4,028 matches
-
ar putea să tresalte și bambina sa și apoi să prindă și el câte ceva în cârligul lansetei. Marian se ocupa de grătar și împreună cu fiică-mea întorceau fripturile de zor. Din când în când, umplea păhăruțele de unică folosință cu țuică de mere, făcută de mine în casă. Femeile își povesteau serialele preferate și discutau câte în lună și în stele, istorii numai de ele știute. Toată lumea era relaxată și se înfrupta din platourile cu bufet rece, în așteptarea fripturilor și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417938286.html [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
de circa 250 grame, numai bun pentru saramura ce se pregătea pe grătar. Din radiocasetofonul de la Toyota se auzea muzică populară, iar atmosfera era destul de plăcută. Bineînțeles că la aceasta au contribuit și cele 40 de grade „la umbră” ale țuicii mele, stinsă cu bere rece. Am abandonat pescuitul, lăsând totul în seama lui Paul și al lui Andrei. Mă lipisem de pătura care parcă mă trăgea la somn. Nu mai scăpam de Marian, care tot închina cu păhăruțul din plastic
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417938286.html [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
abandonat pescuitul, lăsând totul în seama lui Paul și al lui Andrei. Mă lipisem de pătura care parcă mă trăgea la somn. Nu mai scăpam de Marian, care tot închina cu păhăruțul din plastic. Îi pusese gând rău sticlei cu țuică, de parcă ar fi fost un dușman de care trebuia să scape cât mai curând. Nu a mai durat prea mult până i-am făcut de petrecanie. Aveam fetele șoferițe, așa că nu ne puneam problema cine va conduce până acasă. Saramura
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417938286.html [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
au vaci cu lapte pe acasă, toți cer, de unde?” O fată aduce o cafea. El nu mai bea de mult, are probleme de sănătate. Bună cafeaua! Aprind și o țigară. Vreau și o tărie? Are de toate! Aș dori o țuică curată de țară, și el tot la fel; e curată și veche, roasă în lemn de dud. Toarnă într-un pahar dichisit. Mărgelele joacă după melodia dvd-ului. Mai pune încă unul, mă arde pe gât, dar îmi face bine. Se
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Puterea_vointei.html [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
Deși recunosc că nu-i frumos Și, chiar au fost fericiți și nebuni, La-ntruniri mai neoficiale, Vreo două - trei luni ... Aș striga și eu când sus!, când jos!! Dar, iată că încetul cu încetul, De mi-ar da o țuică cu sarmale. Sfârșiră amândoi alfabetul iubirii. ---------------------------------- Ce triste-s cărările firii Genoflexiuni electorale ... Și-n van sunt precepte și științe * Asemenea altor ființe! Rondelul cumpărătorului Purcelul nostru, sigur de noroc, Credea c-al lui este întrgul troc Sunt econom și
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
moară sătul! Adormi abia spre dimineață, când soarele se ivi la orizont. La plecare i-au mulțumit gazdei, au vrut să-i plătească ceva bani, dar aceasta i-a refuzat hotărâtă. Ba, le-a mai dat și niște vin și țuică. I-a rugat, când mai au drum prin satul ei, să nu uite să mai treacă, în vizită. Că dacă uită, o să-i blesteme! Puteau să jure că nu vor mai călca vreodată prin satul acela, cu atât mai mult
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
euroi pretind. aș lăsa-o descuiată, dar vine fiscul și mă-ntreabă, câte găini am în poiată și dacă am acte pe roabă. mă controleaz-apoi în pod, să vadă câte nuci am strâns, dacă nohanul e pe rod și câtă țuică am produs. îmi intră-n grajd și mă înjură, că paie am, dar ce folos? că vite n-am în bătătură! eu îi răspund, privind în jos: paiele, ce-abia le-am pus, sunt pentru sfântul prunc Iisus. Referință Bibliografică
... ŞI NU MAI VIN CA ALTĂDATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_si_nu_mai_vin_ca_altadat_george_safir_1387934349.html [Corola-blog/BlogPost/351847_a_353176]
-
fiecare silabă) povesteau acolo, sub ochii sfinților, care ce-a mai pățit, cum fată oile, cum mai au lapte, cât fân mai au, ce gadini îi mai bântuie, ce câni le mai țin piept. „Legumeau” până seara o ploscă cu țuică bătrână, păstrată anume. Lumea din afara bisericii le era străină deja. Cei mai tineri se angajau la mină, își lepădau portul, graiul și credințele. Bătrânii îi numeau pe orășeni „barabe”. De acolo, pentru ai lor, verbul „a se bărăbi” Totul se
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
o zi de târg, de fapt, o frescă actuală: „Case portocalii luminate de garoafe / părul tău castaniu / precum cărăbușii de mai subțire vitraliu / și târgul de vinerea de la Iernut / ceva magnific / ca o serbare galantă / țiganii beau cu caii lor țuică de prune / să-i înăsprească pentru ochii / cumpărătorilor, / aldămașuri la tejghele unsuroase / strigăte, râsete, regrete / mai plânge câte-o floare / în preajma Anului Nou cel fericit / oglinzi de toate felurile /ce-ți arată chipul bărbos de doliu / câini vagabonzi cu ochii
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_poet_al_toamnei_imperiale_ioan_gabudean_se_anunta_fericire_poeme_de_dragoste_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
ca două icoane din sfânta biserică, dar bogat din partea mesenilor, cântec joc și voie bună, toată lumea mulțumită până la Dumnezeu; dar ce credeți că s-a terminat așa? Nici pomeneală. După ce s-au retras mirii și nuntașii își udau gâtlejurile cu țuică fiartă, că așa se obișnuiește dimineața.. la ciorba de potroace, iar lăutarii se văitau că-ți venea să plângi de ce melodiii cu perdea, fără perdea scoteu din gură..., apare lelea Măria ca să joace țuica miresii, și tărășenia naibii de aici
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
și nuntașii își udau gâtlejurile cu țuică fiartă, că așa se obișnuiește dimineața.. la ciorba de potroace, iar lăutarii se văitau că-ți venea să plângi de ce melodiii cu perdea, fără perdea scoteu din gură..., apare lelea Măria ca să joace țuica miresii, și tărășenia naibii de aici începe: sticla era legată de gât cu o mușcată albă. Ce mai dramă, neică!... tristețe, uluială... că s-a spart târgul. Ginerele a luat-o pe mama Frusinica și a pus-o pe-o
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
Tata a scris cu mâna lui că îi dă tot ce are pretenție ginerele Străgălie, numai să nu-i lase fata. După tot balamucul ce a ținut cam două ore, numai că apare lelea Măria jucând și chiuind. Sticla de țuică, de data aceasta, avea spânzurată de gât o floare de mușcată roșie, iar coțofana satului striga: „Noroc ginerele are!... Mireasa e fată mare! ”. Unii msesenii au dat vina, vezi Doamne, pe lelea Măria care, din nebăgare de seamă, (săraca de
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
să-l pup mai des pe ăl mic, Lazurică. A murit de tifos! (Eu, atunci și acum cred că ideea de blestem i-a băgat-o în cap Aripoaia ca să-i ducă la lună o găină și un șip de țuică de prună, de o oca, adică un kil). ...Ghinionul tău și altora: Se năștea altul, trebuia să-l ocolesc pe cel sau cea care era „mare”. Cel mai mult eu cred că a ținut la al treilea băiat, Ptrică,(Așa
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
pe lângă obținerea făinii din cereale sebeșenii lui nea Mitică duceau la spălat țoalele și cergile țesute de mînile pricepute ale femeilor din sat. „Trei joagăre pentru tăiat buștenii aveam în sat, dar să nu uit, și două cazane zdravene de țuică!” - mi-a spus râzând nea Mitică. Apoi, după ce a stat o clipă să-și le reamintească întocmai, a recitat versurile unui cântec popular de plugărie: Ară badea cu plugu’ / Câtu-i câmpu’ de-a lungu’ / Și ară și samănă / Și din
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
răspuns la care nu se aștepta: Primele zile a fost mai grele, acum nu mă duc că am prins eu deja cum se face rântașul»...” Absența mamei, doar prin acest lucru se resimțea, în rest... Din prune furate iese-o țuică întoarsă! Nea Mitică deschisese cufărul tainic al amintirilor și pe măsură ce povestea își amintea tot mai multe și mai multe lucruri și întâmplări despre și cu sătenii lui, pentru care avea o reală considerație. O întâmplare cu tâlc și din care
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
care îl întrebau pe Vasile despre acest incident, primeau un răspuns neașteptat: «Ah, așa vorbește ea, știți voi cum sunt femeile, vorbesc mult....» și dădea din mână, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.” Vecina cu pricina a făcut apoi țuică din prune și a dus din ea și la biserică; avea ceva pe suflet și simțea nevoia să și-l descarce, spunându-i preotului din sat: Părinte, să dați la oameni să bea și să le spuneți că e de la
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
și simțea nevoia să și-l descarce, spunându-i preotului din sat: Părinte, să dați la oameni să bea și să le spuneți că e de la tetea Vasile. Când s-a întâlnit preotul cu Vasile i-a spus zămbind: Ce țuică bună ai făcut, tete Vasile! Mi-au spus oamenii că n-au mai băut așa o țuică bună. La care tetea Vasile i-a răspuns calm: Părinte, asta este o țuică întoarsă! - dar preotul nu înțelesese tâlcul vorbelor lui. Era
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
să bea și să le spuneți că e de la tetea Vasile. Când s-a întâlnit preotul cu Vasile i-a spus zămbind: Ce țuică bună ai făcut, tete Vasile! Mi-au spus oamenii că n-au mai băut așa o țuică bună. La care tetea Vasile i-a răspuns calm: Părinte, asta este o țuică întoarsă! - dar preotul nu înțelesese tâlcul vorbelor lui. Era de bună seamă țuica întoarsă, căci prunele erau din grădina lui, iar plata i-a fost întoarsă
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
întâlnit preotul cu Vasile i-a spus zămbind: Ce țuică bună ai făcut, tete Vasile! Mi-au spus oamenii că n-au mai băut așa o țuică bună. La care tetea Vasile i-a răspuns calm: Părinte, asta este o țuică întoarsă! - dar preotul nu înțelesese tâlcul vorbelor lui. Era de bună seamă țuica întoarsă, căci prunele erau din grădina lui, iar plata i-a fost întoarsă de vecina cea buclucașă, sub formă de țuică... „Am să țin minte toată viața
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
tete Vasile! Mi-au spus oamenii că n-au mai băut așa o țuică bună. La care tetea Vasile i-a răspuns calm: Părinte, asta este o țuică întoarsă! - dar preotul nu înțelesese tâlcul vorbelor lui. Era de bună seamă țuica întoarsă, căci prunele erau din grădina lui, iar plata i-a fost întoarsă de vecina cea buclucașă, sub formă de țuică... „Am să țin minte toată viața pilda lui tetea Vasile!” - mi-a spus nea Mitică cu sclipiri diamantine în
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
răspuns calm: Părinte, asta este o țuică întoarsă! - dar preotul nu înțelesese tâlcul vorbelor lui. Era de bună seamă țuica întoarsă, căci prunele erau din grădina lui, iar plata i-a fost întoarsă de vecina cea buclucașă, sub formă de țuică... „Am să țin minte toată viața pilda lui tetea Vasile!” - mi-a spus nea Mitică cu sclipiri diamantine în ochi... „Măi, da’ la voi, toți sunt poeți?” În satul în care văzuse lumina zilei pentru prima dată nea Mitică, veneau
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Acești sfinți mai înalți decât istoria (mai înalți decât istoria, cum bine zicea cineva) sunt și vor fi pilonii neamului românesc. Bunicii mei au fost oameni înstăriți au avut: pământ, o fabrică de cherestea, o batoză, un cazan de fiert țuică și o gospodărie cu de toate până în noaptea ce a nimicit toată munca și sacrificiile făcute de neamul meu prin actul de naționalizare, legea odioasă nr.119 din 11 iunie 1948 urmată de celelalte legi și decrete. 1.Mașinile morții
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_i.html [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
copilărie care se numește Doru Tănaș și este membru într-o biserică baptistă. Ieșeam dintr-un local, dintr-o grădină de vară. Vă întrebați ce căutam în grădină de vară la sfârșitul lunii februarie? In grădina de vară se servea țuică și vin fiert. Unii țineau berea sub palton și o încălzeau. Mă număram printre cei care serveau țuică fiartă la grădina de vară, în luna februarie. Era o iarnă moale. Și ieșind după două ore și jumătate, am consumat un
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petre_stanoievici_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/345089_a_346418]
-
o grădină de vară. Vă întrebați ce căutam în grădină de vară la sfârșitul lunii februarie? In grădina de vară se servea țuică și vin fiert. Unii țineau berea sub palton și o încălzeau. Mă număram printre cei care serveau țuică fiartă la grădina de vară, în luna februarie. Era o iarnă moale. Și ieșind după două ore și jumătate, am consumat un kilogram și o sută de grame de țuică fiartă. Reporter: Un kilogram și o sută de grame, în
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petre_stanoievici_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/345089_a_346418]
-
palton și o încălzeau. Mă număram printre cei care serveau țuică fiartă la grădina de vară, în luna februarie. Era o iarnă moale. Și ieșind după două ore și jumătate, am consumat un kilogram și o sută de grame de țuică fiartă. Reporter: Un kilogram și o sută de grame, în două ore și jumătate? Petre Stanoievici: Da. Beți o sticlă de lapte, beți o sticlă de suc de un kilogram să vedeți cum vă balonați. Dar să bei alcool. Cât
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petre_stanoievici_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/345089_a_346418]