-se deseori în acesta. Este răspândit
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
cât aerul parcurge tubul digestiv, pereții intestinului posterior rețin oxigenul: este așa numita respirație "intestinală". Dacă este scos brusc din apă, peștele elimină aerul din intestin prin anus, producând un țipăt slab: de aici i s-e trage numele de "țipar". Este foarte sensibil la schimbările de presiune atmosferică, ridicându-se la suprafața apei înaintea furtunilor; din această cauză, deseori este ținut în borcane cu apă pentru anunțarea timpului rău. Hrana constă din moluște mici, viermi, larve de insecte și insecte
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
peninsula Iberică și zonele temperate din Asia. Iernează în regiunile tropicale din Africa și Asia. Există o populație rezidentă separată în Africa de Sud. Hrana este aceeași ca la barza albă: broaște, tritoni, insecte mari, dar cu preponderență pești, dintre care preferă țiparii. Localizează vizual prada, înhățând hrana cu o lovitură înainte a capului. Umbrește apa cu aripile întinse în timp ce vânează. Barza neagra este mai solitară decât alte berze. Este o pasăre zburătoare agilă, poate zbura prin coronamentul pădurii. Clămpănește din cioc, emițând
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
doar timp de un singur an, în 1951 la Buenos Aires, în Argentina. Dintre bucatele oferite cititorilor se pot cita "Sâni umpluți", "Momițe parizian", "Roșcove în foi de viță", "Limbă à la princesse", "colțunași cu steregoaioe", "Curcan cu surdină", "Costițe sultanine", "Țipar cu mătănii" și altele. Aici în Peru, l-au descoperit și vizitat principalii agitatori și suporteri internaționali ai literaturii sale: Ștefan Baciu, "editorul" din Honolulu, Mircea Popescu, secretarul general al Revistei Scriitorilor Români, (tipărită în exil, la Roma) venit din
Grigore Cugler () [Corola-website/Science/299146_a_300475]
-
Coșteiu este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Coșteiu (reședința), Hezeriș, Păru, Țipari și Valea Lungă Română. Primarul comunei, Petru Carebia, este membru PNL, deși la alegerile din 2004 era membru PUR. Viceprimarul Iozsef Illes este membru UDMR. Consiliul Local este constituit din 13 membri împărțiți astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Coșteiu, Timiș () [Corola-website/Science/301353_a_302682]
-
fuscus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: zvârlugă ("Cobitis taenia"), țigănuș ("Umbra krameri"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), caracudă ("Carassius carassius"). Nevertebrate (gândaci, fluturi): cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândaci )din speciile "Eurydema fieberi" și "Sternodontus obtusus"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), fluturele purpuriu ("Lycaena dispar
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
1,20 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (luciu de apă și zona împrejmuitoare) cu faună specifică zonelor umede din Câmpia Dunării. Fauna este una bine diversificată și constituită în cea mai mare parte din păsări și pești (avat, țipar, petroc, pietroșel, zglăvoc, moioagă, chișcar). Păsările sunt reprezentate de exemplare cu specii de: barză albă ("Ciconia nigra"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), piciorong ("Himantopus himantopus"), bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), stârc
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
prinț.Când regele află că fiica sa e îndrăgostită de un om, într-un exces de furie distruge grota în care sirenă ascunsese toate obiectele omenești. Ursula se decide că este momentul să profite, așa că îi trimite pe cei doi țipari credincioși, Flotsam și Jetsam să o aducă pe Ariel la ea. Ursula îi promite sirenei că o va transforma în om pentru trei zile. Dacă după acest interval Ariel va decide că vrea să rămână om și să fie împreună cu
Mica sirenă (film din 1989) () [Corola-website/Science/327384_a_328713]
-
de făcut, să ai cui cere sfat legal. Cum vedeti dumneavoastră această campanie de informare pentru migranți? Cu ce-ar trebui să înceapă? Care ar fi prioritățile ei?</i> Campania de informare... depinde în ce țară pleacă. Dacă s-ar țipari niște broșuri pe care șoferii să le distribuie călătorilor, dacă s-ar edita niște broșuri care s-ar putea vinde la chioșcurile de ziare, ar fi minunat. Sunt femei care suferă de foame, sunt umilite, jignite în casele unde lucrează
Cunosc femei care suferă de foame, suportă umilinţe... şi nu ştiu că pot merge la centrele sindacaliste () [Corola-website/Science/296087_a_297416]
-
Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască de mlaștină ("Rana arvalis"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broasca mică de lac ("Rana lessonae"); Pești cu specii de: babușcă de Tur ("Rutilus pigus virgo"), țipar ("Misgurnus fossilis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor de șes ("Gobio albipinnatus"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), fusar ("Zingel streber"); Nevertebrate (gândaci, scoici, fluturi): gândacul de apă ("Graphoderus bilineatus"), croitorul mare al
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
le (clasa Myxini sau Hyperotreti) (din greaca "myxa" = mucus nazal) sunt animale în formă de țipar care produc din abundență mucus. Sunt singurele animale extante cunoscute care au craniu, dar nu au coloană vertebrală. Laolaltă cu chișcarii, ei nu au maxilare și sunt considerați „fosile vii”; sunt bazali în cadrul vertebratelor, iar mixinele actuale seamănă cu cei
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
au, în medie, 0,5 m în lungime. Cea mai mare specie cunoscută este "Eptatretus goliath", cu un maxim de 127 cm, iar cele mai mici sunt "Myxine kuoi" și "Myxine pequenoi" cu doar 18 cm (). le au formă de țipar și au coada ca o vâslă. Pielea este puțin mai mare decât corpul, iar din cauza asta formează riduri. Au un craniu cartilaginos, care, în apropierea creierului devine mai degrabă un înveliș fibros. Au un fel de dinți compuși din cheratină
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
burgeri" este singurul membru al familiei sale cu un ciclu reproductiv sezonier. Este numit pe coreeană „” ("kkomjangeo") sau „” ("meokjango"), iar pe japoneză „” ("nuta-unagi"). Pielea mixinelor, utilizată într-o varietate de articole de îmbrăcăminte, este numită, în mod incorect, „piele de țipar”. Este destul de durabilă și se folosește mai ales la portofele și curele.
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
Lutra lutra"), popândăul ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), petroc ("Gobio kessleri"), porcușor de nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar ("Zingel streber"), rădașcă ("Lucanus cervus").
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de iarbă și cea de bucate, lăcusta galbenă, coropișnița, calul dracului, căpușa. Pești: crapul, țiparul, vârluga, caracuda, soreața. Clima localității este temperat-continentală, cu influiențe răsăritene. Iarna bat vânturi puternice din est cu viscole aduse de crivăț, iar vara bate austrul din vest. Băltărețul bate din sud și este aducător de ploaie și belșug. Iernile sunt
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"); Pești: țiparul electric ("Misgurnus fossilis"), avat ("Aspius aspius"), țigănuș ("Umbra krameri", specie de pește răpitor), petroc ("Gobio kessleri"), fâsă mare ("Cobitis elongata").
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
și-a oferit casă drept centru. Activitatea la Cluj s-a dezvoltat rapid, iar, peste câțiva ani, biroul de aici coordona activitatea din România, dar și din Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia și Albania. S-a deschis o tipografie, necesară pentru a țipari cărțile, broșurile și revistele Martorilor lui Iehova. Filiala a fost mutată la București în 1930, dar a fost închisă de guvern opt ani mai tarziu. Filiala își relua activitatea în 1945, dar avea să dispară, din nou, în august 1949
Martorii lui Iehova () [Corola-website/Science/305662_a_306991]