370 matches
-
ceea ce este ortodoxismul. În articolul Să devenim oameni din numărul inaugural (25 august 1995) se subliniază rolul bisericii ortodoxe în păstrare a ființei naționale, se combat acțiunile unor secte religioase. „Nu cu trufie de ocupație, ci cu altare de ocup ație și care fac o propagandă agresivă în rândurile populației” se ocupă unii misionari, spune V.C. Ciocârlan în materia lul Românii popor ortodox. Au mai semnat: G. Irava - Ortodoxia în lume; Ec. Vieru - Comori de cuget și simțire; N. Arnăutu - Creația
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și o Pre lip ape irig fos con mâ des flo rom Scr Câ dar put Pri rom Cu al Mu lui nu.V. - UN 1881, a fo Vântur amenii li a liniștiți ș sei de resu le n-au ații, nu, v t cândva, fecții mai ncare la o Prin u tui, proble Eleme rile de sub A. Pân După c ânesc e isoarea mpulung ( abia pest em vorbi ncipate. ânești s rierul rom lui Ion H ntenia, și Gheorghe l
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
stici ("sun c ghioc șoarele c ociației n niștri la V amț), Acți ației ca zi prezență urmă lui de l de opinie ate catego e să menț eneficiat î deosebire care înce dar fără c editoriali nr. se ofer ații (volu alte ziare r Unison rsă de info luate apo ubiecte d zilor în C ispariția de către A .C.V., ap județ) a t încântat ei talen reative î oastre", p aslui, Cor unea Buld 140 arul să fie activă și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
l m și sintez locale ave Radio Va rmații, pri i și pre in an I onsiliul Ju Vascov sociația Cu roximativ tinerilor că la Va tați care n lumea reședinte ala Fantas ozerul în ALTFEL preciată în tizarea ispiciu: ație" la tățeni ! această a de un are sau iasă la reu (și statăm a 80 de ă...) în au 18slui era n știrile lucrate. , nr.8: dețean inului, lturală 70 de arti ști slui se scot artelor D.V. Mar ia
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nume, numele lui Alexandru cel Bun. Să trăiești dar mulți ani, ca și dânsul, și fă, o, doamne ca prin dreptatea Europei, prin dezvoltarea instituțiilor noastre, prin sentimentele tale patriotice, să mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale n ație i noastre, când Alexandru cel Bun zicea ambasadorului Împăratului din Bizanția că „România nu are alt ocrotitor dec ât p re Dumnezeu și sabia sa!” Să trăiești Măria Ta!” îi rosti se Mihail Kogălniceanu marelui ales, la Iași, în ziua
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și orator - Titu Maiorescu; cel mai mare financiar - Menelas Gherman; cel mai bun poet Jak Negruzzi; cel mai bun prefect - Lupu Kostaki.” În aceeași rubrică i se publica și un grupaj de „Reflexiuni” din care o redăm pe alăturata : „Bărb ații obișnuiesc a considera pe femei inferioare lor; dânșii uită că, cu toată pretinsa lor superioritate, își datoresc exis tenț a numai femeilor. Insultând femeie ei insultă pe propriile lor mame . S-au gândit ei la aceasta?” Iar pentru că în urma „Profilurilor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de înaltă și rodnică a înainte mergătorilor noștri, — activitatea intelectuală de la noi, sub principalele ei f orme de manifestare. Căci este din ce în ce mai luminos adevărul, că d reptul la viață al unui popor se măsoară cu gradul lui de civ iliz ație și cultură, iar acestea din urmă se măsoară cu valoarea creațiunilor lui spirituale. Cuvântul autorizat și înțelept al Academiei Române, rostit de personalitățile cele mai proeminente ale culturii noastre, va ști mai bine și mai sigur să dist ingă oamenii și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
împreună cu cup onul din Ianuarie 1931, alcătuiesc (după prelevarea de către Academie a taxelor sale statutare de 50.000 lei) suma de 200.000 lei, sumă indivizibilă, hotărâtă de mine pentru premiile ce Academia Română va acorda în fiecare an, conform indic ațiu nilor de mai sus. Întregul fond de cinci milioane lei se va depune de Academia Română, conform art. 12 din statutel e ei , la Cassa de Depuneri sau Banca Națională. Scrisurile rura le i eșite la sorți se vor completa, iar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ale unui OM înzestrat de Cel de Sus cu harul povestirii, caracteristică unor moldoveni autentici din Țara de Jos, unde sunt vinuri bune și oameni de omenie... Iași, 23 octombrie 2008 Și Constantin Ostap mă mai fericește cu o don ație însoțită de autograf: ultima carte a domniei sale apăr ută în anul 2008: Ion HURJUI M e m o r i i l e... (Publicat în “Pagini medicale bârlădene” nr.1 30 -131/2009) Titlul cărții este unul obișnuit vremurilor de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
alta... Și multe... Mereu tot mai multe... Prin hăuri trec raze... Despintecă bezne... Lumini se aprind și lumini că se tot răspîndesc... Mai fierbinte și sufletul arde, ceva îl tot strigă și pară de foc îl încinge... Pornește... Ostrețele pică... Aține-te bine! Că nu e gonaș prea ușor la picior ca, din urmă să-l ieie, de el să se ție. Nu-i nici vînător... Da, oricum ar ochi... Să-l mai poată opri. Au, dar, cum, oarecine, l-ar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
toată făptura, tristețea sa a luat chipul fiecărei ființe. Întreaga existență a devenit tarată, iar omul a concentrat și declanșat întregul ei tragism. Acesta este anti christul. Omul poartă în sine două infinituri. El este regina albinelor în jurul căruia se ațin roiurile de sus și roiurile de jos și produc mierea cea mai gustoasă. Totodată, omul a devenit și trîntorul, care fecundează regina, umplînd lumea de spaime și de răutate, astfel încît mierea a devenit otravă. Ați auzit că au început
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
depărta, cu părul blond și fusta albă unduindu-se peste șoldurile late și picioarele bronzate. Apoi s-a așezat iar, a cerut altă bere și a privit bănuitor jur-Împrejur, temându-se ca nu cumva să vadă că Ivo Markovic se aținea pe-aproape, surâzând cu gura până la urechi. A continuat să privească marea și linia Îndepărtată a țărmului spre Capul Rău, În vreme ce Carmen Elsken se estompa molcom În gândurile lui. Soarele Începea să scapete, iar lumina intensă dădea obiectelor o claritate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
intrare dinspre sau o ieșire spre alt proces descris sau o ieșire spre alt proces cu întoarcere după execuția acelui proces în procesul curent; - permite modularizarea reprezentării informației de spre procese; eveniment - poate constitui o stare, schimbare de stare, situ ație, context. Evenimentul nu este o activitate, nu consumă resurse, nu are durată, ci este caracteristic unui moment în timp. Distingem următ oarele tipuri de evenimente: - declanșator - întâmplare care presupune inițierea unei anumite activități sau începerea execuției unui proces, stare inițială
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
în cer, sunt balauri. Ei se fac aice pe pământ din șerpi și când se suie sus Dumnezeu le deschide cerul și ei intră. Pe la noi să fie ne-ar arde. Balaurii ar vrea să scape pe pământ, ei se ațin când se deschide cerul, dar Dumnezeu nu-i lasă. Numai așa ca să spărie oamenii se arată câteodată li dă Dumnezeu de grijă, că de nu s-or pocăi i-a arde cu foc. Numai la sfârșitul lumei au să vie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din care aflăm doar că în casa mare se aprind luminile, așa pur și simplu fără vreo valoare simbolică, fără nuanțe, pentru că urmează o înșiruire de obiecte și fapte care nu mai comunică între ele; lupii, ca și prietenii, îi ațin calea, sub pașii lor crește o floare, lupii vor atârna de umbra lui, inima i se va rostogoli în iarbă, în noapte, sămânța se roagă. Și lumea de obiecte se îndepărtează din ce în ce, fără să se încifreze într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mult în anul viitor; de acel care are mai puțină cenușă, sau nu se samănă defel, sau foarte puțin, fiindcă se crede că puțin va rodi. Buhai Cînd ți-a veni buhaiul* de s-a rîncăi* la poartă, să te ații la vreun pericol. Să nu întorci buhaiul iarna, că nu ține. Bujor Bujorul pe la noi [Tecuci] nu se cultivă în grădină, neavînd cine să-l aducă din pădure, deoarece cine-a muta ori a aduce rădăcini ori sămînță nu va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
persoana dorită... Iată că, pe măsură ce se dezvoltă din punct de vedere sexual, un adolescent îi atribuie din ce în ce mai multe ca racteristici de persoană partenerului. După cum se poate observa, majoritatea partenerilor enu me rați mai sus suge rează o așa zisă devi ație sexuală, căci normal este - în opinia celorlalți - să-ți începi viața sexuală direct cu o fată, și nu cu propriul corp, un obiect sau o altă ființă... Animalul, partener al omului Destul de frecvent în mediul rural, bes tialismul este acea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
lucrarea „Globalizarea piețelor de capital” convinge asupra faptului că este un su por t rezistent pentru cerce tările viitoare, începând cu studenții și conti nuâ nd cu specialiștii în domeniu. Având în vedere conținutul bogat de idei și inf orm ații științifice, inter pretarea dată conceptelor, teoriilor și tezelor le gate de tema propusă, nota de originalitate și pertinența concluziilor formulate, consider că lucrarea de față este un produs original, valoros în sine, ce constituie, totodată, punctul de plecare spre cercetarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Astfel, î n l ucrările academice din anii 1970 și 1980, acest fenomen a fost numit frecvent „interdependență fi nanciară și economică“ sau, simplu, „interdepen den ță“. Totuși, inter de pendența era un concept mult mai limitat în com par ație cu globalismul și globalizarea. Cât despre întrebarea cu privire la principalii determinanți ai procesului de globalizare, un răspuns simplu va include intensificarea fluxurilor transfrontaliere de capital și creșterea investițiilor străine di recte (ISD), extinderea comerțului internațional, evoluția tehnologiei și co municațiilor internaționale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ființă și piețele financiare din Buenos Aires și Melburne. După anul 1870, aceste dezvoltări aveau să se a cce ntueze. Pe măsură ce lumea începea să conveargă spre aur, ca sist em monetar, și odată cu noile dezvoltări tehnologice din transporturi și comu nic ație (telegraf, transferuri transoceanice), au prins contur primele piețe g lob ale de capital, mărfuri și forță de muncă, într o eră de liberalism indiscutabil și de laissez- faire virtual. Ca o consecință a faptului că un număr tot mai mar
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ță rile dezvoltate și în cele în curs de dezvoltar e. Aproape 80 % din țările în curs de dezvoltare au înregistrat, în anul 2007 , u n profit mediu anual cu 25 % mai mare față de ultimii cinci ani, în com par ație cu mai puțin de 30 % profit în țările cu venit ridicat (graficul nr. 3.10.) . Din analiza graficului de mai sus, se observă că aproximativ jumătate din țările în curs de dezvoltare au înregistrat un profit med iu anual cu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
asemănătoare unor case țărănești - cu una sau dou) odăițe - și barăcile din lemn, ce serveau fie ca locuință, fie ca prăvălie sau magazie. Construcțiile au fost ridicate de a lungul arterelor de penetrație, unde cârciumile și prăvăliile mărunte se înmulțesc, „aținând calea țăranilor care și-au desfăcut produsele și sunt <<buni de cinste>>”. Apropierea de zona centrală a orașului aduce cu sine apariția și înmulțirea caselor specifice funcționarilor și reprezentanților burgheziei mici și mijlocii. În general, casele sunt ridicate în stil
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
minte și chiar i se păru că vede prin fața ochilor imagini cu fugari care, de spaima năvălitorilor, își adunau întro boccea odoarele și plecau luându-și doar copiii în căruțe. Povestea Tudora, roaba doamnei Stanca, că pe drumurile băjeniților se ațineau tâlhari care-i omorau să le ia avuția, dar omorâtul își ținea cu atâta putere bocceaua în mâini încât îi retezau mâna și luau avuția cu mână cu tot. Privea uimit cum scot negustorii de pe lanț mânerul cufărașului din piele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ștefan îl liniști: — Neică Mihai, lasă-mă să-ți spun așa cum te numește măria sa taica, se opri o clipă și trăgând aer în piept reluă. Neică Mihai, mâine plec la Târgoviște cu toate că iarna este grea și haitele de lupi se ațin cum treci de Mogoșoaia și intri în codru. Zăpada este mare și am pus să se pregătească sănii... Dar mâncați, rogu-vă, mâncați, nu țineți seama de mine... Mă gândii să plec de mâine ca să pregătesc sorocul Bălașei. Citind nedumerire
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de ger îmi este teamă, hoții însă mă cam înspăimântă. Vodă nu a mai curățit de lotri zăvoaiele de la Dunăre de multă vreme, și au trecut pe gheață dinspre raialele din Serbia și Bulgaria tot felul de lepădături și se ațin la drumul mare de-l jefuie pe creștin până-l lasă gol. Ba pe unii îi mai și opresc zălog și așteaptă aur de răscumpărare de pe la neamuri. Așa că dacă s-ar răspândi vorba că zac la pat de o boală
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]