194,789 matches
-
Acasa > Literatura > Beletristica > MOARTEA UNEI MUZE Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016 Toate Articolele Autorului MOARTEA UNEI MUZE Din ploaia toamnei și din zori O muză a căzut așa Cu aripi frânte de văzduh Și nu putea deloc zbura. În zbor se înalțase mult Căci fericită se simțea, Dar aripile de văzduh S-au frânt căzând cu tot cu ea. Dar nimeni nu-i știa povestea, De unde vine, cine este Și
MOARTEA UNEI MUZE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463894239.html [Corola-blog/BlogPost/379023_a_380352]
-
De unde vine, cine este Și toți în jur pariu făceau Că este ruptă din poveste. Sub șoaptele bănuitoare Se întrebau de este vie, Dar nimeni n-ar fi bănuit C-a stat o viață-n colivie. Și i-a venit așa deodată În zori cu ploi și cu tristețe Să iasă ea din colivie La lume ca să dea binețe. Și cam împleticită-n pași Mergea aiurea făr' să știe Că toate drumurile ei Mergeau 'napoi la colivie. Zărise-o dâra de
MOARTEA UNEI MUZE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463894239.html [Corola-blog/BlogPost/379023_a_380352]
-
amiază, când soarele își trimitea razele pieziș printre crengile copacilor deja desfrunziți, guguștiucul nostrum pe care l-am botezat Florin, s-a urcat pe umărul meu, stăteam la o cafe ape balcon cu soția, apoi a zburat pe balustradă și așa, ca un copil care face primii pași, și-a luat zborul, abia urcând, ca un înotător care oboist, mai trage aer în piept până să ajungă la mal. S-a oprit pe acoperișul blocului de peste drum. De acolo ne-a
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_lumea_necuvantatoarelor.html [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
un prieten, care s-a mișcat cam peste tot în Europa, că la finlandezi, de pildă, în locul fiecărui copac tăiat, trebuie plantați de îndată cinci puieți! Cu precizarea că la locul tăierii nu rămâne nici măcar o crenguță. Elocvent, nu-i așa?... În aceste condiții ale nesimțirii și bunului plac, pe cine mai poate să mire că și la capitolul suprafețe împădurite, România este codașă între țările din Uniunea Europeană?! Când toate sunt date peste cap, iar parlamentul, guvernul și cam toate instituțiile
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
despodobiți, vara secete prelungite, iarna întroieniri de coșmar și în tot cursul anului furia cu care vântul își face de cap, atâta timp cât nici un obstacol natural mai acătării nu-i curmă avântul. Cu dreptate se spune că fiecare cum își așterne așa doarme, sau, mă rog, nu doarme... Dar vânatul? Indiscutabil că vânatul mare și mic este în inseparabilă legătură cu starea mediului ambiental. Dacă nu se vor lua urgent măsuri prohibitive, se va ajunge în curând să fie mai mulți vânători
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > NOI INTELECTUALII Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1228 din 12 mai 2014 Toate Articolele Autorului A trecut o etapă însemnată din istoria neamului nostru. Așa zisa epocă care s-a autointitulat a libertății absolute, a muncii neprecupețite pentru victoria socialismului a bunăstării întregii populații. Majoritatea mai în vârstă a simțit pe propria piele „binefacerile” comunismului. Nu am dori refacerea acelei etape în aceleași condiții. De
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
sistemul educațional politizat și permanentele îndârjiri ale omului contra om. Nu ști dacă președintele țării este câinele iar primul ministru pisica. Poate fi și viceversa. Oricum se comportă ca aceste animale, nici măcar îmblânzite. Precum circul cu injurii dintre ei tot așa este deliberat menținută ura, îndârjirea intre avuți și săraci, între țigani și români sau între vorbitorii de maghiară și cei cu dialect moldovean sau valah. Țară așa zis unitară ruptă de cultura regională. Este ore cultura chiar un mijloc de
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
comportă ca aceste animale, nici măcar îmblânzite. Precum circul cu injurii dintre ei tot așa este deliberat menținută ura, îndârjirea intre avuți și săraci, între țigani și români sau între vorbitorii de maghiară și cei cu dialect moldovean sau valah. Țară așa zis unitară ruptă de cultura regională. Este ore cultura chiar un mijloc de îndârjire sau un pretins pretext? Cultura, de fapt nu mai există demult. Cutumele locale, în special predominanta „capră a vecinului” presupune chiar ura omului față de om. De
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
și Moldova. Oamenii de toate categoriile sociale se înfrățesc și se ajută între ei. Numai acolo unde conducerea o cere expres oamenii își beau țoiul cot la cot în cârciumă iar când ies în stradă se înjură și se lovesc așa, de culoare politică. Măcar de s-ar lovi mai „cu milă” să scape lumea de astfel de animale turbate. Există o linie separatoare est - vest creată de curbura munților Carpați. În apus de această barieră naturală oamenii „trăiesc ca să muncească
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
o dușcă în locul unei conlucrări spre ași ușura munca grea. Este mai ieftin! Fiecare își apără „nevoile și neamul (adică rudele de sânge)” respectând zicala „frate, frate dar brânza-i pe bani”. Dumnezeul lor spune, prin gura preotului „merge și așa” iar munca, cel puțin în cele 200 zile anual în care sfinții se înroșesc de rușine pe calendar, se usucă mâna dacă o pui pe un ac. Nu mai zic de lopată. Doar pompierul poate săpa șanțul se scurgere al
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
negative favorizate de credința religioasă potrivit căreia munca este hulită de Divinitatea care oferă „odihna veșnică” din rai. Lipsită de principalul element, munca, redusă la simpla subzistență, omul nu mai recunoaște capacitatea capitalului de a crea locuri de muncă pentru așa numitul „proletariat” în speță agricol. Boierii și în general oamenii avuți au devenit deodată „dușmani ai poporului” nu numai în comunism care a ridicat acest deziderat la nivel de Lege. Totul, inclusiv cei multicei ani de tranziție spre o viață
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
ci în general al omului care muncind realizează ceva. Orgoliile depășesc posibilitatea de apreciere a merituosului confrate. Toți cei care prin muncă fac mici pași înainte se trezesc cu „polonicu-n cap” . Să tot trăiești în „mândra Românie”! În precedenta eră, așa numită comunistă, intelectualul oprimat ca și astăzi avea măcar dreptul să „reziste”. Înfrățit cu dracul spre a trece puntea sau cu meșteșugite sintagme deghizate în „ode conducătorului iubit” au apărut valoroase opere clasificate astăzi drept „rezistența prin cultură” Existau deci
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
un diamant, o pietricică cu mare duritate ce poate zgâria chiar sticla dar atât, devine centrul intereselor omenirii. Reclama ne face să mâncăm iahturi și tancuri în loc de mămăligă. La ce folos? Doar ca unii, putrezi de bogați strângă multe milioane așa, să aibă. Să le fie țărâna ușoară cu acest acoperământ. Dar ei sunt confundați cu oameni de bine care creează mii de locuri de muncă și deși au averi de invidiat, nu au un ban în buzunar, așa de o
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
multe milioane așa, să aibă. Să le fie țărâna ușoară cu acest acoperământ. Dar ei sunt confundați cu oameni de bine care creează mii de locuri de muncă și deși au averi de invidiat, nu au un ban în buzunar, așa de o țigară. De fapt nu fumează. Am spus ce am pe suflet. Sper ca cenzura să nu intervină. Nu militez contra omenirii ci doar pentru ceva mai multă cultură. Nu neapărat pe moșia Nana. Referință Bibliografică: Noi intelectualii / Emil
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
locală, vă prezentăm opțiuni și alternative de petrecere a timpului liber. Practic, zilele și nopțile de viață urbană nu ar putea exista fără voi, cei care vă bucurați zilnic de pulsul orașului în care trăim. Așadar urarea mea sună cam așa: la mulți ani nouă, tuturor!
La cât mai multe zile și nopți înainte! by http://www.zilesinopti.ro/articole/4175/la-cat-mai-multe-zile-si-nopti-inainte [Corola-blog/BlogPost/98444_a_99736]
-
Nu se mulțumește cu balansul controlat de mine, se sprijină în tălpile picioarelor și răspunde cu contre, având drept consecință exploatarea ultimului centimetru rămas afară. La un moment dat, mă împinge lateral și se întoarce cu spatele. - Fă-mi și așa! zice. Îi respect dorința și-i penetrez sexul la maxim. - Și în funduleț! îmi șoptește întorcând capul. Nu te opri! O ascult, deși nu mai făcusem așa ceva, iar ea mușcă cearșafurile și țipă de plăcere. Pentru mine senzația este nemaipomenită
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494648232.html [Corola-blog/BlogPost/376340_a_377669]
-
așează piciorul stâng peste picioarele mele. - N-ai observat? - !? - Nu mă sfiiesc să-ți repet că doar pe tine te-am iubit și te iubesc , zice, și din seara asta chiar și mai mult! Știu că și tu mă iubești așa obscenă și trivială cum sunt! - Nici nu realizezi cât farmec ai! - Daaa!? - Nu-ți mai spun că și eu sunt un pic pervers! Referință Bibliografică: Drumul apelor, 61 ( roman foileton ) / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2325, Anul
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494648232.html [Corola-blog/BlogPost/376340_a_377669]
-
fanii și jurnaliștii din lume așteaptă cu mare interes această lansare ce poartă numele “Let’s talk iPhone“. Watch live video from watchvertex on ro.justin.tv Cu câteva zile în urmă v-am prezentat un articol ce se numeste “Așa ar putea arăta noul iPhone 5” în care jurnaliștii germani de la două publicații importante au prezentat o machetă, care după spusele lor, există șanse de 98% să semene cu modelul lansat în această seară de către Apple la sediul principal al
Urmareste LIVE lansarea noului iPhone 5 by http://www.iasi4u.ro/2011-urmareste-live-lansarea-noului-iphone-5/ [Corola-blog/BlogPost/95027_a_96319]
-
amintește nimeni Chiar acea vatră Cu fundamente care țin Peste numele lor între secole COPILUL DE CRISTAL Eu mișc mâna El mâna Eu strâng fălcile El fălcile O, Dumnezeule Ai fost copil de cristal Dar de ce pe mama o doare Așa de mult UN AVERTISMENT Peste o bucată de vis Ne apărea prăpastia La un hotel din Berlin Cocoșat ca semn de întrebare Creat de coroziunile din stâncă Îmi apărea disperat Mă desfigurează părăsirea Plecarea ta mă fărâmițează Ca mâna barbară
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
sau sferic, Dispar și stele-n cerul șters, eteric, Iar ploile ne cuceresc, abile. Prea repede rămânem fără soare, De frunze nici măcar nu ținem minte, Ne sângerează sufletul, ne doare, Că nu putem să mergem înainte Și stăm pe loc, așa, în așteptare, Chiar dacă inima e tot fierbinte. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: VÂRTEJ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2106, Anul VI, 06 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VÂRTEJ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1475759937.html [Corola-blog/BlogPost/382470_a_383799]
-
ce va ieși ... poate Domnul Tăriceanu și Domnul Tiriac ... vor da înapoi de la menținerea acestei taxe .... golani domn’le ... golani ... mă pregăteam să închei aceste rânduri .. până apăru un “mass messenger” cu un link din revista Cancan ce spune chiar așa: “Sex în sediul serviciului de înmatriculări auto” ! .. adică nah ce naiba is și ei oameni .. noi nu noi plătim taxe ... auto .. taxa pentru sex avem oare ??? “Patru polițiști din cadrul Serviciului de Înmatriculări Auto Botoșani sunt cercetați de șefi după ce o adolescentă
ciudata taxa de prima inmatriculare si sexul by http://blog.iasi4u.ro/ciudata-taxa-de-prima-inmatriculare-si-sexul/comment-page-1/ [Corola-blog/BlogPost/96522_a_97814]
-
Costin. Descoperiri importante din veacurile al - XIV - lea - al - XVI-lea l-au încurajat și hotărât să-și continue munca, nu lipsită de obstacole...Știu că a existat scris, la un moment dat un scenariu despre cronicarul Miron Costin... - Da, așa este. A avut intenția să scrie un scenariu pentru un film dedicat vieții și morții marelui cărturar Miron Costin (1633-1691) și, ca urmare, a simțit imperios nevoia să se documenteze asupra epocii; s-a adâncit tot mai mult în istoria
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
acestor biserici, pictură care era însă foarte diferit datată, același monument având nu rareori diversele datări la distanță chiar de un secol, în vreme ce pictorii erau socotiți a fi străini. Firesc, a apărut dorința irepresibilă de cunoaștere aprofundată a acelei epoci. Așa a ajuns Sorin Ullea medievist. Și, incitat de concluziile predecesorilor săi și cu precădere de afirmația categorică a marelui specialist André Grabar că nu se poate distinge o continuitate, o evoluție, o școală moldovenească de pictură în această epocă pictura
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
podea, poate duce la concluzii ferme. Ca urmare, timp de doi ani - 1955-1957 - a cercetat toate ansamblurile bine sau rău păstrate din Moldova secolelor XV-XVI, arhitectură și pictură deopotrivă, ceea ce, cum am spus, nu făcuse nici un specialist înaintea sa. Numai așa, datorită acestei cercetări exhaustive, a ieșit la iveală cronologia picturii moldave din epoca de aur (sec.XV-XVI), dovedind totodată că pictura, atât cea interioară cât și cea exterioară, nu a aparținut meșterilor străini, cum se afirmase până la el, ci unei
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
un om de aleasă cultură, un bibliofil ce studiase la Constantinopol scrierile bizantine, scrieri din care a ieșit și alfabetul chirilic. Rafinamentul estetic al frontispiciilor sale precum și ornamentația primei litere cu care începe fiecare Evanghelie dar și textul deosebit de elaborat - așa-numita scriere uncială de lux în care literele sunt „desenate”; efortul de rafinare și reproporționare; înălțimea literelor, cu mici inovații; eleganța liniilor curbe și ductul lor specific; toate acestea sunt dovezi de cerebralitate care dovedesc cu hotărâre vechime: nou nu
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]