1,496 matches
-
-i sunt și mumă.) Învingătorii stabilesc apoi hotarul dintre fals și adevăr și cât din toate poate fi cuprins în niște cărți ce trase sunt de păr. Ideea asta genială va fi-ntărită lapidar de spusa unui precursor: „Când tai pădurea așchii sar”.) De-aceea-n strategia defrișării - ca loc să-i facem noului parcurs în minți, șabloane și-n anchete - adesea vechiul l-am inclus și l-am silit să tragă-n hamul convingerilor proletare: Nu cu mănuși se schimbă lumea, ci prin
BALADA TICĂLOŞILOR CU ŞTAIF de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363912_a_365241]
-
soarelui în piață nimeni la fântâna arteziană nimeni nimeni în jurul tău și totuși de unde atâta tăcere Doamne se adună hârtiile de lângă zidurile clădirilor o măturătoare două trei...șapte tu zaci în centrul acela fără crengi de alun fără clopote fără așchii din salcâmul parfumat și ascuțit în prelungirile sensurilor prin care odată ai trecut pe care le-ai încercat cu propria frunte Doamne oprește-mă câmpul acesta nu e al meu am greșit al șaptelea sens sau al nouălea ce mai
SCULPTURĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363317_a_364646]
-
o lacrimă. Picioarele mele erau din nou în flăcări. Trecusem iar prin cioburi. Am reluat poziția lotus, chiar dacă îmi amorțiseră deja picioarele și am reușit, în cele din urmă, să scap de toate cioburile. Evident, mă refer la cele mari. Așchiile au rămas pentru mai târziu. Prima urgență este să curăț pe jos. În câteva minute e perfect curat. Sunt ceva mai liniștit și reușesc să găsesc un ac, pentru a scăpa și de cele trei așchii ce mă secau la
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
refer la cele mari. Așchiile au rămas pentru mai târziu. Prima urgență este să curăț pe jos. În câteva minute e perfect curat. Sunt ceva mai liniștit și reușesc să găsesc un ac, pentru a scăpa și de cele trei așchii ce mă secau la inimă. - Victor! Victor!, strig eu către cel mare. - Da, tată! - Ce ai făcut cu borcanele de gem?, întreb eu. - Nimic! - S au spart singure? - Aaaa... mi au alunecat. - Amândouă? - Eu am luat doar unul, celălalt s
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
cetate temple pentru fumători pot fi ridicate oricând ca o leprozerie a necredinței mieii ar trebui să plângă din toți rărunchii nicio transfuzie nu vindecă anemia de celest și ca și cum asta n-ar fi de ajuns ți-a intrat o așchie sub unghie Referință Bibliografică: primum non nocere (la început nu dăuna) / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1911, Anul VI, 25 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PRIMUM NON NOCERE (LA ÎNCEPUT NU DĂUNA) de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363516_a_364845]
-
Acasa > Strofe > Creatie > AȘCHII ÎN SCHIȚĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 897 din 15 iunie 2013 Toate Articolele Autorului când culorile aleargă pe apă pigmenții surâd lipsei de formă pensula își înclină firele într-un dans al gândului pictorului frenetice umbre
AŞCHII ÎN SCHIŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363529_a_364858]
-
răsărit între umbra unui vis și nechezatul unui cal pe care schița nu-l mai poate cuprinde mâna ta îi mângâie coama și-i ascultă rostirile într-o înțelepciune a ochiului conturat într-un reper romb-cruce de mâna Lui între așchie și schiță culoarea râde sursa imaginii: http://www.hivernales.fr/artiste 2012/jung-yolande/ Referință Bibliografică: așchii în schiță / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 897, Anul III, 15 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie
AŞCHII ÎN SCHIŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363529_a_364858]
-
cuprinde mâna ta îi mângâie coama și-i ascultă rostirile într-o înțelepciune a ochiului conturat într-un reper romb-cruce de mâna Lui între așchie și schiță culoarea râde sursa imaginii: http://www.hivernales.fr/artiste 2012/jung-yolande/ Referință Bibliografică: așchii în schiță / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 897, Anul III, 15 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
AŞCHII ÎN SCHIŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363529_a_364858]
-
să nu mai visez urât! Închise din nou ochii,adormind repede.Gigi manevra cu o mână telecomanda,iar cu cealaltă mângâia sânii Silvicăi. Își azvârli din nou ochii în fundul ecranului,unde problema pădurilor se despica în continuare,făcându-se numai așchii. Deși curgea rumegușul din ea,Gigi tot mai aștepta ca”ăia”să găsească o soluție pentru salvarea lor. Dar Silvica nu mai sforăia.Acum zâmbea radioasă și respira tot mai sacadat.Începu să sufle greu și să geamă,scăpând câte
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
atât din mass media, mai cu seamă din gurile flămânde de tot felul de bârfe și minciuni, de limbile bătute de mâncărime scărpinoasă ale marilor politicieni și conducători de Țară și de o bucățică din Țară. Este oare normal, ca așchia aceasta de pământ, înstrăinată de mamă, azi independentă de jure, dar dependentă de sărăcie și vasală străinului de facto să fie populată de un popor care nu are identitate? (s-au nu dorește să și-o recunoască?) Nu e normal
ÎNCEPUT DE AN SAU SFÂRŞIT DE RĂBDARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362429_a_363758]
-
Poeme > Răsfrângere > PRIN NISIPURI AMARE ȘI UITĂRI Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Prin nisipuri amare și uitări Durerile îmi inundau memoria îmbâcsita Cu umbrele unui vis bizantin ... Creierul găurit de așchiile trădării Își rostogolea căderea în destin . Ziua își apunea genele în gânduri străine, Când în unde cenușii și agitate Când fericirea își stingea lumină , Trasata de cercurile grii . Trebuia să purtăm grijă ramelor Ce ne-au încadrat în același pătrat
PRIN NISIPURI AMARE SI UITARI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362535_a_363864]
-
vadă dacă este totul în ordine. Bătrânii adormiseră cu ușa deschisă pe când încercau să tragă cu urechea la ce se discută în camera a bună. A închis‑o Ioana și a trecut mai departe. Gavrilă meșterea ceva cu un briceag. Așchiile tăiate mărunt din câteva ramuri groase căzuseră pe masă, nemulțumind‑o pe Ioana. - Copil rău ce ești, treci la culcare, nesimțitule! Nu trece zi fără să mă superi cu ceva. Asta‑i cocină, sau dormitor? Nu poți păstra curățenia orice
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
motivul tristeții creatoare a Poetului. Dragostea în dimensiunea ei cosmică, iubirea pentru tot ce ține de viață și ține de moarte dar, mai ales, dragostea care a dus la măreția și decăderea în păcat a Omului! O lume fantastică și așchii de neliniște înfipte sub unghia cu care caută în mormanul de steril cotidin acel frumos-durut al îngemănării dintre bărbat și femeie! Dar perechea în speță este doar o motivație pentru nașterea unor sonete superbe! Un POET! Da, Theodor Răpan este
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ȘAPTE PAȘI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 935 din 23 iulie 2013 Toate Articolele Autorului mă rog inimii să-mi lase frâul liber în mâinile tremurânde primul pas e o așchie de Dumnezeu al doilea e așchia patului de funze înainte de înmugurire al treilea mă prinde în bucurie al patrulea se umple de apă din izvorul cuvintelor al cincilea cade din cer cu coada arzând al șaselea e umbra celui de-
ŞAPTE PAŞI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364224_a_365553]
-
Pitoresc > ȘAPTE PAȘI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 935 din 23 iulie 2013 Toate Articolele Autorului mă rog inimii să-mi lase frâul liber în mâinile tremurânde primul pas e o așchie de Dumnezeu al doilea e așchia patului de funze înainte de înmugurire al treilea mă prinde în bucurie al patrulea se umple de apă din izvorul cuvintelor al cincilea cade din cer cu coada arzând al șaselea e umbra celui de-al cincilea îi surâd și las
ŞAPTE PAŞI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364224_a_365553]
-
al patrulea se umple de apă din izvorul cuvintelor al cincilea cade din cer cu coada arzând al șaselea e umbra celui de-al cincilea îi surâd și las deschisă poarta de piatră a visului al șaptelea mă prinde privind așchia din palma Domnului o aruncă departe iar eu ca un câine credincios alerg după ea pentru a-i simți tăișul ascuțișul prelunga împlântare în steiul gândirii până când scânteia iubirii lasă flacăra liberă să umple cerul Referință Bibliografică: șapte pași / Anne
ŞAPTE PAŞI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364224_a_365553]
-
Din câte îndoieli nu pot fi cătate, De nici căinți n-au cum socoate Din vinile-mi ce pot răzbate... Îmi pare că vocea-ți dulce aud, C-aș auzi-o chiar și de-aș fi surd, De-aș fi așchie ori ciob de sticlă, Tot ar fi imaginea-ți vie chiar de mică. În ale clipelor tale decât să spun, Vorbe goale în coș să-ți adun, Mai bine încerc să mâzgălesc, Să-ți spun duios cât te îndrăgesc!! Referință
ÎN ALE CLIPELOR... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367840_a_369169]
-
a ura/ pe la case-a colinda...” -Vezi? Da’...deșteaptă mai ești, mă, Asta mică! Auzi la ea : „pe la case-a colinda... Așa sporovăiră Asta Mică și Nenea Doctoru’ până ajunseră la blocul lui. Nenea Doctoru’ deschise ușa blocului tot cu așchia aia de plastic care-i spuse cutiei misterioase: „Sesam, deschide-te!” Floricica râse cu poftă. -De ce râzi, Asta Mică? -Râd cum ai descuiat tu ușa. Ce a spus aia din mâna ta la cutiuța ușii, de a descuiat așa
FLORICICA MAMEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367834_a_369163]
-
stâncilor și apei limpezi și reci pe care le reflectă și pe care plutesc bărci închiriate și vedete rapide, având la margine debarcadere din lemn protejate prin balustrade din același material și la care ajungi pe niște poteci bătătorite cu așchii de copaci prelucrate, un fel de surcele mărunțite care sunt tasate și care treptat se fac una cu pământul și-l afânează, făcându-l moale sub picioare, din nou alt an alt strătuleț de surcele și tot așa fără să
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
sub picioare, din nou alt an alt strătuleț de surcele și tot așa fără să aluneci sau să simți și să te murdărești de noroiul de sub picioare. La noi, decojitul copacilor, corhănirea și fasonarea, adunarea materialului rămas, rumeguș sau crăci, așchii și surcele, curățirea locului au loc - când nu sunt total neglijate, cu o rapiditate suspectă și prin “nebăgare” de seamă, doar când aceștia sunt tăiați din picioare, “pieptănați” “pe fir”, iar împrăștierea resturilor se face mai mult din considerente de
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
pe mal. - Să te văd cum mânuiești toporul, nepoate! Gheaț? Nuuu! Beton? Ăla e moale ca untul! Granit? He, joacă de copii! De zece ori mai dură ca diamantul era suprafața lacului! Sărea toporul de parcă loveam în cauciuc de tractor! Așchiile intrau prin salopetă, blugi și izmene, zgâriind pielea! Transpirația rămânea țurțuri pe sprâncene și în bărbie, mâinile mă dureau! - Te descurci nepoate, buuun, dă-i bătaie, zicea nenea Ionel, cu aceeași căciulă dată pe spate, cu pieptul gol, cu sticla
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
pumn de bănet pentru sufletul unui pom - cui să-i pese? 55 Un zmeu galben în ziua ploioasă singurul soare 56 boii osteniți- scârțâind spre arie un car cu stele 57 In gardul de lemn un copil bate toaca- sar așchii 58 miros de rășini scara nouă spre turlă - tropăit de copii 59 în mărul uscat un cuc cenușiu stors de cântec 60 Noaptea Învierii în cimitirul pustiu merii în floare 61 drum vechi de țară - pașii marunți ai bătrânilor chemați
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
anumite alinieri partinice. Nu poate fi „certat” autorul pentru „pana”-i foarte acidă, folosită în prezentarea unor situații, deoarece optimismul său debordează aproape la sfârșitul fiecărui subcapitol: „Speranța rezidă în luciditatea politicienilor” sau „ ... speranța ... trebuie să moară ultima pentru această așchie de popor atât de năpăstuită”. În finalul părții întâi se reproduce un interesant dialog al autorului cu prof.univ. Valentin Mândâcanu, din care se desprinde poziția tranșantă a prof.univ Valeriu Dulgheru în problema Basarabiei: șansa poate fi în implicarea, „cu
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
copil ne-născut! Astăzi, 4 mai 2011, un tânăr cu nume Ioan-Emanuel Gruia, vine spre noi cu un asemenea dar - „Poeme cu statui”! Am citit cartea și ea s-a vrut citită... Dintre coperțile ei răzbat, precum de sub dalta flămândă, așchii de lumină, rob al focului nestins mă știu, străinul mirosind a poezie, eu nu doresc să fiu o umbră fără zile, e moartă o umbră, porturi fără zare... Întâmplător sau nu cartea cuprinde 33 de poeme! Aș îndrăzni să spun
„POEME CU STATUI” – O CARTE PREZISĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349595_a_350924]
-
ros și-atât mai văd; cum plec din poartă. Icoana în perete se destramă; plângând subțire-ntr-un ungher, în fiecare noapte treci o vamă cu ruga ta, urcându-te la cer. Fiecare clipă e o șoaptă rece, stelele ciobite așchii de durere; un zeu de fum printre luceferi trece, te văd acolo mamă,învinsă de tăcere. 6 iulie 2009 Amintiri despre menestrel Purta-n chitară-mpăturit abis grav, bizar și-nmărmurit; cu vechi armuri înveșmântat, alunecă din cer acreditat un menestrel
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]